ICCJ. Decizia nr. 1890/2009. Civil
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1890/2009
Dosar nr.29122/3/200.
Şedinţa publică din 20 februarie 2009
Asupra recursului civil de faţă;
Din examinarea actelor şi lucrărilor cauzei, constată următoarele:
La 31 august 2007, reclamantul G.C.V. a contestat legalitatea deciziei nr. 188 din 18 iulie 2007 emisă de A.V.A.S. solicitând Tribunalului Bucureşti, modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de restituire în natură a terenurilor identificate cu nr.top 441/1 şi 447/1 situate în Baia Mare.
În motivarea contestaţiei, întemeiată în drept pe dispoziţiile Legii nr. 10/2001, modificată, reclamantul a arătat că, prin notificarea nr. 115 din 10 august 2001 a solicitat A.V.A.S. acordarea de despăgubiri pentru imobilele terenuri înscrise în C.F. nr. 3275 Baia Mare, nr.top 444/1, 447/1; 445/1 şi 446/2 despăgubiri pentru bunurile mobile confiscate cu ocazia naţionalizării casei şi restituirea imobilelor aflate sub nr. to.444/2 şi 447/2.
Contestatorul a învederat că pe parcursul soluţionării notificării, urmare a falimentului SC I. SA, terenurile aparţinând acestei societăţi au trecut în proprietatea Statului Român, iar cele identificate sub nr.top 445/1; 446/2 şi 447/1 au fost date în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale, Universitatea Baia Mare.
Urmare acestei modificări, reclamantul s-a adresat A.V.A.S. solicitând restituirea în natură a suprafeţelor de teren, libere de construcţii, nr.top 444/1 şi 447/1, asupra acestora, pârâta A.V.A.S. omiţând a se pronunţa.
Prin sentinţa nr. 1462 din 26 noiembrie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins contestaţia cu motivarea că, Decizia contestată este legală faţă de dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005, imobilul solicitat a fi restituit fiind evidenţiat în patrimoniul SC I. SA Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., astfel că s-au acordat măsuri reparatorii în acord cu dispoziţiile legale menţionate urmare modificărilor survenite prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. având doar competenţa de a propune măsuri reparatorii, modalitatea de acordare şi stabilire a cuantumului acestora, revenind Comisiei Centrale constituită pentru stabilirea despăgubirilor.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate, în sensul aplicării greşite a art. 29 din Legea nr. 10/2001, neincident în cauză.
Prin Decizia nr. 462A din 12 iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelul reclamantului, a schimbat sentinţa tribunalului, a admis contestaţia şi a modificat în parte Decizia nr. 188/2007 emisă de A.V.A.S. în sensul că a declinat competenţa de soluţionare a modificării şi cu privire la imobilele aflate sub nr.top 444/1 şi 447/1 către Primăria Baia Mare, păstrând celelalte dispoziţii ale deciziei.
Pentru a decide ca atare, instanţa de control judiciar a reţinut că la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, terenurile identifiate cu nr.top 444/1 şi 447/1 nu mai erau deţinute de SC I. SA Baia Mare, societate comercială privatizată şi ulterior radiată ca urmare a falimentului său, aşa încât fiind trecută în proprietatea statului, competenţa de soluţionare a notificării ce are ca obiect aceste imobile trebuia declinată de A.V.A.S., Primăriei Municipiului Baia Mare.
Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost recurată de pârâta A.V.A.S., fiind criticată pentru motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în sensul că instanţa a aplicat greşit dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 10/2001, întrucât imobilul solicitat a fi restituit a fost evidenţiat în patrimoniul SC I. SA Baia Mare, societate privatizată de A.V.A.S., căreia îi revine atribuţiile de a propune acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, Decizia nr. 188 din 18 iulie 2007, emisă de recurentă fiind legală.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul-reclamant G.C.V. a solicitat respingerea recursului, arătând că terenurile identificate cu nr.top 444/1 şi 446/2 şi 447/1 au fost date în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi că, în mod corect instanţa de apel a apreciat că Primăriei Municipiului Baia Mare îi revine competenţa de soluţionare a notificării.
Recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru considerentele ce succed:
Dispoziţia nr. 188 din 18 iulie 2007 emisă de A.V.A.S. a fost contestată de reclamant care a solicitat restituirea în natură a terenurilor identificate cu nr.top 444/1 şi 447/1 din imobilul situat în Baia Mare.
Potrivit art. 29, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, pentru imobilele evidenţiate în patrimoniul unor societăţi comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) şi (2), persoanele îndreptăţite au dreptul la despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire de plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piaţă a imobilelor solicitate.
Alin. (3) al aceluiaşi articol, reglementează că „în situaţia imobilelor prevăzute la alin. (1) şi (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituţia publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispoziţiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător".
Raportul juridic dedus judecăţii a fost corect desluşit de instanţa de apel, care a reţinut că imobilele (terenurile) ce fac obiectul contestaţiei de faţă au fost transferate în domeniul public al Statului Român şi în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale, prin HG nr. 5/2000, aşa încât, faţă de împrejurarea că, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, terenurile identificate cu nr.top 444/1 şi 447/1 nu mai erau deţinute de SC I. SA Baia Mare, ci deveniseră proprietate publică a statului, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, modificată, competenţa de soluţionare a notificării revine Primăriei Baia Mare, unitatea administrativă având calitatea de unitate deţinătoare şi obligaţia de a răspunde notificării.
Este de observat că urmare modificărilor aduse Legii nr. 10/2001, prin Legea nr. 247/2005, A.V.A.S. nu mai are competenţa de a acorda măsuri reparatorii în echivalent, ci doar de a emite decizie cu propunerea acordării măsurilor reparatorii, modalitatea de acordare şi stabilire a acestora fiind emise de Comisia Centrală constituită pentru stabilirea despăgubirilor, aşa încât recurenta nu a fost prejudiciată, unitatea administrativ teritorială deţinătoare a bunului având atribuţia conferită de lege de a soluţiona notificarea.
Aşa fiind, recursul va fi respins în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat, recursul declarat de pârâta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 462 din 12 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2019/2009. Civil | ICCJ. Decizia nr. 19/2009. Civil → |
|---|
