ICCJ. Decizia nr. 3396/2005. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 3396
Dosar nr. 19501/2004
Şedinţa publică din 26 aprilie 2005
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 272 din 28 aprilie 2004, Tribunalul Arad a respins cererea reclamantului L.G.F. prin mandatarul B.G. pentru acordarea asistenţei judiciare în acţiunea formulată de acesta împotriva pârâtului P.T. pentru daune.
A fost anulată pentru netimbrare acţiunea reclamantului formulată împotriva pârâtului pentru plata sumei de 56.403 dolari SUA.
Pentru a pronunţa această hotărâre s-a reţinut că prin cererea înregistrată sub nr. 1643 din 5 februarie 2004, reclamantul L.G.F. a chemat în judecată pe pârâtul P.T. pentru a fi obligat la restituirea sumei de 56.403 dolari SUA şi a dobânzii legale de la data introducerii acţiunii.
A mai solicitat acordarea asistenţei juridice prin scutirea de plata taxei judiciare de timbru sau eşalonarea acesteia, cu motivarea că este invalid de gradul II, are o pensie de 2.000.000 lei şi nu poate face faţă obligaţiilor fiscale stabilite de instanţă; a mai menţionat că soţia sa este casnică şi se ocupă de îngrijirea lui, având în întreţinere şi o fiică studentă.
Faţă de actele existente la dosar instanţa a reţinut că reclamantul deţine două locuinţe, una în strada R., unde are înregistrat în rolul fiscal un mijloc de transport, pentru care datorează impozitul curent, cât şi o locuinţă în Arad, strada C. unde este înregistrat cu taxe de salubrizare curente. De asemenea, s-a constatat că unul dintre membrii familiei sale, L.G.A. deţine o locuinţă în municipiul Arad, strada L. pentru care are înscris în rolul fiscal impozit pe clădiri, curent. Un alt membru al familiei, L.G.C.A. are înfiinţată SC C.P. SRL cu sediul în str. C. Arad (la una dintre locuinţe unde figurează şi L.G.F.) în calitate de asociat unic.
Coroborând datele de ordin fiscal cât şi cele referitoare la societatea comercială, instanţa a reţinut că reclamantul şi membrii familiei sale nu sunt persoane lipsite de posibilităţi materiale pentru a achita taxele de timbru legal datorate pentru acţiunea promovată, ceea ce în conformitate cu dispoziţiile art. 78 alin. (1) C. proc. civ. a impus respingerea cererii pentru asistenţă juridică şi pe cale de consecinţă în condiţiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 a anulat acţiunea ca netimbrată.
Apelul declarat de reclamantul L.G.F. a fost anulat ca netimbrat prin Decizia civilă nr. 1723 din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, reţinându-se că apelantul nu şi-a onorat obligaţia de a timbra calea de atac exercitată, ceea ce a impus aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare.
Împotriva deciziei civile nr. 1723 d8in 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara a declarat recurs în termen reclamantul L.G.F.
În dezvoltarea criticii întemeiate pe motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurentul învederează că instanţa de apel a pronunţat o hotărâre cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia taxei de timbru. În acest sens mai arată că la data de 3 septembrie 2004, prin scrisoarea recomandată nr. 45054 a înaintat instanţei de apel taxa judiciară de timbru în sumă de 34.000 lei şi timbru judiciar în valoare de 1.500 lei, astfel că greşit i s-a anulat apelul ca netimbrat.
Examinând recursul în raport de critica întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. coroborate cu dispoziţiile art. 3 şi art. 9 din OG nr. 35/1995 cu modificările ulterioare, art. 20 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 146/1997, instanţa îl reţine ca nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentului reclamant i s-a respins cererea pentru acordarea asistenţei juridice şi i s-a anulat acţiunea ca netimbrată, hotărârea instanţei de fond fiind atacată cu apel, cale de atac ca tardiv timbrată cu 34.000 lei taxă judiciară de timbru şi 1500 lei timbru judiciar.
Potrivit dispoziţiilor legale aplicabile în materie, taxele de timbru şi timbru judiciar se plătesc anticipat (art. 3 şi art. 9 din OG nr. 32/1995 privind timbru judiciar, cu modificările ulterioare şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1947 privind taxele judiciare de timbru).
Cu totul excepţional, în condiţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997 instanţele judecătoreşti pot reţine cereri sau acţiuni netimbrate sau insuficient timbrate, obligând partea să plătească taxele până la primul termen de judecată. Neîndeplinirea acestei obligaţii se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii în conformitate cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Susţinerea recurentului reclamant că a înaintat instanţei de apel cu recomandata nr. 45034 taxa judiciară de timbru în sumă de 34.000 lei şi timbru judiciar în valoare de 1.500 lei nu este dovedită.
Faţă de această împrejurare critica sa este neîntemeiată, instanţa de apel soluţionând corect calea de atac exercitată prin aplicarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, deoarece apelantul nu şi-a onorat obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru şi timbru judiciar fiind şi citat cu această menţiune pentru termenul din 6 septembrie 2004 (dosarul nr. 5078/C/2004 al Curţii de Apel Timişoara).
În considerarea celor de mai sus, faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantului urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul L.G.F. împotriva deciziei civile nr. 1723 din 6 septembrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 aprilie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3425/2005. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3434/2005. Civil → |
|---|
