Grăniţuire. Decizia nr. 682/2015. Curtea de Apel CRAIOVA
Comentarii |
|
Decizia nr. 682/2015 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-11-2015 în dosarul nr. 682/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 682
Ședința publică de la 13 Noiembrie 2015
Completul constituit din:
Președinte: I. M.
Judecător: S. A. C.
Judecător: M. M.
Grefier: A. Golașu
Pe rol, judecarea recursului declarat de revizuenta S. M. împotriva deciziei civile nr. 1196/26.06.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații V. M. și B. C.-M., având ca obiect grănițuire în dosarul nr._/215/2008.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru recurentă avocat ales T. A., cu împuternicire la dosar, și intimata V. M., asistată de avocat ales D. B., cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că acest termen de judecată a fost acordat pentru pregătirea apărării, recursul fiind declarat și motivat în termen legal.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, se constată încheiată cercetarea judecătorească și se acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat T. A. pentru recurentă pune concluzii de admitere a recursului, casarea deciziei Tribunalului D. – Secția I Civilă și admiterea cererii de revizuire așa cum a fost formulată și motivată, cu cheltuieli de judecată.
Arată că decizia primei instanțe este nelegală și netemeinică fiind dată cu interpretarea greșită a legii, eronat fiind reținut că intimata V. M. a păstrat un drept de uzufruct, în condițiile în care aceasta se bucură doar de un drept de abitație, astfel că nu avea calitate procesual activă în a solicita grănițuirea proprietății.
Susține că actul de vânzare-cumpărare depus îndeplinește aproximativ toate condițiile impuse de dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod proc. civ. de la 1865 și cere admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale.
Intimata V. M. prin avocat D. B. solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei primei instanțe drept temeinică și legală, în speță nefiind incidente dispozițiile pct. 9 ale art. 304 Cod proc. civ. de la 1865.
Arată că în mod corect a considerat tribunalul că îndeplinirea condițiilor art. 322 pct. 5 este cumulativă și determinativă, punând astfel în discuție caracterul determinativ al contractului de vânzare-cumpărare.
Susține că actul a fost încheiat pentru a transmite dreptul de proprietate asupra bunului la data încheierii acestuia, în fapt clienta sa păstrând posesia și folosința bunului, aspect ce îi oferă calitate procesuală activă pentru a apăra proprietatea.
Cere cheltuieli de judecată, potrivit chitanței de la fila 13 a dosarului.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă recurată, Tribunalul D. – Secția I Civilă a respins excepția tardivității formulării revizuirii.
A respins ca inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei civile nr. 226/2010 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul_/215/2008 formulată de revizuenta S. M. în contradictoriu cu intimatii V. M. și B. C. M..
A respins cererea intimatei de obligare a revizuentei la plata cheltuielilor de judecată
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 24.04.2015, revizuenta S. M. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 226/04 mai 2010 pronunțata de Tribunalul D., in cadrul dosarului cu nr._/215/2008, având ca obiect grănițuire, prin care s-a admis apelul intimatei, cu consecința schimbării in tot a hotărârii atacate, iar pe fond sa se respingă acțiunea in grănițuire, iar potrivit disp. art. 325 solicită instanței suspendarea executării hotărârii revizuite, dat fiind faptul ca face obiectul unui dosar de executare silita (8/E/2011).
Prin decizia civila nr. 226/04 mai 2010, Tribunalul D. a admis apelul declarat de intimata V. M. împotriva sentinței civile nr. 1995/15.07.2009, stabilind linia de hotar dintre proprietățile revizuentei S. M. si a intimatei V. M., conform raportului de expertiza întocmit in cauza.
Pe scurt, prin acțiunea înregistrată la data de 18.11.2008, intimata V. M., in calitate de proprietara, conform TDP nr. 168-_/21.09.1993, in contradictoriu cu S. M., solicita instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța sa se dispună grănițuirea terenurilor limitrofe si sa se stabilească linia de hotar conform actelor de proprietate deținute de parti.
De reținut ca, la data promovării acțiunii in granituire, intimata V. M. isi justifica calitatea procesuala activa prin titlul de proprietate nr. 168-_/21.09.1993 emis in baza Legii 18/1991, care-i conferea acesteia dreptul de proprietate asupra terenului extravilan situat in T 23, P 44, teren ce se învecinează cu al subsemnatei .
Invocă disp. art. 322 punctul 5 cod procedura civila, in sensul ca a fost descoperit un înscris nou ce nu a putut fi avut in vedere la pronunțarea deciziei atacate, înscris care are forța probanta prin el însuși, nefiind nevoie sa fie confirmat prin alt mijloc de proba, acesta exista la data pronunțării hotărârii si nu a putut fi invocat in procesul in care s-a pronunțat hotărârea, deoarece a fost reținute de partea potrivnica, in mod intenționat.
Precizează că, la data de 17.04.2015, S. M. a intrat accidental in posesia unui contract de vânzare cumpărare, despre care nu avea cunoștința, si care a fost încheiat la data de 6 mai 1998, prin care intimata V. M. înstrăina numitului D. A. imobilul casa de locuit, precum si terenul aferent in suprafața de 2.500 mp, T. 23, P 44, teren situat in ., jud D., si care a făcut obiectul litigiului dintre părți.
In aceste condiții, apreciază ca intimata V. M. nu putea avea calitate procesuala activa in a promova acțiune in grănituire, întrucât la data de 18.11.2008, aceasta nu mai era proprietara, întrucât înstrăinase terenul situat in T 23, P44 si imobilul de locuit, fiului acesteia D. A., la data de 6 mai 1998, acesta fiind sigurul care putea promova o astfel de cerere de chemare in judecata.
Din interpretarea dispozițiilor art. 322 alin (1) pct 5 Cod.proc.civ, se afirma ca inscrisul infatisat cu ocazia revizuirii, respectiv contractul de vânzare cumpărare este apt sa conducă la admiterea acestei cai de atac, întrucât este vorba de un înscris doveditor, care a fost reținut de către intimata V. M. si astfel nu a putut fi infățișat de revizuenta S. M., atat in cadrul judecații in prima instanța, cat si in cadrul cailor de atac a apelului si recursului.
Așadar, consideră ca sunt întrunite condițiile de admisibilitate ale revizuirii, întrucât înscrisul doveditor, si anume contractul de vânzare cumpărare nr. 1302/6 mai 1998 exista la data judecații, acesta fiind descoperit după pronunțarea hotărârii, iar nevalorificarea sa in proces s-a datorat conduitei culpabile a intimatei V. M., care a avut cunoștința de existenta acestuia, si cu toate acestea a împiedicat administrarea înscrisului la instanța de judecata, justificând astfel, in mod eronat, calitatea de reclamanta, in cadrul dosarului civil, pe baza TDP nr. 168-_/21.09.1993.
Precizează ca, nu a avut cunoștința de existenta acestui contract de vânzare cumpărare, pana in prezent, pentru ca, in caz contrar, ar fi fost in interesul subsemnatei sa prezint instanței acest înscris, mai ales ca stabilirea liniei de hotar pe terenul subsemnatei ar determina si modificarea acoperișului casei, întrucât picătura streșinii care ar proveni de la ploi s-ar scurge pe fondul "proprietarei" V. M..
Revizuenta S. M. a formulat cerere de completare a acțiunii in revizuire prin care intelege sa detalieze modalitatea in care a intrat in posesia efectiva a contractului de vânzare cumpărare nr. 1302/6 mai 1998 si implicit sa demonstreze ca acțiunea in revizuire a fost formulata înlăuntru termenului de 30 de zile, asa cum prevăd dispozițiile art 324 alin 1 pct 4 ind 2.
Astfel, in data de 02.02.2015, in urma unor bănuieli cu privire la faptul ca V. M. ar fi înstrăinat imobilul, casa de locuit si terenul aferent in suprafața de 2500 mp, situat in corn. Bucovat, ., revizuenta S. M. s-a adresat Primăriei Corn. Bucovat, de unde a fost informata ca exista rol deschis pe numele numitului D. A., insa nu se cunoaște in baza cărui înscris.
Având aceste informații, in data de 12.02.2015 a înțeles sa formuleze plângere penala împotriva numitei V. M., pentru infracțiunile de mărturie mincinoasa ( art. 273 CP), fals in declarații (art. 268 CP), precum si inducerea in eroare a organelor judiciare, in vederea stabilirii adevărului.
Precizează că in momentul formulării plângerii penale, S. M. nu se afla in posesia contractului de vânzare cumpărare, acest lucru reieșind fără dubiu din cuprinsul plângerii penale, unde a precizat ca solicita ca organele abilitate sa facă cercetări in vederea aflării adevărului, in speța, sa se stabilească daca V. M. mai este proprietara casei de locuit si a terenului aferent.
D. fiind faptul ca revizuenta, in momentul formulării plângerii penale, nu intrase in posesia înscrisului nou, a înțeles sa nu formuleze cerere de revizuire, tocmai datorita faptului ca aceasta trebuia sa prezinte instanței înscrisul invocat ca temei al revizuirii si astfel cererea de revizuire ar fi fost respinsa.
Menționează ca, ulterior, după formularea plângerii penale, a înțeles sa se adreseze din nou cu cerere la Primăria corn. Bucovat, pentru a i se comunica care sunt proprietarii cu care se învecinează, precum si o copie a actelor lor de proprietate, cerere care a fost înregistrata la data 17.04.2015 sub nr. 3511.
Până la aceasta data, revizuenta S. M. nu a primit niciun răspuns la cererea adresata Primăriei, insa, precizează ca, in mod neoficial, acel contract de vânzare cumpărare i-a fost înmânat in momentul depunerii cererii de către un reprezentant al Primăriei Bucovat.
In acesta situație, in momentul in care a intrat efectiv in posesia acestui înscris nou, care a fost reținut, cu rea credința de către intimata V. M., si care nu a fost prezentat instanței de judecata, a înțeles sa formuleze acțiune in revizuire la data de 24.04.2015, înlăuntrul termenului de 30 de zile.
Apreciază ca obținerea acestui înscris a fost consecința formulării plângerii penale, in urma căreia intimata V. M. a fost obligata sa depună contractul de vânzare cumpărare, pe baza căruia a transmis dreptul sau de proprietate asupra imobilului si asupra terenului, fiului acesteia, D. A., la Primăria Comunei Bucovat.
De asemenea, arată ca, in cadrul dosarului penal 1132/P/2015, care se afla pe rolul P. de pe lângă Judecătoria C., a fost audiat in calitate de martor, D. A., iar in cadrul declarației, acesta a menționat ca el nu este proprietar pe teren, ci doar pe casa, si ca nu deține actul de proprietate, acesta fiind păstrat de intimata V. M..
Apreciază ca, pornind de la declarația numitului D. A., in care se menționează concret ca nu deține contractul de vânzare, acesta fiind deținut doar de intimata V. M., având reprezentarea clara ca nu este proprietarul terenului in litigiu, se poate concluziona ca înscrisul respectiv nu a produs efecte fata de terți, deoarece a fost ținut ascuns, astfel ca revizuenta S. M. nu a putut sa intra in timp util in posesia acestui înscris pentru a putea fi prezentat instanței de judecata, care ar fi putut adopta o alta soluție in cadrul dosarului civil nr._/215/2008.
Totodată, in cazul in care instanța ar considera ca nu este suficienta argumentarea cu privire la modul in care am intrat in posesia înscrisului nou, precizează ca, in cadrul dosarului penal, intimata V. M. a fost citata in vederea audierii in data de 20.03.2015, iar la aceasta data numita V. M., la solicitarea organelor de cercetare din cadrul secției de politiei Bucovat a înțeles sa depună contractul de vânzare cumpărare nr. 1302/6 mai 1998.
Intimata V. M. a solicitat respingerea cererii de revizuire, obligarea la plata cheltuielilor de judeca avocat.
A invocat excepția tardivității exercitării caii de atac, fiind depășit termenul prevăzut de art. 324 al 4 C..
In mod subiectiv revizuenta S. E. M. precizează că a aflat „accidental" despre existenta unui înscris nou ,in speța contractul de vânzare-cumpărare încheiat intre V. M. si D. A. ,in luna mai 1998.
Nu sunt îndeplinite condițiile impuse cumulativ de art. 322 C., în senul că nu sunt în situația unui înscris reținut de partea potrivnică sau a unui înscris neprezentat din motive mai voința părților.
Un act juridic translativ de proprietate este transcris in CF, devine opozabil erga omnes, producând efecte față de terți, potrivit art. 27 din Legea nr.7/1996, în vigoare la data întocmirii actului pretins a fi înscris nou.
Examinând cu prioritate conform art. 137 C.proc.civ., excepția tardivității cererii de revizuire, tribunalul a constatat că această excepție este nefondată pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 324 alin. 1 pct.4 C.proc.civ., termenul de formulare a cererii de revizuire este de o lună de la data la care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.
Din înscrisurile depuse la dosar se constată că revizuienta a făcut dovada ca a luat cunoștință de înscrisul nou, pe care îl invocă ca și motiv de revizuire în prezenta cauză la data de 17.04.2015, data la care a formulat cerere către Primăria Comunei Bucovăț, pentru a i se elibera o copie de pe actele de proprietate a proprietarilor cu care se învecinează în această modalitate luând cunoștință de contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1302/06.05.1998.
În speță termenul de o lună de zile se calculează, conform art. 101 C.proc.civ., de la data de 17.04.2015, termen care s-a împlinit la data de 18.05.2015, astfel că față de data introducerii cererii de revizuire 27.04.2015, s-a apreciat că cererea de revizuire este introdusă în interiorul termenului mai sus menționat.
În consecință tribunalul a respins excepția tardivității cererii de revizuire ca neîntemeiată.
Pe fondul cererii de revizuire instanța a reținut următoarele:
Revizuienta a invocat ca motiv de revizuire dispozițiile art.509 pct.5 C.p.c potrivit cu care se poate formula o astfel de cerere dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților.
Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire este necesară îndeplinirea următoarelor condiții: revizuientul să invoce un înscris, acesta să fie unul doveditor în sensul că trebuie să fie probant prin el însuși, intimatul căruia i se opune înscrisul să fi participat la întocmirea lui, înscrisul descoperit după darea hotărârii este nou; înscrisul să fi existat la data pronunțării hotărârii; înscrisul să nu fi putut fi prezentat dintr-o împrejurare mai presus de voința părții și înscrisul să fie determinant.
Dintre aceste condiții se apreciază că se impune analizarea condiției ca înscrisul să fie determinant, având în vedere că actul de vânzare cumpărare îndeplinește toate celelalte condiții expuse.
În ceea ce privește caracterul determinant trebuie înțeles ca dacă ar fi fost cunoscut de instanța a cărei hotărâre se atacă ar fi putut conduce la pronunțarea unei alte hotărâri.
Prin decizia civila nr. 226/04 mai 2010, a cărei revizuire se solicită, Tribunalul D. a admis apelul declarat de intimata reclamantă V. M. împotriva sentinței civile nr. 1995/15.07.2009, stabilind linia de hotar dintre proprietățile revizuentei pârâte S. M. si a intimatei reclamante V. M., conform raportului de expertiza întocmit in cauza.
Din actele dosarului s-a constatat că acțiunea având ca obiect grănițuirea terenurilor limitrofe ale celor două părți, soluționată prin decizia contestată, a fost inițiată de V. M..
Din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1302/06.05.1998, reiese că V. M. a vândut către D. A. dreptul de proprietate asupra imobilului compus din casă și teren în suprafață de 2500 m.p, situată în comuna Bucovăț, ..
În partea finală a contractului s-a menționat că dreptul de proprietate în drept respectiv nuda proprietate s-a transmis la data autentificării actului, vânzătoarea păstrându-și posesia în fapt - uzufructul până la data decesului.
Cum obiectul acțiunii a fost acela de a se stabili linia de hotar, se poate concluziona că o astfel de acțiune poate fi introdusă și de titularul unui drept de real de uzufruct, cum este și uzufructuarul respectiv V. M., pe toată durata dreptului de uzufruct în speță până la data decesului.
Art. 584 cod civil de la 1864 stipulează că orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite de a sa. Dreptul la acțiune bazat pe aceste dispoziții legale, circumscrie posibilitatea pentru orice proprietar sau orice persoană titular de drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului său restabilirea hotarului ce separă cele două proprietăți învecinate și marcarea acestuia prin semne vizibile. Instanța supremă a decis că operațiile judiciare ale grănițuirii impun instanței să se pronunțe cu privire la forma terenului ce alcătuiește dreptul de proprietate al reclamantului și nu asupra existenței acestuia în întregul său (ICCJ Dec. Nr. 2135/2005) Astfel acțiunea în grănițuire poate fi introdusă nu doar de proprietar ci și de către titularul desmembrământului dreptului de proprietate, cum este în speță intimata V. M..
Cum la data introducerii acțiunii intimata V. M., avea un drept de uzufruct, s-a apreciat de instanța că aceasta a justificat calitatea procesuală activă în acțiunea soluționată prin decizia supusă revizuirii.
Prin prisma celor mai sus expuse s-a apreciat că acest contract de vânzare cumpărare invocat ca temei al revizuirii nu are un caracter determinant, în cauza soluționată prin decizia față de care s-a formulat prezenta cerere de revizuire neschimbând situația de fapt, prin reținerea lipsei calității procesuale active a intimatei și în consecință în temeiul dispozițiilor art.322 pct.5 C.proc.civ., tribunalul a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
Deși prin respingerea cererii de revizuire, revizuenta a căzut în pretenții față de intimată, tribunalul a respins cererea acesteia din urmă de obligare a revizuentei la plata cheltuielilor de judecată întrucât nu s-a făcut dovada efectuării acestor cheltuieli și a cuantumului lor.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuenta S. M., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare a arătat că în fapt, prin decizia civila nr. 1196/26 iunie 2015, Tribunalul D. a respins cererea de revizuire formulata de recurenta S. M., împotriva deciziei civile nr. 226/04.05.2010, având ca obiect granituire, ca inadmisibila.
Hotărârea instanței este netemeinica si nelegala, fiind data cu interpretarea greșita a legii.
Astfel, Tribunalul D., prin hotărârea pronunțata a apreciat ca înscrisul descoperit si pentru care a fost promovata cererea de revizuire, îndeplinește toate condițiile cerute de lege, cu excepția cerinței referitoare la caracterul determinant al acestui înscris.
Instanța a reținut, in mod greșit, faptul ca, la data promovării acțiunii in granituire, intimata V. M. justifica calitate procesuala activa, întrucât era titulara unui drept real de uzufruct, acest aspect rezultând din contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1301/06.05.1998, din care reiese ca aceasta a transmis nuda proprietate in momentul vânzării, in realitate pastrandu-si posesia in fapt, respectiv uzufructul pana la data decesului.
Apreciază ca instanța face o confuzie grava intre dezmembramintele dreptului de proprietate, intrucat din contractul de vânzare cumpărare reiese fara putere de tăgada, ca V. M., prin vânzarea imobilului si a terenului, in suprafața de 2500 mp, situate in Corn. Bucovat, ., jud D., isi rezerva doar un drept de abitatie asupra imobilului cu destinația de locuința, iar nu un drept de uzufruct.
Dreptul de abitatie se aseamănă foarte mult cu dreptul de uzufruct prin faptul ca se stabilesc si se pierd in același mod, diferența o reprezintă faptul ca dreptul de abitatie are o intindere mult mai mica.
Dreptul de abitatie este un drept de uz care are ca obiect un imobil cu destinația de locuința, asa cum este si in speța noastră, iar titularul respectiv V. M., are dreptul de a poseda si a folosi imobilul numitului D. A. (cumpărătorului), pentru satisfacerea nevoilor proprii de locuit.
Dreptul de uzufruct este dreptul de a folosi bunul altei persoane si de a culege fructele acestuia intocmai ca si proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanța.
In speța, discutam de promovarea unei acțiuni in granituire, acțiune in cadrul căreia intimata V. M. nu justifica calitate procesuala activa, deoarece in temeiul contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1302/6 mai 1998, aceasta dobândește doar un drept de abitatie asupra imobilului de locuit, iar nu un drept de uzufruct.
Acțiunea in granituire reprezintă acea acțiune prin care se urmărește determinarea, prin semne exterioare, a intindeni a doua fonduri invecinate.
Acțiunea in granituire poate fi introdusa doar de către proprietar, uzufructuar si de către posesor. Considera ca, instanța, a apreciat, in mod greșit, faptul ca intimata V. M. putea promova o astfel de acțiune ce a avut ca obiect stabilirea liniei de hotar, dat fiind faptul ca este titulara unui drept real de uzufruct.
Apreciază ca instanța a dat o interpretare eronata contractul de vânzare cumpărare si a stabilit ca intimata V. M. putea promova o acțiune in granituire, datorita dreptului de uzufruct pe care il deține. Astfel, datorita faptului ca aceasta a dobândit prin acel contract de vânzare cumpărare doar un drept de abitatie, si nu un drept de uzufruct, consideram ca inscrisul pe care l-am depus la dosarul cauzei, si care a constituit obiectul cererii de revizuire are un caracter determinant, putând schimba situația de fapt, prin reținerea lipsei calității procesuale active a intimatei.
Având in vedere aceste aspecte, apreciază ca sunt îndeplinite cumulativ condițiile cererii de revizuire, înscrisul invocat, in speța contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 1302/06.05.1998 are valoare probatorie, având caracter determinant, motiv pentru care solicita admiterea recursului, casarea deciziei civile nr. 1196/26 iunie 2015, iar pe fond admiterea revizuirii cu consecința respingerii acțiunii in granituire.
Intimata V. M. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a deciziei Tribunalului D. – Secția I Civilă.
Examinând decizia recurată prin prisma criticilor aduse și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată a fi nefondat recursul, urmând a-l respinge ca atare pentru considerentele următoare:
Potrivit art. 322 pct. 5 Cod proc. civ. de la 1865, revizuirea unei hotărâri se poate cere dacă după darea hotărârii s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-au desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere.
Revizuenta a susținut în promovarea cererii de revizuire ce formează obiectul prezentei cauze existența unui înscris nou de natură să atragă revizuirea deciziei civile nr. 226 din 4 mai 2010, pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/215/2008, având ca obiect grănițuire. Actul nou invocat l-a reprezentat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1302/6 mai 1998, prin care a înstrăinat imobilul și terenul în suprafață de 2500 mp situate în . D. A..
Așa cum reiese din cererea de revizuire introductivă, cu precizările ulterioare, precum și din recursul înaintat, recurenta-revizuentă își axează în principal susținerile pe lipsa calității procesual active în promovarea acțiunii în grănițuire a intimatei V. M..
Sub acest aspect argumentarea primei instanțe este corectă, întrucât calitatea procesuală presupune existența identității între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat, denumită calitate procesuală activă, ce aparține celui ce se poate prevala de acest interes.
Interesul legitim este dat de dreptul dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare sus arătat de către titularul dezmembrământului dreptului de proprietate.
Intimata prin acest act a dobândit un drept de folosință pe durata vieții sale, ceea ce a înstrăinat fiind numai dreptul de proprietate.Dreptul de abitație reprezintă o varietate a dreptului de uzufruct care are ca obiect o construcție cu caracter de locuință,titularul dobândind astfel un drept de folosință asupra unui imobil ce aparține unei alte persoane.
Textul art. 584 Cod civil consacră un drept subiectiv civil și o obligație corelativă de a face, ambele cu caracter de reciprocitate, create de vecinătate, dreptul de a cere grănițuirea fiind un drept potestativ și imprescriptibil și reprezintă posibilitatea pentru proprietar sau orice persoană care are un drept real asupra unui fond limitrof de a pretinde vecinului sau prin acțiune în justiție (sau pe cale amiabilă) stabilirea liniei de hotar care separă fondurile învecinate și marcarea acestora prin semne materiale vizibile.
Într-o asemenea acțiune instanța trebuie să se pronunțe exclusiv asupra formei terenului, al cărui contur este fixat decisiv prin linia hotarului despărțitor, determinată prin semne vizibile și nu asupra existenței ori întinderii dreptului de proprietate.
În consecință, Curtea constată că în speță nu sunt motive care să conducă la modificarea sau casarea hotărârii primei instanțe și, în baza dispozițiilor art. 312 Cod proc. civ. de la 1865, va respinge ca nefondat recursul promovat în cauză.
Fiind în culpă procesuală,va fi obligată recurenta S. M. către intimata V. M. în temeiul art.274 cpc la plata sumei de 500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avoct.
PENTRU ACEST MOTIV,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta S. M. împotriva deciziei civile nr. 1196/26.06.2015, pronunțată de Tribunalul D. – Secția I Civilă în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații V. M. și B. C.-M., având ca obiect grănițuire în dosarul nr._/215/2008.
Obligă recurenta la plata către intimata V. M. a sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13 Noiembrie 2015.
Președinte, I. M. | Judecător, S. A. C. | Judecător, M. M. |
Grefier, A. Golașu |
Red. IM/24.11.2015
Tehnored. A.G. 25 Noiembrie 2015
Jud. fond: G. C. F. și L. A.
← Revendicare imobiliară. Decizia nr. 648/2015. Curtea de Apel... | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 5843/2015. Curtea de Apel... → |
---|