ICCJ. Decizia nr. 1126/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 1126/2010
Dosar nr. 1195/98/2007
Şedinţa publică din 23 februarie 2010
Asupra recursului civil de faţă, constată următoarele:
Reclamantele V.L. şi F.O.C. au chemat în judecată pe pârâţii Consiliul Local Slobozia, prin primar şi SC V.S. SA, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că Statul Român a preluat, fără titlu valabil, terenul intravilan în suprafaţă de 10.000 mp, situat în municipiul Slobozia, judeţul Ialomiţa şi să fie obligată pârâta să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie acest imobil, în temeiul art. 480 C. civ.
Motivându-şi acţiunea reclamantele au arătat că imobilul ce a aparţinut reclamantei V.L. şi defunctului său soţ, V.S., a fost trecut în proprietatea statului fără titlu.
Prin sentinţa nr. 729/F din 21 august 2007, pronunţată de Tribunalul Ialomiţa, secţia civilă, a fost anulată acţiunea, ca netimbrată.
Apelul declarat de reclamante a fost admis, prin Decizia nr. 766/A din 29 noiembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost desfiinţată sentinţa tribunalului şi a fost trimisă cauza, spre soluţionare, aceleiaşi instanţe, reţinându-se că în cauză sunt incidente prevederile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Statul Român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, reprezentat de D.G.F.P. Ialomiţa, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi susţinând, în esenţă, că scutirea de plata taxei de timbru prevăzute în art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 se referă la acţiunile formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, situaţie în care, instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a legii, anulând acţiunea, ca netimbrată.
Recursul este nefondat.
În conformitate cu prevederile art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 sunt scutite de taxe judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, introduse de proprietari sau succesorilor acestora pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum şi cererile accesorii şi incidente.
Acest text de lege se referă la acţiunile formulate pe calea dreptului comun, situaţie care se regăseşte în speţă, iar nu la cele ce derivă din Legea nr.10/2001, care nu exista la acea dată.
Aşa fiind, se constată că instanţa de apel a făcut o corectă aplicare a legii, desfiinţând sentinţa tribunalului şi trimiţând cauza, spre soluţionare aceleiaşi instanţe.
În consecinţă, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ., urmează a fi respins recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin D.G.F.P. Ialomiţa împotriva deciziei nr. 766/A din 29 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1517/2010. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 1513/2010. Civil. Drepturi băneşti. Recurs → |
|---|
