Decizia civilă nr. 751/2013. Contestaţie la executare
Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A TRIBUNALUL CLUJ SECȚIA CIVILĂ
Cod operator de date cu caracter personal 3184 aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
DECIZIE Nr. 751/2013
Ședința publică de la 16 Iulie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE F. S. B.
Judecător E. L.
Judecător A. -F. D. Grefier G. P.
S-a luat spre examinare recursul promovat de către C. C. I. în contra Sentinței civile nr. 4819 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., privind și pe intimatul H. I. C., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică la ordine, a răspuns reprezentanta recurentei, avocat L. Zăhan precum și reprezentanta intimatului, avocat Sonia Cojan, lipsind părțile.
Procedura legal îndeplinită.
T. ul dispune a se consemna faptul că prezentul recurs este formulat în termen, motivat, comunicat, la data de 14 mai s-a depus intampinare, a fost comunicată, astfel că părțile prezente arătând că nu mai sunt cereri pentru acest termen de judecată, T. ul închide faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Avocat L. Zăhan, în reprezentarea intereselor recurentei, solicită instanței să admită recursul, să modifice sentința pronunțată de Judecătoria Turda în sensul respingerii contestației la executare formulată de contestator ca fiind neîntemeiată și nelegală. Arată că în mod greșit s-a reținut că s-au încălcat prevederile art. 398 C.pr.civ. deoarece respectarea procedurii prevăzută de acest text de lege rezultă din însăși dosarul de executare atașat și din dosarul de încuviințare a executării silite după care a făcut o copie
integrală și a depus-o la instanța de fond la dosar. La fila 4 se găsește certificatul de deces al debitorului Bărăian I., la fila 18 se găsește notificarea recurentei în temeiul art. 398 C.pr.civ., din notificare rezultând că i-au fost atașate și comunicate titlurile executorii. La fila 19 în același dosar, executorul judecătoresc arată că există dovada că a comunicat această notificare iar la f. 20 există procesul verbal privind comunicarea notificării la adresa moștenirii, prin afișare. Practic prin toate aceste înscrisuri rezultă că a fost respectată procedura. Tocmai pentru că prima dată nu a fost respectată această procedură specială, a fost respinsă executarea silită astfel că a doua oară s-a respectat procedura. În ce privește somația prevăzută de art. 387 C.pr.civ. în sensul că nu ar fi fost somat debitorul anterior, arată însă că la fila 29 din dosarul execuțional se găsește somația emisă anterior pornirii executării, respectiv vânzarea la licitație a
imobilului în litigiu. Și sub acest motiv recursul este întemeiat. Susține că în mod greșit instanța de fond a reținut și că nu au fost respectate prevederile art. 500 alin. 3 C.pr.civ. Solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentanta intimatului, avocat L. Zăhan, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond ca fiind pe deplin temeinică și legală. Cu privire la încunoștiințarea colectivă arată că inclusiv recurenta recunoaște că nu se regăsește în materialitatea ei în cuprinsul dosarului execuțional, cum ar fi fost firesc. Atunci când s-a încuviințat executarea silită, certificatul de deces s-a depus din dosarul în care se dezbate succesiunea pe fond. Executorul judecătoresc când a observat că a fost respinsă prima cerere de executare a executării silite, cu rea credință a întocmit acea dovadă de expediere a notificării deși nu era abilitat să emită un asemenea înscris. S-a realizat un script pro cauzae pentru a se încuviința executarea silită. Somația generală este un act premergător oricărei executări silite și nu un act de executare propriu zis iar somația imobiliară este actul de executare propriu zis și de altfel codul sancționează cu nulitatea întregii executări, lipsa acelei somații generale. Era nefiresc ca intimatul să nu se apere în nici un mod de executarea silită a locuinței sale, recurenta locuind în apartament 2 iar intimatul în apartamentul 1, dacă ar fi avut cunoștință despre executare, pentru că este casa în care stă. Mai mult, apartamentul clientului său nu este singurul bun executabil al defunctului. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței de la dosar.
T. ul reține cauza în vederea pronunțării.
T R I B U N A L U L
Prin Sentinta civila nr. 4819/2012 pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T. a fost admisă contestația la executare formulată de contestatorul H. I. C., în contradictoriu cu intimata C. C. I., și în consecință:
A fost anulată executarea silită însăși și actele de executare în Dos.exec nr. 217/2011 al B.E.J. M. n D. .
S-a dispus întoarcerea executării silite în Dos.exec nr. 217/2011 al
B.E.J. M. n D., prin restabilirea situației anterioare executării.
A fost obligată intimata la plata către contestator a sumei de 1199 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În cadrul Dos.exec nr. 217/2011 al B.E.J. M. n D. s-a început și s-a desfășurat, la cererea creditoarei C. C. I., executarea silită
imobiliară asupra imobilului situat în T., str. Gh. Șincai, nr.23, ap.2, în vederea recuperării sumei de 40.026 lei datorată de debitorul Bărăian I. .
Este de remarcat că așa cum rezultă din însăși cererea adresată de către creditoare executorului judecătoresc, precum și din certificatul de deces al debitorului Bărăian I. depus în probațiune la dosarul cauzei, debitorul Bărăian I. a decedat la data de_, iar executarea silită a început în data de_, deci ulterior decesului debitorului.
Devin astfel incidente dispozițiile imperative ale art. 398 C.p.c. potrivit cărora "dacă executarea nu începuse încă la moartea debitorului, hotărârile și titlurile executorii nu se vor putea executa în contra moștenitorilor, sub pedeapsă de nulitate, decât 8 zile după ce li s-a făcut o încunoștințare colectivă a acestor titluri sau hotărâri la domiciliul deschiderii succesiunii pe numele moștenirii, fără a se arăta numele și calitatea fiecărui moștenitor";.
Într-adevăr, așa după cum a remarcat și contestatorul și așa cum rezultă și din analiza cuprinsului dosarului execuțional atașat în copie la prezentul dosar, dovada respectării dispozițiilor anterior citate ale art. 398
C.p.c. nu se regăsește în cadrul dosarului execuțional. Această dovadă a fost depusă personal de către executorul judecătoresc la prezentul dosar în instanță, la cererea instanței de judecată, și a fost de asemenea regăsită în Dos.nr._ al Judecătoriei T. în care s-a încuviințat executara silită - este vorba despre "dovada de comunicare a notificării"; (fila 155 dos.), din data de_ .
Analizând cuprinsul acestei dovezi, instanța apreciază că aceasta nu cuprinde nici măcar elementele minimale care să permită verificarea respectării dispozițiilor art. 398 C.p.c.. În concret, actul este intitulat
"dovadă de comunicare a notificării";, fără însă a se specifica despre ce notificare este vorba și fără a fi individualizată în vreun fel, cel puțin prin număr sau dată, respectiva notificare. Astfel fiind, nu se poate stabili în mod indubitabil legătura dintre notificarea nr.54/_ (fila 157 dos.) și
"dovada de comunicare a notificării"; (fila 155 dos.).
Față de cele de mai sus, instanța a apreciat că nu s-a făcut dovada respectării art. 398 C.p.c., urmând a interveni sancțiunea prevăzută în chiar cuprinsul acestui articol: nulitatea actelor de executare silită subsecvente.
Totodată, analizând Dos.exec nr. 217/2011 al B.E.J. M. n D., mai reține instanța că nu au fost respectate nici prevederile art. 387 C.p.c. conform cărora "În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului o somație care va cuprinde următoarele: 1.denumirea și sediul organului de executare; 2.data emiterii somației și numărul dosarului de executare; 3.numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului; 4.arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită; 5.termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu și arătarea consecințelor nerespectării acesteia; 6.semnătura și ștampila organului de executare (alin.1). Dacă în termenul arătat în somație debitorul nu-și execută de bunăvoie obligația, executorul judecătoresc va proceda de îndată la executarea silită (alin.2)";.
Nefiind incident niciunul din cazurile de excepție instituite de art. 390 C.p.c., iar excepțiile fiind de strictă interpretare, instanța apreciază că și în Dos.exec nr. 217/2011 al B.E.J. M. n D. trebuia emisă somația prevăzută de art. 387 C.p.c. care este un act premergător executării silite, de vreme ce însuși textul de lege anterior citat arată explicit că "executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului"; respectiva somație.
Contrar celor arătate de către intimată, nu se poate aprecia că emiterea somației prevăzute de art.497 C.p.c. face inutilă emiterea somației prevăzute de art. 387 C.p.c. și nici că somația prevăzută de art.497 C.p.c. se substituie somației prevăzute de art. 387 C.p.c.. Pentru a reține astfel, instanța are în vedere cu prioritate faptul că la momentul emiterii somației prevăzute de art.497 C.p.c. executarea silită imobiliară este deja începută,
efectuându-se în prealabil acte de executare silită cum este procesul verbal de situație reglementat de art.496 C.p.c. și la cre face trimitere și art.497
C.p.c. o dovadă suplimentară a faptului că aplicarea art.497 C.p.c. nu exclude aplicare art. 387 C.p.c. o constituie faptul că somația de la art.497
C.p.c. cuprinde toate elementele somației de la art. 387 C.p.c., la care se adaugă elemente suplimentare expres prevăzute de legiuitor.
Astfel fiind, apreciind că nu au fost respectate dispozițiile art. 387 C.p.c., instanța va da eficiență art.391 C.p.c. conform căruia "încălcarea dispozițiilor … art.387 … atrage anularea executării";.
Mai apreciază instanța că au fost încălcate și dispozițiile art. 500, alin.3 C.p.c. în sensul că, deși în cartea funciară era înscris încă dinainte de a începe executarea silită, respectiv încă din data de_, dreptul de creanță al contestatorului legat de imobilul executat silit și decurgând dintr- un antecontract de vânzare-cumpărare încheiat cu debitorul Bărăian I., nu i s-a adus la cunoștință contestatorului demararea executării silite imobiliare. Or, potrivit art.500, alin.3, teza finală C.p.c., contestatorul trebuia înștiințat despre executarea silită imobiliară și despre termenele fixate pentru vânzarea imobilului, întrucât dreptul său de creanță era în mod direct vizat și influențat de executarea silită în cauză. Or, dovezi ale unor înștiințări ale contestatorului în condițiile art. 500, alin.3, teza finală
C.p.c. nu pot fi regăsite în cuprinsul Dos.exec nr. 217/2011 al B.E.J. M. n
D. .
Față de toate cele de mai sus, văzând și dispozițiile art.399 și urm. C.p.c., instanța a admis contestația la executare cu a cărei soluționare a fost învestită în prezentul dosar și va dispune anularea executării silite înseși și a actelor de executare din Dos.exec nr. 217/2011 al B.E.J. M. n D. . Apoi, va da eficiență instanța dispozițiilor art. 404 ind.1 C.p.c. și, reținând că este anulată executarea silită însăși, va dispune și întoarcerea executării silite prin restabilirea situației anterioare executării silite.
În temeiul art. 274 C.p.c., reținând că intimata este căzută în pretenții, instanța a obligat-o la plata către contestator a sumei de 1199 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Impotriva hotararii a declarat recurs C. C. I. solicitand admiterea recursului, modificarea hotararii de fond in sensul respingerii contestatiei la executare ca neintemeiata si nelegala.
In primul rând, in mod greșit instanța de fond a apreciat ca nu s-a făcut dovada respectării art. 398 C.proc.civ., respectiv a reținut ca nu s-a făcut dovada incunostintarii colective a titlurilor executorii la domiciuliul deschiderii succesiunii pe numele moștenirii.
Respectarea procedurii impusa de prev.art.398 C.procciv de către executorul judecătoresc, rezulta din insasi conținutul dosarului executional nr. 217/2011 al BEJ M. n D., mai exact din conținutul
încheierii civile nr.2111/14 octombrie 2011 pronunțata in dos.civ.nr._ al Judecătoriei T., respectiv încheierea de mciivintare a executării silite.
Tocmai in scopul verificării respectării procedurii impuse de prev.art. 398 C.proc.civ. recurenta C. C. I. a făcut o copie integrala a dosarului civ.nr._ al Judecătoriei T., respectiv a dosarului in care a fost incuvintata executarea silita si l-a depus in probatiune, arătând faptul ca in cazul in car instanța de judecata are îndoieli in ceea ce privește conformitarea acestuia cu originalul, poate dispune atașarea lui.
Astfel in cadrul dos.civ.nr._ al Judecătoriei T., la fila 4 din dosar, se găsește o copie a certificatului de deces al debitorului BARAIAN I.
, iar la fila 18 se găsește notificarea întocmită de recurenta in temeiul art.398 C.proc.civ. Din conținutul notificării rezulta cat se poate de explicit ca a anexat acesteia titlurile executorii, respectiv sentința civila nr.6885/2008 pronunțata de Judecătoria Turda si decizia civila nr.l92/A/2011 pronunțata de Tribunalul Cluj, in dos.civ.nr._ . Notificarea a fost întocmită sub nr. de intrare 54/20 septembrie 2011.
Imediat următoarea fila din acest dosar, respectiv fila 19, consta intr- o copie a dovezii de comunicare a acestei notificări, pe adresa domiciliului deschiderii succesiunii defunctului BARAIAN I., din T., str.Gh.Sincai nr.15 A, la data de 20 septembrie 2011.
La fila 20 din dosar se găsește procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc la data data de 20 septembrie 2011 din conținutul acestuia rezultând ca executorul judecătoresc a îndeplinit procedura de afișare a unui exemplar din notificarea nr. 54/2011, prin care, in temeiul art.398 C.procciv., s-a adus la cunoștința succesorilor debitorului decedat BARAIAN I. despre existenta titlurilor executorii. Asa cum rezulta din conținutul acestui proces-verbal, notificarea nr.54/2011 a fost afișată pe poarta imobilului-T., str.Gh.Sincai ur.15 A, jud.Cluj, domiciliul deschiderii succesiunii.
Intr-adevar dovada respectării dispozițiilor art.398 C.proc.civ., respectiv notificarea si dovada comunicării acesteia, nu se regăsesc in materialitaea lor in cadrul dosarului executional, întrucât aceasta procedura fiind necesar a fi parcursa anterior incuvintarii executării silite (o dovada in acest sens ii reprezintă insasi faptul respingerii primei cereri de incuvintare a executării silite pentru ca nu a fost urmata aceasta procedura) este parte componenta a dosarului de incuvintare a executării silite, dar in cadrul dosarului executional se regăsește incheierea de incuviintare a executării silite. Mai mult citat fiind in fata instanței, executorul judecătoresc a depus dovada expedierii notificării impuse de prevederile art.398 C.proc.civ, iar recurenta asa cum a mai arătat a făcut si depus o copie integrala a dosarului de incuvintare a executării silite.
Contrar celor reținute de către instanța din dovada de comunicare a notificării rezulta cat se poate de evident ca este vorba de notificarea nr.54/2011, acest lucru fiind inserat la rubrica "dosar nr.".
In al doilea rând, in mod greșit instanța de fond a apreciat ca nu au fost respectate nici prevederile art.387 C.procciv., conform cărora "in afara de cazurile in care legea prevede altfel, executarea poate începe numai după ce se comunica debitorului o somație, care va cuprinde următoarele....,,, in condițiile in care se regăsește aceasta somație in cadrul dosarului executional fila 29 si dovada de comunicare a acesteia pe adresa deschiderii succesiunii debitorului BARAIAN I., la fila 32.
Instanța de fond nu numai ca a reținut greșit susținerile subsemnatei, cu privire la faptul ca emiterea somației revăzute de art.497 C.proc.civ.ar face inutila emiterea somației prevăzute de art.387, dar a dat si o interpretare eronata textelor de lege care reglementează procedura executării silite.
Reprezentanta recurentei se referea la faptul ca distinct de notificarea expediata de executorul judecătoresc, cu mai mult de 8 zile libere inainte de inceperea executării silite (ceea prevăzuta de art.398 C.proc.civ.), prin care a incunostintat colectiv moștenitorii de existenta titlului executoriu, la data de 15 noiembrie 2011 a fost intocmita si la data de 17 noiembrie 2011 a fost comunicata somația prevăzuta de art.387 si art.497 C.proc.civ.
Interpretarea eronata a textelor legale consta in aceea ca art.387 C.proc.civ.nu reglementează o somație distincta de ceea prevăzuta de art.497 C.proc.civ, fiind vorba de una si aceeași somație, cu specificația ca art.387 Gprocciv., reglementează procedura somatiei la modul general, reprezentând dispoziția generala in materie de executare silita, iar art.497 C.procciv., reglementează procedura somației in materia speciala a executării silite imobiliare, reprezentând astfel dispoziția speciala.
Acest lucru rezulta cu puterea evidentei din insasi textele legale amintite unde in cadrul art.497 C.proc.civ.nu se arata ca cea de-a doua somație va cuprinde tot ce a cuprins prima, ci se arata clar ca atunci când este vorba de executare silita imobiliara somația va cuprinde pe langa toate cele arătate de art.387 C.proc.civ.(elementele oricărei somații) si datele de identificare a imobilului cuprinse in procesul verbal de situație, precum si mențiunea ca s-a luat măsura înscrierii in cartea funciara.
Orice fel de alta interpretarea data acestor texte de lege este infirmata de practica judiciara si literatura de specialitate in materie de executare silita, fiind făcuta in cazul spetei de fata cu maxima rea-credinta.
Mult mai ușor se poate observa ca recurenta C. C. I., in calitatea sa de creditoare a formulat o cerere de executare silita imobiliara. Ori in atare condiții executorul judecătoresc fiind investit cu aceasta cerere a respectat prevederile generale care reglemeteaza procedura executării silite, dar cu particularitatiile specifice executării silite imobiliare.
Astfel in cazul executării silite imobiliare, potrivit art.496 C.proc.civ.,,in vederea identificarii imobilului urmărit, executorul judecătoresc se va deplasa la locul unde este situat acesta si va încheia un proces-verbal de situație,,.
Potrivit art.497 C.proc.civ., numai după întocmirea procesului-verbal de situație, executorul va soma pe debitor ca daca nu va plați, se va trece la vânzarea imobilelor cuprinse in procesul-verbal.
In al treilea rând, in mod greșit instanța de fond a apreciat ca au fost încălcate dispozițiile art.500 alin. 3 C.pr.civ, in sensul ca deși in cartea funciara era înscris inca dinainte de a incepe executarea silita dreptul de creanța al contestatorului H. I. C. legat de imobilul executat silit, acestuia nu i s-a adus la cunoștința despre demararea executării silite.
In primul rând, asa cum a arătat si in cadrul întâmpinării formulate cu ocazia judecații in fata primei instanțe, potrivit art.500 alin.3 C.proc.civ.""Executorul va cere biroului de carte funciara sa-i comunice drepturile reale si alte sarcini care grevează imobilul urmărit. T. larii acestor drepturi vor fi înștiințați despre executare si vor fi citați la termenele fixate pentru vânzarea imobilului.,,
Din insasi conținutul textului de lege rezulta fara nici un fel de dubiu care este categoria de persoane care urmează a fi instiintate despre executare, respectiv titularii de drepturi reale sau alte sarcini care grevează imobilul urmărit. Ușor se poate observa faptul ca, contestatorul H. I. -
C. nu se încadrează in nici una din aceste doua categorii, respectiv nu este nici titularul vreunui drept real asupra imobilului (proprietar, uzufractuar, titularul unui drept de servitute sau de superfîcie) si nici nu a avut înscrisa vreo garanție imobiliara asupra imobilului (ipoteca sau privilegiu), chiar instanța de fond reținând la mod explicit ca acesta este titularul unui drept de creanța. Calitatea contestatorul H. I. C. este doar de promitent cumpărător ai imobilului, iar promisiunea de vanzare- cumparare nu da naștere nici unui drept real opozabil erga omnes, ci numai unei obligații de a face in sarcina promitentului vânzător. Drepturile si obligațiile născute dintr-un antecontract de vanzare-cumparare nu diferă cu nimic im funcție de faptul notarii sau nu al acestuia in Cartea funciara.
Pentru aceleași rațiuni promisiunea de vanzare-cumparare, chiar si notata in Cartea funciara nu poate aduce atingere drepturilor recurentei C.
C. I. care este terț dobanditor de buna-credinta, dobândind dreptul de proprietate asupa imobilului in urma vânzării acestuia la licitație, adjudecandu-1 chiar in contul creanței.
Cu toate acestea, asa cum rezulta din publicația de vânzare nr.l, comunicata la debitor prin moștenitori, (in categoria acestora intrând si contestatorul H. I. -C. ) si afișată la poarta imobilului ce se vinde (unde locuiește contestatorul H. I. -C. ), si "cel care deține un drept de creanța in mod direct vizat si influențat de executarea silita in cauza,, a luat ia cunoștința fara nici un fel de dubiu de demararea executării.
Prin intampinarea formulata intimatul H. I. C. a solicitat respingerea recursului cu consecinta mentinerii in totalitate a hotararii de fond.
In mod corect instanța de fond a apreciat faptul ca nu s-a făcut dovada respectării prevederilor art. 398, reținând ca:
Deși prin cererea de executare silita {fila 1 dosar execut tonal -fila 27 dosar fond) creditoarea face vorbire despre necesitatea emiterii unei somații de incunostintare colectiva a moștenitorilor in temeiul art. 398 Cod proc. Civ., aceasta incunosțiintare colectiva nu se regăsește in materialitatea ei in dosarul executional. Deși instanța a pus in vedere executorului judecătoresc sa depună la dosarul cauzei toate înscrisurile intocmite in cadrul procedurii executionale din dosarul de mai sus, in mod corect instanța de fond ca aceasta instiintare nu se regăsește in cuprinsul dosarului executional. Mai mult decât atât, in cuprinsul dosarului civil nr._ depus in copie la dosar de către reprezentanta intimatei creditoare se regăsește la fila 18 din acesta aceeași notificare, la fila 19 se regăsește o dovada de comunicare a notificării insa va rog sa observați faptul ca aceasta nu poarta nici o dovada de comunicare a notificării neexistand aplicata nici o stampila poștala deși se poate observa faptul ca in preambulul notificării exista mențiunea contractului BEJ M. n D. cu Posta Romana nr. 124/A/71302/2011. De asemenea, nu se fece vorbire nici despre obiectul notificării rubrica «având de înmânat.*. » fiind necompletata. De asemenea, se poate observa cu ușurința faptul ca atât data înregistrării notificării la BEJ M. n D. de către intimata creditoare cat si data presupusei comunicări respectiv data procesului-verbal întocmit de către dl. executor este aceeași,_ .
In mod corect instanța de fond a remarcat ca din analiza dovezii de comunicare a notificării nu se poate stabili in mod indubitabil legătura cu notificarea 54/_ .
De asemenea, potrivit art. art. 86 din CPC comunicarea actelor de procedura se face prin agenți procedurali iar in cazul in care comunicarea prin agent procedural nu este posibila aceasta se va face prin posta. In privința notificării despre care am făcut vorbire, nefiind vorba inca despre o procedura executionala propriu-zisa, executorul a acționat potrivit Art. 7 lit.
d) din legea 188 încercând recuperarea pe cale amiabila a creanței rezultând din Titlul executoriu, el neavand inca incuviintarea instanței pentru a proceda la demararea executării silite (in contextul in care scopul urmărit de legiuitor prin instituirea prevederilor art. 398 din CPC este tocmai acela de a da posibilitatea moștenitorilor debitorului sa ia cunoștința de existenta unei datorii si sa o achite de bunăvoie in intervalul de 8 zile scurs de la data incunostiintarii colective). Fata de cele de mai sus, potrivit Art. 59 din aceeași lege «In cazul îndeplinirii atribuțiilor prevăzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecătoresc si client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului».
Fata de toate argumentele legale enumerate mai sus, intimatul considera ca in mod nelegal executorul judecătoresc a întocmit dovada de comunicare a notificării si procesul-verbal de afișare a notificării pe poarta imobilului erijandu-se in agent procedural pe de o parte dar uzând si de
calitatea sa executor pe de alta parte, astfel ca in opinia intimatului consemnările sale, fara a exista o dovada procedurala de comunicare a notificării sunt lovite de nulitate cată vreme executorul judecătoresc nu este si agent procedural si potrivit art. 388 din CPC el intocmeste procese-verbale insa comunicarea actelor de procedura sau expedierea notificărilor, mai ales atunci când acționează in calitate de simplu mandatar al clientului sau, nu poată sa o facă decât in modalitățile arătate de lege respectiv prin posta.
-De altfel, la fila 18 dosar executional respectiv fila 43 dosar instanța se regăsește o adresa a executorului către Jud. T. prin care arata ca « notificarea succesorilor debitorului -persoane necunoscute este act de executare ce nu poate fi emis pana la obținerea încuviințării din partea instanței» ceea ce indica foarte clar faptul ca cel puțin pana la acel moment, cu toate ca dosarul executional fusese constituit nu se notificase succesorilor nici un act.
Mai mult decât atât, intimatul solicita sa se observe faptul ca in apelul care a format obiectul dosarului civil nr._ care s-a aflat pe rolul T. ului Cluj, atât defunctul debitor cat si creditoare» AU AVUT CALITATEA DE APELANȚI insa fata de decesul lui Baraian I. survenit in timpul judecării acestui apel, creditoarea nu a introdus in cauza succesorii defunctului astfel ca apelul s-a perimat pana la urma iar aceasta conduita procesuala s~a perpetuat si in prezenta executare silita, creditoarea pretinzând ca nu cunoaște cine sunt succesorii defunctului.
Faptul ca creditoarea cunoștea foarte bine cine sunt succesorii defunctului rezulta chiar din cuprinsul dosarului executional - fila 20 respectiv fila 45 dosar instanța - din cuprinsul încheierii civile nr. 1886/2011 a Judecatoriei T. rezultând explicit faptul ca ";creditoarea a depus la dosar un inscris prin care aduce la cunostinta instantei ca certificatul de deces al def. Baraian I. este anexat dosarului civil nr._ aflat pe rolul Judecatoriei T. "; acest dosar fiind chiar cel in care se dezbate succesiunea dupa defunct insa nici credoitarea nici executorul judecătoresc nu au incunostintat in nici un mod pe nici unul dintre succesori despre procedura de executare silita.
Contrar celor afirmate de către recurenta, instanța de fond a apreciat in mod corect faptul ca unica somație emisa de către executor este cea din data de_, aflata la fila 29 din dosar executional fila 54 dosar instanța. Aceasta somație emisa in baza prevederilor art. 497 alin. 1 Cod proc. Civ. este spre deosebire de somația prevăzuta de art. 387 Cod proc. Civ. act începător de executare in materia executării silite imobiliare., fiind prezente toate elementele prevăzute de acest articol respectiv termenul de plata de 15 zile, notarea somației in Cartea funciara s.a.m.d. In concluzie, somația de plata emisa de către BEJ M. n D. la data de_ si notata in cf la data de_ a fost un veritabil act de executare cată vreme a fost precedată de procesul-verbal de situație întocmit in temeiul art. 496 CPC, astfel ca aceste acte (procesul-verbal de situație si somația imobiliara) reprezintă veritabile acte de executare silita. In acest context lipsește somația prevăzuta de art. 387 CPC care condiționează începerea executării silite fara a fi un act de executare propriu-zis, in textul de lege indicandu-se foarte clar faptul ca «executarea poate începe numai dupa ce se va comunica debitorului o somație...» iar daca debitorul nu-si executa de buna-voie obligația executorul va proceda la executarea silita de indata !Î! ";. Este de menționat si faptul ca nu ne aflam intr-o situație de excepție reglementata de art. 390 CPC pentru ca sa se poată proceda la începerea executării fara somație. In aceasta situație, întrucât executorul a pasit direct
Ia executare silita fara respectarea dispozițiilor art. 387 CPC, art. 391 CPC sancționează cu anularea executării o astfel de conduita. Daca prin absurd s- ar considera ca somația emisa de executor la data de_ ar fi cea regelementata de 387 CPC atunci intimatul solicita sa se observe ca executorul nu a așteptat trecerea termenului de 15 zile acordat pentru executarea de buna-voie ci IN ACEEAȘI ZI A ÎNTOCMIT PROCESUL- VERBAL DE SITUAȚIE CARE ESTE FARA PUTINȚA DE TĂGADA ACT DE EXECUTARE !!!
In mod corect instanța de fond a apreciat ca au fost încălcate prevederile art. 500 alin 3 CPC, tinand cont in mod justificat de situația reala a imobilului urmărit si anume aceea ca la data_ subsemnatul am încheiat cu numitul BARAIAN I. un antecontract de vânzare-cumpărare, prin care aceasta din urmă s-a obligat să-mi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului inscris in CF 50755-Cl-Ul T., provenita din conversia de pe hârtie a cf 13619 T. cu nr. Top. 3889/1/1/3/S/II, 3890/1/1/3/S/II, 3889/2/2/S/lI, 3890/2/2/S/II, cu destinația de apartament nr. 2 compus in camera, bucătărie cu cota partilor comune indivize aferente de 50/100-a parte din terenul comun si din clădirea executata pe terenul din cf colectiva 50755 -CI provenita din conversia de pe hârtie a cf 13617 T., nr. Top. 3889/1/_ /1/_ /_ /2/2 in suprafața de 292 m.p., parti comune indivize ce constau din fundațiile si pereții comuni, podul acoperișul, fațadele, antreu si pivnița, racorduri de apa, gaz metan, canal si electricitate pana la intrarea in apartamente. Pe rolul Judecătoriei T. exista dosarul civil nr._ prin care se solicita dezbaterea succesiunii după defunct, subsemnatul având calitatea atât de prornitent-cumparator cat si de succesor al defunctului Baraian I., acțiune ce formează obiectul dosarului civil nr._ . Anterior oricarei executări silite in cf de mai sus s-a notat ante-contractul de vânzare cumparare incheiat de către intimat cu Baraian I. . In mod just instanța a o considerat ca intimatul trebuia sa fie înștiințat despre procedura de vânzare a imobilului intrucat dreptul sau de creanta "; era in mod direct influențat de executarea silita ";.
In acest context, instanta de fond a sancționat conduita executorului judecătoresc si a creditoarei observand faptul ca toate aceste încălcări ale legii ar fi fost cu ușurința evitate daca executorul ar fi respectat prevederile art. 373 indice 1 alineatul 6 Cod proc.civ. prin care se arata: « in tot cursul executării, executorul judecătoresc este obligat sa aibă rol activ, stăruind prin toate mijloacele admise de lege pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligației prevăzuta in titlul executoriu, cu respectarea dispozițiilor legii, a drepturilor panilor si ale altor persoane interesate » ceea ce este evident ca in cauza nu s-a făcut.
Istoricul extrem de litigios al creditoarei cu debitorul decedat si faptul ca creditoarea locuiește in aceeași clădire il determina pe intimat sa afirme faptul ca aceastea au fost circumstanțele in care, in dorința de a adjudeca cu orice preț imobilul, deși cunoștea foarte bine faptul ca subsemnatul am cumpărat imobilul de la defunct, creditoarea i-a ascuns toata procedura executionala tocmai pentru ca intimatul sa nu se poata apara in vreun fel. De notat este si faptul ca acest imobil nu era singurul bun executabil al defunctului, in proprietatea sa aflandu-se si imobilul din T. de pe str. Gh. Sincai nr. 15A, jud. Cluj precum si împrejurarea ca in mod onest, in momentul in care subsemnatul am luat la cunoștința despre obligația defunctului am si formulat in cadrul dosarului nr._ o solicitare de suplimentare a masei succesorale cu pasivul succesoral constând in datoria defunctului, astfel ca drepturile creditoarei ar fi prejudiciate.
Trecand la solutionarea recursului din actele si probele de la dosar, avand in vedere motivele de fapt si de drept invocate, tribunalul retine urmatoarele:
Referitor la critica recurentei in sensul ca instanta de fond in mod gresit a retinut nerespectarea dispozitiilor art. 398 C.pr. civ, tribunalul apreciaza aceasta critica ca fiind neantemeiata, avand in vedere faptul ca intr-adevar nu se poate stabili existenta vreunei legaturi intre notificarea depusa la fila 157 din dosar si dovada de comunicare a notificarii in conditiile in care aceasta nu contine mentiunile privind actele care s-au inmanat.
T. ul retine ca si in situatia in care s-ar fi stabilit existenta unei legaturi intre notificarea depusa la fila 157 din dosar si dovada de comunicare a notificarii, actele de executare silita sunt lovite de nulitate avand in vedere incalcarea dispozitiilor art. 387 C.pr. civ cărora "În afară de cazurile în care legea prevede altfel, executarea po ate începe nu mai dup ă ce
se v a co mun ic a d eb itorulu i o so maț ie care va cuprinde următoarele: denumirea și sediul organului de executare; data emiterii somației și numărul dosarului de executare; numele și domiciliul sau, după caz, denumirea și sediul debitorului; arătarea titlului executoriu anexat în baza căruia urmează să se facă executarea silită; termenul în care cel somat urmează să-și execute de bunăvoie obligația prevăzută în titlul executoriu și arătarea consecințelor nerespectării acesteia; semnătura și ștampila organului de executare .Dacă în termenul arătat în somație debitorul nu-și execută de bunăvoie obligația, executorul judec ătoresc v a pro ced a de înd ată
l a execu tare a s il ită, or executorul judecatoresc a trecut direct la executarea silita imobiliara prin emiterea somatiei si intocmirea procesului verbal de situatie asa cum rezulta din dosarul executional anexat.
Din interpretarea dispozitiilor legale mai sus enuntate, tribunalul constata asa cum in mod corect a retinut si prima instanta, ca in dosarul executional nr. 217/2011 al BEJ M. n D., nu s-a emis somatia de incunostiintare despre declansarea procedurii executarii silite, act prin care debitorul trebuia sa fie invitat sa-si achite datoria si prin care i se facea cunoscut ca in caz contrar se va proceda la executarea silita.
Neandeplinirea acestei formalitati prevazute de lege, in lipsa prezentei uneia din situatiile de exceptie in care executarea se poate face fara somatie, atrage anularea executarii, sanctiune prevazuta in mod expres de dispozitiile art. 391 C.pr. civ .
In concluzie, avand in vedere aceste considerente, criticile recurentei referitoare la interpretarea eronata a dispozitiilor art 387 si 497 C.pr. civ, nu pot fi retinute.
In ceea ce priveste critica recurentei referitoare la aprecierea gresita a incalcarii dispozitiilor art. 500 C.pr. civ, tribunalul retine ca in interpretarea notiunii de "alte sarcini";, poate fi inclus si dreptul de creanta al contestatorului derivand din calitatea de promitent cumparator al imobilului obiect al executarii silite.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul constata ca hotararea primei instante este legala si temeinica si in consecinta in temeiul dispozițiilor art. 312 C.pr.civ., tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de C. C. I. în contra Sentinței civile nr. 4819 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
In temeiul dispozitiilor art.274 C.pr. civ va obliga recurenta să plătească intimatului H. I. C. suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentand onorariu avocatial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de C. C. I. în contra Sentinței civile nr. 4819 din_ pronunțată în dosar nr._ al Judecătoriei T., pe care o menține în totul.
Obligă recurenta să plătească intimatului H. I. C. suma de 800 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Iulie 2013.
PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
F. B. E. L. A. -F. D.
(concediu odihna-semneaza (concediu odihna-semneaza presedinte instanta vicepresedinte instanta-
-SS ) A. R.
Grefier
P. G.
Red FSB/HC 2EX/_
Jud. fond C. MAcarie
← Decizia civilă nr. 397/2013. Contestaţie la executare | Decizia civilă nr. 27/6. Contestaţie la executare → |
---|