ICCJ. Decizia nr. 4555/2010. Civil. Revendicare imobiliară. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 4555/2010
Dosar nr. 640/46/2008
Şedinţa publică din 17 septembrie 2010
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 09 iunie 2000 şi completată la 24 octombrie 2000, reclamanta D.C.L. a chemat în judecată pe pârâţii Primăria Olăneşti, SC E. SA Olăneşti, Direcţia Generală a Finanţelor Publice a municipiului Râmnicu Vâlcea, Oraşul Băile Olăneşti şi Consiliul Local Băile Olăneşti, solicitând obligarea acestora să-i lase în deplină proprietate şi posesie imobilul compus dintr-o vilă cu 12 camere şi dependinţe şi terenul aferent în suprafaţă de 1.605 m.p., situat în oraşul Olăneşti.
La 29 iunie 2000, D.E.,C.M., G.A., A.A., T.E. şi B.G. au formulat cerere de intervenţie în interes propriu, iar la 12 aprilie 2001, B.M., B.D., C.V., S.A. şi C.I. au formulat cerere de intervenţie în interes propriu şi interesul reclamantei.
Prin sentinţa civilă nr. 90 din 12 iunie 2001, Tribunalul Vâlcea a admis acţiunea şi cererea de intervenţie în interes propriu şi în interesul reclamantei şi a obligat pe pârâţi să lase în deplină proprietate şi posesie reclamantei şi intervenienţilor B.M., B.D., C.V., S.A. şi C.I. imobilul sus-menţionat şi terenul aferent în suprafaţă de 531,50 m.p., identificat prin raportul de expertiză. Cererea de intervenţie în interes propriu formulată de D.E., C.M., G.A., A.A., T.E. şi B.G. a fost respinsă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii Ministerul Finanţelor, Consiliul Local al oraşului Băile Olăneşti şi intervenienţii C.M., T.E., D.E., G.A., B.G. şi A.A.
Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, prin decizia nr. 94/A din 02 noiembrie 2001, a respins, ca nefondate, apelurile declarate.
Împotriva acestei decizii, la 28 august 2008, au formulat cerere de revizuire B.E., D.E. şi A.A., întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 5 C. proc. civ.
În motivarea cererii, revizuienţii au susţinut că, după darea hotărârii, au apărut înscrisuri doveditoare noi, care nu au putut fi înfăţişate mai înainte de pronunţarea deciziei a cărei revizuire o solicită. Au precizat că, prin înscrisuri apărute ulterior, s-a constatat că intervenienta G.C.D.E. este unica moştenitoare, în calitate de soţie supravieţuitoare, a defunctului G.C.G.
Prin decizia nr. 121/A din 15 octombrie 2009, Curtea de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire, reţinând că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 C. proc. civ. întrucât decizia a cărei revizuire se solicită a fost pronunţată de către o instanţă de recurs, prin care nu s-a evocat fondul cauzei.
Împotriva acestei decizii, revizuienţii B.E., D.E. şi A.A. au declarat recurs, susţinând că în mod greşit instanţa de apel a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă pe considerentul că hotărârea supusă revizuirii nu evocă fondul întrucât dispoziţiile art. 322 C. proc. civ. prevăd în mod explicit că hotărârea a cărei revizuire se solicită trebuie să evoce fondul numai în cazul hotărârilor pronunţate de instanţele de recurs or, în speţă, este vorba de revizuirea unei hotărâri pronunţată în apel.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 322 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere în condiţiile prevăzute exprts în cele 9 pct. ale art. 322 C. proc. civ.
Drept urmare, pot fi atacate cu revizuire doar hotărârile definitive ce evocă fondul cauzei.
Condiţia de evocare a fondului este astfel o condiţie „sine qua non” pentru ca o hotărâre definitivă să poată constitui obiect al revizuirii.
Faţă de această condiţie expresă şi imperativă impusă prin dispoziţiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ., în mod corect instanţa a reţinut că incidentă excepţia inadmisibilităţii revizuirii deciziei nr. 94/A din 02 noiembrie 2001 deoarece prin această hotărâre au fost respinse apelurile declarate, deci nu a fost evocat fondul cauzei.
Aşadar, din perspectiva celor reţinute mai sus, decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, ca instanţă de revizuire, apare ca legală.
În consecinţă, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuienţii B.E., D.E. şi A.A. împotriva deciziei nr. 121/A din 15 octombrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru cauze cu minori şi de familie.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4562/2010. Civil. Limitarea exercitării... | ICCJ. Decizia nr. 4614/2010. Civil. Reparare prejudicii erori... → |
|---|
