Uzucapiune. Decizia nr. 825/2015. Curtea de Apel BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 825/2015 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 10-09-2015 în dosarul nr. 825/2015
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI – SECȚIA A IV CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR.825R
Ședința publică de la 10 septembrie 2015
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - A. V.
JUDECĂTOR - R. P.
JUDECĂTOR - P. F.
GREFIER - G.-M. V.
**************
Pe rol pronunțarea asupra recursurilor formulate de recurenții-pârâți Primăria M. București prin Primarul General și S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr.1140A/27.03.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. C. și intimata-pârâtă G. I., cauza având ca obiect „uzucapiune”.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică de la 4 septembrie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 10 septembrie 2015.
CURTEA
Prin cererea din 31.01.2013, astfel cum a fost modificată ulterior, reclamantul P. C. i-a chemat în judecată pe pârâții Primăria M. București prin Primarul General, S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și G. I. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 450 mp situat în București, ., sector 5, ca efect a uzucapiuni de 30 de ani, precum și a asupra construcției edificată pe acest teren, ca efect al accesiunii imobiliare.
În motivare a arătat că la data de 20.10.1968 a convenit cu numitul G. A. asupra înstrăinării unei suprafețe de 450 mp teren situat în București, ., sector 6 pentru care i-a achitat în întregime prețul cuvenit de 4500 lei. În anul 1969 pe acest teren, a edificat o construcție compusă din 4 camere, două holuri, bucătărie și baie, iar de atunci stăpânește întregul imobilul în mod continuu, neîntrerupt și netulburat de nimeni. A. G. era proprietarul terenului în baza actului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2941/16.02.1937 eliberat de Tribunalul București Secția notariat. După decesul lui G. A. din 10.03.1976 au rămas ca moștenitori soția supraviețuitoare G. V. și descendenții G. T., G. A. D. și G. A.A.. După G. V. decedată în anul 1979 succesiunea nu a fost dezbătută, iar după G. T. decedat în anul 2010 deși succesiunea nu a fost dezbătută, a fost acceptată tacit de către soția supraviețuitoare G. I., pârâta din prezenta cauză.
Prin cererea din 18.10.2013, reclamantul și-a completat acțiunea în sensul că a solicitat să se constate deschisă succesiunea defuncților G. T. decedat la data de 24.12.2009, G. A. D. decedat în anul 2012 și G. A. decedat la data de 13.08.2011 și să se constate vacanța succesorală și calitatea de unic moștenitor al Statului Român.
Prin întâmpinare, Ministerul Finanțelor Publice a invocat excepția lipsei calității de reprezentant al Statului Român arătând că în baza art.5 alin.8 din H.G.nr.731/4.07.2007, în succesiunile ce urmează a fi declarate vacante, direcțiile generale al finanțelor publice sau a M. București reprezintă statul, cât și excepția lipsei calității procesuale pasive. În subsidiar a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, arătând că prin art.85 din Legea nr.36/1995 se instituie o procedură specială privind constatarea vacanței succesorale la inițiativa reprezentantului statului, procedură ce se finalizează cu eliberarea certificatului de vacanță succesorală.
Prin sentința civilă nr.1962/28.03.2014, Judecătoria sector 5 București a respins, ca neîntemeiate, excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Finanțelor Publice București și inadmisibilității cererii completatoare. Totodată, a fost admisă acțiunea astfel cum a fost completată, în sensul că: a constatat că reclamantul P. C. a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune de 30 de ani asupra imobilului teren, în suprafață de 450 mp din acte (444 mp din măsurători), situat în București, sector 5, ., astfel cum a fost identificat prin expertiza topografică de expert B. G., având ca vecinătăți la nord pe o lungime de 12,57 m . pe o lungime de 34,91 m . pe o distanță de 11,93 m cu P. V. cu nr. de imobil 2A din . vest pe o lungime de 38,83 m alee acces Neterozu C.; a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin accesiune imobiliară artificială asupra imobilului construcție cu destinație de casă de locuit, având 4 camere, baie, bucătărie în suprafață de 161 mp cu anexe, astfel cum a fost identificată prin raportul de expertiză tehnică imobiliară construcții întocmit în cauză de expert P. V. A. D., amplasată pe terenul situat pe ., sector 5, București.
Pentru a hotărî astfel instanța a reținut că reclamantul a încheiat un antecontract de vânzare cumpărare a suprafeței de 450 mp teren din București, ., sector 6 cu proprietarul acestuia G. A.. În aceste condiții, calitate procesuală pasivă în cadrul acțiunii în constatare a dobândirii dreptului de proprietate pe calea uzucapiunii ar trebui să o aibă succesorii numitului G. A. care a decedat la data de 10.03.1976 și anume de G. V. (soție), G. T. (fiu), G. A. D. (fiu) și G. A. A. (fiu).
Însă, toți moștenitorii mai sus enumerați sunt în prezent decedați. Astfel, G. A. D. figurează ca fiind decedat conform certificatului de deces nr.2387/21.07.2012; G. A. A. figurează ca fiind decedat conform certificatului de deces nr.2011/13.08.2010; G. T. figurează ca fiind decedat conform certificatului de decedat la data de 24.12.2009; G. V. figurează ca fiind decedată din anul 1979 .Defunctul G. T. a fost moștenit de pârâta G. I., în calitate de soție supraviețuitoare, aceasta acceptând tacit succesiunea și are calitatea de pârâtă în cauză.
Succesiunea defunctului G. A. D. figurează ca nefiind dezbătută, conform certificatului eliberat de Camera Notarilor Publici București nr.C 5286/24.04.2013. De asemenea, succesiunea defunctei G. V. figurează ca nefiind dezbătută, conform certificatului eliberat de Camera Notarilor Publici București nr. 3124/2.05.2007.
Conform art. 477 din Codul civil de la 1864 toate averile vacante și fără stăpâni, precum și ale persoanelor care mor fără moștenitori, sau ale căror moșteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public.
În temeiul art. 963 alin. (3) din Codul civil intrat în vigoare pe data de 1.10.2011, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului revine municipiului pe a cărei raza teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.
În raport de cele de mai sus, instanța a reținut că succesiunea defuncților G. A. A. și G. V. sunt vacante, vocație succesorală având Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Finanțelor Publice București. De asemenea, succesiunea defunctului G. A. D. este vacantă, vocație succesorală având Municipiul București Prin Primarul General.
Instanța de fond a mai reținut faptul că există posibilitatea ca succesiunile celor trei defuncți să fi fost acceptate tacit (fiind rude între ei). Cu toate acestea dezbaterea per ansamblu și temeinică a tuturor circumstanțelor succesiunilor ar fi o sarcină procesuală disproporționată pentru reclamant, ce ar duce în mod inevitabil la afectarea gravă a dreptului substanțial de a solicita constatarea dobândirii dreptului pe calea uzucapiunii, în condițiile în care posesia acestuia este bine caracterizată.
Sintetizând, instanța a reținut că în cauză au calitate procesuală pasivă pârâta G. I., S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Finanțelor Publice București și Primăria M. București prin Primar General.
Pentru aceleași considerent, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Finanțelor Publice București a fost respinsă.
Excepția inadmisibilității cererii a fost respinsă, ca neîntemeiată pe considerentul că nu există nici un temei juridic care să împiedice reclamantul să formuleze o cerere de chemare în judecată prin care tinde la constatarea dobândirii dreptului de proprietate asupra unui bun pe care l-a stăpânit o perioadă mai mare de 40 de ani.
Instanța a apreciat că în cauză sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de 30 de ani exercitată în condițiile art.1847 Cod civil, de către reclamant.
Astfel, reclamantul a intrat în posesia terenului situat în . de 20.10.1968 și figurează cu rol fiscal pentru teren și casă din anul 1970 . Din raportul de expertiză tehnică topografică întocmit de expert B. G. rezultă că terenul identificat și descris din punct de vedere tehnic corespunde terenului identificat în chitanță. Din declarațiile martorilor Agusoaie G., Pasvantu G. și Orez M., rezultă că reclamantul a stăpânit terenul, în mod continuu, public, netulburat și sub nume de proprietar, încă începând cu anii ”60. Din declarațiile acelorași martori a rezultat că reclamantul a edificat o construcție, în regie proprie, cu destinație de casă de locuit pe terenul pe care îl deținea pe ..
Având în vedere că prin efectul uzucapiunii, dreptul de proprietate a fost dobândit cu efect retroactiv, dat fiind caracterul accesoriu al cererii privind accesiunea față de capătul de cerere privitor la uzucapiune și ținând seama de soluția de admitere dată acestuia din urmă, instanța a apreciat că prezumția de proprietate statuată de art. 492 cod civil în favoarea proprietarului imobilului-teren, este incidentă raportului juridic dedus judecății.
Împotriva sentinței au declarat apel pârâții Municipiul București reprezentat legal prin Primarul General și S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice care prin motivele formulate, au susținut nelegalitatea și netemeinicia acesteia.
Prin decizia civilă nr.1140A/27.03.2015,Tribunalul București Secția a III a Civilă a respins apelurile, ca nefondate. și a obligat pe apelante, în solidar, la plata către intimat a sumei de 500 lei cheltuieli de judecată din apel.
Răspunzând motivelor de apel, referitor la calitatea procesuală pasivă a M. București, tribunalul a reținut că în mod corect judecătoria a constatat incidența dispozițiilor art.963 alin.3 din Noul Cod civil, în raport de vacanța succesorală reținută față de defunctul G. A. D. decedat în 21.07.2012. Cât privește calitatea procesuală pasivă a Statului Român prin Direcția Generală a Finanțelor Publice aceasta a fost constatată în mod legal de către prima instanță, prin aplicarea dispozițiilor art.477 Cod civil din 1864, față de data intervenirii retroactive a vacanței succesorale de după defuncții G. A. A. și G. V., decedați anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil.
De asemenea, tribunalul a reținut că cererea având ca obiect dobândirea unui drept de proprietate prin uzucapiune/accesiune se opune persoanei despre care reclamantul pretinde că este titularul dreptului de proprietate. În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari ai acestui titular, calitatea procesuală pasivă revine autorităților cărora le revenea obligația în a culege succesiunea vacantă, la momentul decesului defunctului. Pe cale de consecință, atât S. prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cât și Municipiul București au calitatea procesuală pasivă în speță.
Al doilea motiv de apel invocat de ambii apelanți referitor la aspectul că imobilul – teren și casă era inalienabil, a fost găsit neîntemeiat întrucât, nefiind efectuată vreo distincție în ceea ce privește proprietatea statului anterior anului 1991, nu se poate considera că terenurile aflate în proprietatea sa au fost în domeniul public. Ca atare, terenurile aflate în intravilanul localităților și care intră sub incidența art.36 alin.1 Legea nr. 18/1991, nu pot fi considerate că au fost anterior anului 1991 în domeniul public.
Totodată, motivul de apel în sensul că anterior anului 1990 nu a putut opera prescripția deoarece proprietatea statului nu se putea uzucapa și nu putea curge vreo prescripție achizitivă, a fost găsit neîntemeiat. Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în decizia în interesul legii nr.IV/2006 că, din examinarea dispozițiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 și ale art. 44 din Legea nr.59/1974, rezultă că . acestor acte normative nu a determinat nici o modificare esențială asupra cursului posesiilor achizitive începute anterior, dar lipsa posibilității de a mai fi transmise terenurile prin acte juridice nu atrage și încetarea posesiei asupra lor, cât timp exercitarea acesteia nu a fost interzisă prin nici o dispoziție a legii.
Motivul de apel privitor la nelegalitatea constatării dobândirii dreptului de proprietate asupra construcției prin accesiune, invocat de apelant Municipiul București, a fost găsit, de asemenea, nefondat, întrucât prevederile art.492 Cod civil, constituie temeiul juridic pentru a se constata dobândirea proprietății asupra unei construcții, după ce, în prealabil, s-a constatat că persoana interesată a dobândit terenul prin uzucapiune. Acest din urmă mod originar de dobândire a proprietății produce efecte retroactive. Lipsa autorizației de construire nu poate afecta asemenea constatare, întrucât această nelegalitate poate avea doar consecințe pe plan administrativ și doar în termenele instituite de legile aplicabile în domeniul emiterii autorizațiilor de construire.
În ceea ce privește motivul de apel invocat de apelant S. Român prin Direcția Regională a Finanțelor Publice București, prin care s-a criticat soluția instanței de respingere a excepției inadmisibilității capătului de cerere privind constatarea vacanței succesorale, tribunalul a reținut că, într-adevăr, Legea nr.36/1995 instituie o procedură specială pentru constatarea și declararea vacanței succesorale, dar această reglementare nu poate fi reținută ca impediment legal în constatarea succesiunii proprietarilor cărora trebuie să li se opună o uzucapiune, ca fiind vacante, în caz de imposibilitate a identificării moștenitorilor legali și existenței la dosar a dovezilor precum că succesiunile lor nu au fost dezbătute.
Instanța nu a desfășurat procedura vacanței succesorale în sine, ci a constatat inexistența unor moștenitori legali ori testamentari acceptanți ai succesiunilor și a reținut calitatea procesuală pasivă a autorității competente să preia succesiunea vacantă, pentru a-i opune uzucapiunea, ca mod originar de dobândire a proprietății. Tribunalul a apreciat că pe această cale, a constatării vacanței succesorale, se urmărește asigurarea cadrului procesual pasiv necesar judecării cererii având ca obiect uzucapiunea.
Împotriva deciziei au declarat recurs S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Municipiul București prin Primar General.
Prin recursul său, S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, a reiterat excepția inadmisibilității acțiunii arătând că prin dispozițiile art. 85 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici și activitatea notarială s-a prevăzut o procedură specială pentru constatarea vacanței succesorale, astfel încât, aceasta nu poate fi constatată de către instanța de judecată.
De asemenea, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, arătând că, în baza dispozițiilor art. 26 și 36 din Legea nr. 18/1991, terenurile situate în intravilanul localităților care au aparținut cooperativelor sau altor persoane care au decedat fără moștenitori, trec în administrarea comunei, orașului, comunei sau municipiului, iar conform art. 25 din Decretul nr. 31/1954, statul este persoană juridică numai în raporturile în care participă nemijlocit în nume propriu, ca subiect de drepturi și obligații.
Ca urmare, acțiunea trebuia admisă numai împotriva unității administrativ-teritorială atât în ceea ce privește primul capăt de cerere referitor la teren, cât și în ceea ce privește pe cel privind accesiunea. Sub acest din urmă aspect, a invocat dispozițiile Legii nr. 50/1991 care reglementează autorizarea construcțiilor.
A mai arătat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1890 Cod civil, raportat la art. 1847 Cod civil, întrucât, în perioada de incidență a dispozițiilor Legilor nr. 58 și nr. 59/1974, terenurile au fost scoase din circuitul civil, astfel încât termenul de prescripție a fost întrerupt.
De asemenea, a pretins că greși a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu există nici un temei legal în acest sens.
Pârâtul Municipiul București, prin recursul său, a pretins că în capătul de cerere privind constatarea succesiunilor vacante nu are calitate procesuală pasivă în baza OG nr. 128/1998, conform cu care, moștenirea vacantă este culeasă de către statul reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice. În plus, nu s-a dovedit că terenul în litigiu a intrat în domeniul privat al municipalității.
În altă ordine de idei, a arătat că posesia nu este utilă în sensul art. 1847 Cod civil, întrucât terenurile nu s-au aflat în circuitul civil anterior anului 1989 și nu puteau fi uzucapate. Mai mult, referitor la construcții nu s-a făcut dovada că materialele folosite ar fi aparținut municipalității.
De asemenea, a pretins că greșit a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată.
Curtea reține că recursurile nu sunt întemeiate.
Astfel, S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, are calitate procesuală activă în capătul de cerere completat constând în constatarea vacanței succesorale de după defuncții G. V., G. A. D. și G. A. A..
Referitor la defuncții G. V., G. A. A., decedați anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil, din 1.01.2011, sunt incidente dispozițiile Vechiului Cod civil, în baza art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, conform cu care, moștenirile deschise înainte de . Codului civil sunt supuse legii în vigoare la data deschiderii moștenirii.
Conform art. 477 din Vechiul Cod civil, toate averile vacante și fără stăpân, precum și ale persoanelor care mor fără moștenitori, sunt ale domeniului public, iar conform art. 680 din același cod, în lipsă de moștenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului.
Referitor la Gheroghiu A. D., decedat în anul 2012, sunt incidente dispozițiile art. 963 alin. 3 din Noul Cod de procedură civilă, conform cu care, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite comunei, orașului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moștenirii.
În altă ordine de idei, prin Ordonanța nr. 128/1998 și Ordonanța nr. 14/1007, privind reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului, se stabilesc condițiile de valorificare a bunurilor de către Ministerul Finanțelor Publice, prin Direcția Regională a Finanțelor Publice București și administrațiile județene ale finanțelor publice.
În baza dispozițiilor legale suscitate din Vechiul Cod civil și Noul Cod civil, cât și din dispozițiile legale susmenționate, și având în vedere data intervenirii decesului celor 3 defuncți, dinainte și respectiv după . acestuia, atât S. Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, cât și Municipiul București, prin Primarul General, au calitate procesuală pasivă în capătul de cerere privind constatarea vacanței succesorale.
Acțiunea în constatarea vacanței succesorale este admisibilă chiar dacă prin art. 82 alin. 1 din Legea nr. 36/1995 privind activitatea notarială, în forma aflată în vigoare la data intentării acțiunii, 31.01.2013, se prevede că, în lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, când în masa succesorală există bunuri, notarul public sesizat în condițiile art. 69, constată că succesiunea este vacantă și eliberează certificat de vacanță succesorală în condițiile legii.
Prin art. 69 alin. 1 se prevede că procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum și a secretarului consiliului local al localității în raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moștenirii.
Curtea reține că, deși legiuitorul a instituit o procedură succesorală notarială pentru constatarea vacanței succesorale, inițiată la cererea secretarului consiliului local al localității pe caza căreia se află bunurile sau la cererea oricărei persoane interesate, instanțele de judecată nu pot fi împiedicate să constate vacanța succesorală, atâta timp cât organele statului nu-și exercită atribuțiile în acest sens.
A nega îndrituirea instanței de a se pronunța asupra unor astfel de cereri pe considerentul că sunt date în competența unui alt organ, înseamnă a nesocoti dreptul la acces în instanță, ceea ce este contrar prevederilor art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În condițiile în care se constată cu efect retroactiv dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii asupra terenului, nimic nu împiedică pe titularul dreptului de proprietate al terenului să devină și titularul dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate cu materialele lui prin accesiune, în baza art. 492 Cod civil, iar dreptul dobândit astfel este opozabil erga omnes.
Dispozițiile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea construcțiilor nu își au aplicare în cauză, căci reglementează doar raporturi de drept administrativ și contravențional.
Referitor la motivele de recurs ce vizează neîndeplinirea condițiilor uzucapiunii de lungă durată, instanța reține că în baza art. 1890 Cod civil, toate acțiunile reale pentru care legea nu a stabilit un termen de prescripție, se vor prescrie prin 30 de ani, fără ca cel ce invocă această prescripție să fie obligat a produce vreun titlu și fără a i se opune reaua – credință.
În afara termenului de 30 de ani în care trebuie exercitată posesia, aceasta trebuie să fie utilă în sensul art.1847 Cod civil, adică să fie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar pentru a putea fi constatate dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii..
În baza situației de fapt stabilită de prima instanță, Curtea reține că posesia exercitată de către reclamant din anul 1968 și până în prezent este continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Este inexact că prin Constituțiile anterioare anului 1989, nu s-ar fi consacrat și garantat proprietatea privată și că astfel nu s-ar fi putut exercita o posesie sub nume de proprietar, aptă de a conduce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Astfel, prin art.11 din Constituția din anul 1965 s-a prevăzut în mod expres că, în condițiile agriculturii cooperativizate, statul garantează țăranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producție proprietatea asupra pământului pe care îl lucrează ei înșiși și familiile lor, asupra uneltelor folosite în acest scop, ca și proprietatea asupra animalelor de muncă și de producție.
Prin art. 36 din aceeași Constituție se stipulează că dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege. Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personală veniturile și economiile provenite din muncă, casa de locuit, gospodăria de pe lângă ea și terenul pe care ele se află, precum și bunurile de uz și confort personal.
De asemenea, prin art. 12 din Constituție se prevede că terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri.
Nici constituția și nici vreo altă lege nu a împiedicat exercitarea posesiei asupra bunurilor imobile aflate în proprietate privată.
Din actele și lucrările dosarului rezultă cu evidență că terenul ce face obiectul litigiului a rămas în proprietate privată nefiind trecut în nici o modalitate la stat, astfel încât reclamantul a exercitat o posesie utilă asupra acestuia.
Nici Legile nr.58/1974 și nr.59/1974, care au interzis înstrăinarea terenurilor, nu au constituit o întrerupere natură a cursului prescripției achizitive începută înainte de apariția acestor două acte normative.
Terenurile la care se referă acele legi și-au păstrat apartența la domeniul proprietății private, atâta timp cât nu au fost trecute în altă formă de proprietate, mai mult, au continuat să fie susceptibile de a fi transmise și dobândite pe calea moșteniri legale și s-au aflat în circuitul civil.
În acest sens, prin decizia nr. IV din 16.01.2006, Înalta Curte de Casație și Justiție Secțiile Unite a stabilit că, în cazul posesiilor începute înainte de adoptarea Legilor nr. 58/1974 și nr. 59/1974, prescripția achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă prin . acestor legi, astfel că, după abrogarea lor prin Decretul-lege nr. 1/1989 și Decretul Lege nr. 9/1989, posesorii acestor terenuri pot solicita instanțelor de judecată că au dobândit dreptul de proprietate privind terenurile respective.
În raport de aceste considerente, Curtea reține că posesia exercitată de către reclamant asupra terenului din litigiu este utilă și a depășit cu mult termenul de 30 de ani prescris de dispozițiile art. 1890 Cod civil, așa încât motivele de recurs invocate în acest sens, sunt neîntemeiate.
Întrucât în apel pârâții au căzut în pretenții, just au fost obligați la plata cheltuielilor de judecată în baza art. 274 Cod procedură civilă.
Față de aceste considerații, celelalte motive de recurs sunt nerelevante.
Așa fiind, reținând netemeinicia tuturor motive de recurs formulate de către ambii recurenți, urmează ca în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, să se respingă recursurile, ca nefondate.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâții vor fi obligați să plătească intimatului-reclamant suma de 500 lei cheltuieli de judecată din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-pârâți Primăria M. București prin Primarul General și S. Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva deciziei civile nr. 1140A din 27.03.2015 pronunțată de Tribunalul București – Secția a III-a Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P. C. și intimata-pârâtă G. I..
Obligă pe pârâți să plătească intimatului-reclamant P. C. suma de 500 lei cheltuieli de judecată din recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 septembrie 2015.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A. V. R. P. P. F.
GREFIER,
G.-M. V.
RED.AV
Tehnored. MȘ/PS 2 ex.
22.09.2015
Jud. apel: T. S.
R.-M. C.
| ← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 896/2015. Curtea de Apel... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 244/2015. Curtea de Apel... → |
|---|
