ICCJ. Decizia nr. 4535/2010. Civil. Completare/lămurire dispozitiv. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4535/2010
Dosar nr. 14780/302/2006
Şedinţa publică din 17 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă, constată:
Prin sentinţa civilă nr. 8610 din 19 decembrie 2007 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanţii F.V. şi F.A. împotriva pârâţilor D.A.M. şi N.C.G., având ca obiect despăgubiri civile, şi au fost obligaţi reclamanţii la plata, către pârâţi, a sumei de 1.500 RON cheltuieli de judecată.
Prin decizia civilă nr. 473 R din 04 martie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis recursul declarat de reclamanţi împotriva hotărârii sus-menţionate; a modificat, în tot, sentinţa recurată, în sensul că a admis acţiunea precizată, a obligat pe fiecare pârât la plata, către reclamanţi, a sumei de 6.056,22 RON despăgubiri şi a sumei de 4.055 RON cheltuieli de judecată în fond şi recurs.
Ulterior, la data de 25 mai 2009, recurenţii-reclamanţi F.V. şi F.A. au formulat o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 473/2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, calificată de către instanţă ca fiind o cerere de completare a dispozitivului, arătând că instanţa a omis a se pronunţa integral asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată efectuate de aceştia în recurs.
Prin decizia civilă nr. 1340 R din 17 iunie 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, a admis cererea formulată de recurenţii-reclamanţi F.V. şi F.A.; a dispus completarea deciziei civile nr. 473/R din 04 martie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în sensul că a obligat intimaţii la plata către reclamanţi a sumei de 1.200 RON, cheltuieli de judecată în recurs.
Împotriva acestei decizii au declarat apel pârâţii N.C.G. şi D.A.M.
Prin decizia civilă nr. 589 A din 17 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibile, apelurile declarate de apelanţii-pârâţi D.A.M. şi N.C.G., în contradictoriu cu intimaţii-reclamanţi F.V. şi F.A.
Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel, în şedinţa publică din 17 noiembrie 2009, a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii cererilor de apel, în raport de dispoziţiile art. 2812 şi art. 2813 C. proc. civ., coroborate cu cele ale art. 377 alin. (2) pct. 4 din acelaşi cod.
Examinând, cu prioritate, această excepţie, Curtea a constatat că apelurile declarate de pârâţii D.A.M. şi N.C.G. sunt inadmisibile deoarece, potrivit art. 2812 alin. (1) C. proc. civ., dacă, prin hotărârea dată, instanţa a omis să se pronunţe asupra unei cereri se poate solicita completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri.
În speţă, prin decizia civilă nr. 1340 din 17 iunie 2009 a fost soluţionată cererea de completare a deciziei civile nr. 473 din 04 martie 2009, constatându-se că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii privind acordarea cheltuielilor de judecată. Această hotărâre a fost pronunţată în recurs, fiind, deci, irevocabilă, întrucât, conform art. 2813 C. proc. civ., încheierile pronunţate în condiţiile art. 2812 C. proc. civ. sunt supuse aceloraşi căi de atac ca şi hotărârile în legătură cu care s-a solicitat completarea.
În aceste condiţii, hotărârea în cauză, potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., este irevocabilă, împotriva sa neputând fi exercitată calea de atac a apelului.
Conform normelor procedurale, hotărârile date în primă instanţă de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotărârile date în primă instanţă de tribunal sunt supuse apelului la Curtea de Apel [art. 282 alin. (1) C. proc. civ.].
Astfel, calea de atac a apelului nu se poate exercita împotriva unei hotărâri irevocabile, partea nemulţumită de o astfel de soluţie pronunţată în recurs având posibilitatea să recurgă doar la căile de atac extraordinare, respectiv contestaţie în anulare şi revizuire.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii N.C.G. şi D.A.M., invocând, în drept, dispoziţiile art. 299 şi urm. C. proc. civ., dar fără a dezvolta separat textele de lege indicate.
Faţă de lipsa motivelor de recurs, Înalta Curte a supus dezbaterii şi a rămas în pronunţare asupra excepţiei de nulitate a recursului, pe care o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, printre altele, sub sancţiunea nulităţii, motivele de nelegalitate pe care se fundamentează recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele de recurs vor fi depuse printr-un memoriu separat.
Motivarea recursului se face prin cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, care este de 15 zile de la comunicarea hotărârii atacate, dacă legea nu dispune altfel [art. 303 alin. (1) cu referire la art. 301 C. proc. civ.].
În speţă, decizia recurată a fost comunicată, către recurenţi, la data de 12 ianuarie 2010, potrivit dovezilor aflate la dosar apel, termenul până la care puteau fi depuse motivele căii de atac împlinindu-se la 28 ianuarie 2010, termen calculat în condiţiile art. 101 alin. (3) C. proc. civ.
Cum recurenţii nu au înregistrat motivele de recurs, în dosar, nici până în prezent şi nici nu există motive de ordine publică, care să poată fi examinate şi din oficiu, conform art. 306 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de pârâţi, în baza art. 306 alin. (1) din acelaşi cod.
Îi va obliga pe recurenţi, ca părţi căzute în pretenţii, la plata sumei de 800 RON cheltuieli de judecată către intimaţii reclamanţi F.V. şi F.A., reprezentând onorariu de avocat potrivit chitanţei de la dosar recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâţii N.C.G. şi D.A.M. împotriva deciziei civile nr. 589 A din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă pe recurenţi să plătească intimaţilor cheltuieli de judecată în cuantum de 800 RON.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4553/2010. Civil | ICCJ. Decizia nr. 3573/2010. Civil. Anulare act. Contestaţie... → |
|---|
