Legea 10/2001. Sentința nr. 9422/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9422/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 23-09-2014 în dosarul nr. 17889/211/2009
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.9422/2014
Ședința publică din 23 septembrie 2014
Instanța constituită din:
Judecător: C. R.
Grefier: A. R.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile înaintată de reclamanții S. L. M., S. V. în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ N., R. A. M., TIBAT M. J., T. M. C., avand ca obiect Legea 10/2001.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 2.09.2014, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă. De asemenea, se constată că, părțile au depus la dosar concluzii scrise.
INSTANȚA
Deliberand constata:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 18 august 2009, reclamanții S. L. M. și S. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ-N., R. A.-M., T. M. J. și T. M. C., să se constate nulitatea absolută parțială a Dispoziției de restituire nr. 1846/10 martie 2008 emisă de P. mun. Cluj-N. în favoarea pârâtelor R. A.-M., T. M. Judithh și T. M. C., respectiv a art. 1 din această dispoziție prin care se dispune restituirea în natură a imobilului teren-curte în suprafață de 686 mp, situat în Cluj-N., .-9, înscris în CF_ Cluj, nr. top 2117/5; să fie obligați P. mun. Cluj-N. la emiterea unei noi dispoziții motivate în favoarea pârâtelor R. A.-M., T. M. J. și T. M. C. cu propunerea de acordare de despăgubiri în condițiile titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru terenul în suprafață de 686 mp situat în Cluj-N., ., înscris în CF_, nr. top_/5; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că reclamanții sunt proprietarii construcției ce este edificată asupra terenului în suprafață de 686 mp situat în Cluj-N., . (în dispoziție sunt menționate nr. 7-9 însă este vorba de nr. 11), înscris în CF_ Cluj, nr. top_/5, sub A+5. Această construcție constând într-o locuință compusă dintr-o cameră, 1 bucătărie și 1 terasă, în suprafață de 41,83 mp și pivniță în suprafață de 15,07 mp a fost cumpărată de reclamanți în baza Legii 112/1995, prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/19.11.1996 încheiat cu Consiliul Local al mun. Cluj-N.. Odată cu cumpărarea acestei locuințe li s-a atribuit în proprietate și terenul aferent construcției, iar asupra diferenței de teren ce a rămas în proprietatea Statului Român (curte cu suprafața de 686 mp) s-a instituit un drept de servitute în favoarea reclamanților, aspecte ce rezultă și din documentația de intabulare, aferentă contractului de vânzare-cumpărare nr. 3109/1996 pe care o anexează prezentei.
Prin dispoziția de restituire nr. 1846/2008, atacată prin prezenta, P. mun. Cluj-N. a dispus restituirea în natură, în favoarea pârâtelor R. A.-M., T. M. J. și T. M. C., a terenului în suprafață de 686 mp înscris în CF_ Cluj, nr. top_/5 iar pentru construcția înstrăinată în favoarea reclamanților a propus acordarea de despăgubiri în condițiile titlului VII din Legea 247/2005. Consideră că măsura restituirii în natură a terenului în suprafață de 686 mp luată de primarul mun. Cluj-N. prin dispoziția atacată este nelegală, solicitând instanței să constate nulitatea acesteia.Argumentele reclamanților sunt următoarele:- terenul restituit în natură este afectat de o servitute legală instituită în favoarea reclamanților, folosința și exploatarea locuinței cumpărate fiind imposibilă în lipsa acestei servituți, - potrivit art. 10 alin. 2 partea finală din Legea 10/2001, sunt exceptate de la restituirea în natură terenurile afectate de servituți legale, situație în care măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent, - potrivit art. 9 din Legea 10/2001 „Imobilele preluate în mod abuziv indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini”, or terenul în discuție este afectat de o sarcină, fiind instituit asupra sa un drept de servitute în favoarea reclamanților, - în realitate, terenul ce face obiectul dispoziției de restituire atacate nu are suprafața de 686 mp, ci o suprafață mult mai mică, iar configurația acestuia și amplasamentul construcției fac imposibilă restituirea în natură, fără a se aduce atingere dreptului lor de proprietate asupra construcției, ce implică libera și neîngrădita folosință și exploatare a acesteia. Cu alte cuvinte, terenul în discuție nu este un teren liber în sensul Legii 10/2001 pentru a se putea dispune restituirea în natură a acestuia.
Pentru aceste considerente apreciază că notificarea formulată de pârâte nu putea fi soluționată prin restituirea în natură a terenului, solicitând admiterea acțiunii cu consecința constatării nulității art. 1 din Dispoziția 1846/2008 și consecutiv obligarea Primarului mun. Cluj-N. la emiterea unei noi dispoziții în favoarea pârâtelor cu propunerea de despăgubiri pentru terenul în discuție, având în vedere că acest teren nu este liber în sensul Legii 10/2001 pentru a fi restituită în natură.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 9, art. 10din Legea 10/2001, art. 274 C.pr.civ.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii reclamanților ca fiind netemeinică și nelegală, dispozițiile legale citate de reclamanți în justificarea acțiunii lor fiind greșit interpretate, în opinia pârâtelor, justifică cererea lor de a se respinge acțiunea înaintată. Solicită obligarea reclamanților, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată care vor fi justificate de pârâte conform cu dispozițiile art. 274 C.pr.civ., art. 1034 C.civ. Astfel: Dispoziția nr. 1846 din 10.04.2008 eliberată de P. mun. Cluj-N. este temeinică și legală nefiind prezentă nici o nulitate absolută care să justifice susținerile reclamanților.
Potrivit disp. art. 10 alin. 2 din Legea 10/2001, in cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana îndreptățită va obține restituirea în natură a părții de teren rămase liberă, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent.
Din cele de mai sus rezultă că măsurile reparatorii prin echivalent se acordă în cazurile în care terenul este afectat de servituți legale și alte amenajări de utilitate publică. În speța de față este clar că terenul nu este afectat de amenajări de utilitate publică, iar servitutea legală fiind cauzată de restituirea unei părți din teren. La art. 10.3 din Normele metodologice pentru aplicarea unitară a Legii 10/2001 se precizează clar că: „Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale are în vedere „(…) terenuri afectate unei utilități publice, pentru a deservi nevoile comunității cum ar fi: străzi, alei, trotuare, dotări tehnico-edilitare subterane, spații verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri, grădini publice, piețe pietonale.
Citarea art. 9 din Legea 10/2001 de asemenea nu justifică acțiunea reclamanților ci, în opinia pârâtelor justifică susținerile lor în sensul că restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în starea în care se găsea la data depunerii cererii de restituire și libere de orice sarcini. Astfel restituirea s-a dispus, conform celor de mai sus, liber de sarcini, iar sarcina s-a stabilit ulterior datei de mai sus (data înaintării notificării) cu ocazia redactării dispoziției de restituire în natură dispusă de dl. primar. Această dispoziție a fost aplicată în speța de față pe deplin cu respectarea dispozițiilor de mai sus, nefiind cazul aplicării disp. Cap. VII din Legea nr. 247/2005.
Prin art. 9.2 din Normele metodologice se specifică sintagma – liberă de orice sarcini – arătând că nu are semnificația exonerării de răspundere a unității deținătoare în raport cu terțele persoane ca urmare a neexecutării unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv, și altele, disp. fără vreo legătură cu cauza de față.
Dispoziția de mai sus este strâns legată de cele prevăzute la art. 10 din lege și dispozițiile de la normele metodologice citate.
P. mun. Cluj-N. a procedat în mod legal – cum nu face în toate dispozițiile eliberate – când a dispus la pct. 2 că: pe terenul care se restituie se asigură servitute de trecere pentru deținătorii construcției.
Dispoziția – necontestată de pârâte – este temeinică și legală iar textele de lege citate în acțiune nu justifică admiterea petitelor formulate ci respingerea acțiunii în întregime conform cu susținerile pârâtelor de fapt și de drept.
O dovadă este anexa nr. 4 (model orientativ) la Legea 10/2001 care este un model de „Dispoziție de restituire în natură” care la punctul 2 arată că „Imobilul ce se restituie este grevat cu următoarele servituți…. (dacă este cazul). Din acest exemplu rezultă clar că servitutea contestată de reclamanți este legal stabilită fără a se face aplicația dispozițiunilor art. 9 și 10 din Legea 10/2001 și normele metodologice citate.
Subliniază că prin acțiunea înaintată de reclamanți în primul petit solicită constatarea nulității dispoziției de restituire în natură dată de dl. primar cu nr. 1846 din martie 2008 iar în al doilea petit obligarea pârâtului P. mun. Cluj-N. de a elibera noua dispoziție prin care să se dispună acordarea de despăgubiri în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005. Reclamanții solicitând anularea în întregime a dispoziției atacate mai comit o eroare neluând în considerare dreptul pârâtelor de a primi despăgubiri pentru construcție și terenul de 43,20 mp care a rămas în proprietatea lor. Desigur pârâtele solicită respingerea acțiunii în totalitatea petitelor formulate de reclamanți.
În fine, pârâtele mai arată că așa cum rezultă din cele susținute de ele, nu este justificată cererea reclamanților pentru efectuarea unei expertize tehnice.
Pentru cele de mai sus solicită respingerea acțiunii reclamanților iar în baza art. 247 C.pr.civ. și art. 1034 C.civ., reclamanții să fie obligați în mod solidar la plata cheltuielilor de judecată justificate cu actele pe care pârâtele o să le depună.
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri si proba cu expertiza tehnica judiciara topografica si in constructii(f.103,177)).
Analizand actele si lucrarile de la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele.
Prin Dispozitia de restituire nr. 1846/10.03.2008, P. mun. Cluj-N. a dispus restituirea în natură, în favoarea pârâtelor R. A.-M., T. M. J. și T. M. C., a terenului în suprafață de 686 mp înscris în CF_ Cluj, nr. top_/5, iar pentru construcția înstrăinată în favoarea reclamanților cumpărată de acestia în baza Legii 112/1995, prin contractul de vânzare-cumpărare nr._/19.11.1996, a propus acordarea de despăgubiri în condițiile titlului VII din Legea 247/2005 (f.6,7).
Prezenta actiune a fost intemeiata pe dispozitiile art.9,10 din Legea nr.10/2001.
Potrivit dispozitiilor art.9 din Legea nr.10/2001, Imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în posesia cui se află în prezent, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcini, iar potrivit normelor de aplicare a legii 10/2001 Sintagma indiferent în posesia cui se află în prezent are semnificația, pe de o parte, că incidența legii este stabilită erga omnes, indiferent de calitatea deținătorului (minister, primărie, instituție publică, societate comercială cu capital de stat, organizație cooperatistă și altele asemenea) și, pe de altă parte, are semnificația stabilirii momentului în funcție de care se face calificarea unității deținătoare, respectiv cel care deținea imobilul respectiv la data intrării în vigoare a legii (prezent se raportează la momentul nașterii juridice a dreptului la restituire). În cazul în care, după data intrării în vigoare a legii, un imobil notificat potrivit legii a fost transferat în administrarea unei alte entități, aceasta din urmă devine entitate deținătoare învestită cu soluționarea notificării. Entitatea inițial notificată are obligația de a transmite notificarea și documentația aferentă entității deținătoare și totodată de a înștiința în mod expres persoana îndreptățită despre această situație. 9.2. Sintagma libere de orice sarcini nu are semnificația exonerării de răspundere a unității deținătoare în raport cu terțe persoane ca urmare a neexecutării unor contracte civile sau comerciale care vizau imobilul respectiv. În cazul societăților comerciale cu capital de stat (majoritar sau minoritar - cazul în care cota deținută de stat acoperă valoarea imobilului), această sintagmă instituie prevalența restituirii în natură a imobilului către persoana îndreptățită, indiferent dacă aceasta s-ar afla în concurs cu alți creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garanții privilegiate, inclusiv creditorii unității debitoare în cadrul procedurii falimentului). Prevalența restituirii în natură în raport cu alte proceduri legale este o consecință și a prevederii art. 52 din lege care înlătură de la aplicare orice alte prevederi contrare, care tind să indisponibilizeze bunul de la restituirea în natură.
ART. 10 alin.2 din Legea nr.10/2001, in vigoare la data introducerii actiunii, prevedea ca (2) In cazul in care pe terenurile pe care s-au aflat constructii preluate in mod abuziv s-au edificat noi constructii, autorizate, persoana indreptatita va obtine restituirea in natura a partii de teren ramase libera, iar pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale, masurile reparatorii se stabilesc in echivalent.
Analizand aceste norme, instan ta retine ca dispozitiile art.9 si 10 din Legea nr.10/2001 sunt instituite pentru protectia beneficiarilor Legii nr.10/2001 si nu a tertilor . Prin urmare, de principiu, reclamantii ar fi fost de as teptat sa invoce dispozitiile legii 112 /1995 in baza careia ar fi dobandit dreptul de proprietate asupra constructiei si care le protejeaza drepturile .
Cu privire la continutul celor doua articole invocate de reclamanti, instanta retine ca sintagma libere de orice sarcini prev de art.9 din Legea nr.10/2001 este clar explicata in normele de aplicare ale acestei legi in sensul ca aceasta sintagmă instituie prevalența restituirii în natură a imobilului către persoana îndreptățită, indiferent dacă aceasta s-ar afla în concurs cu alți creditori ai persoanei juridice debitoare (creditori ipotecari sau cu garanții privilegiate, inclusiv creditorii unității debitoare în c adrul procedurii falimentului), respectiv p revalența restituirii în natură în raport cu alte proceduri legale .
Prin urmare, ceea ce se urmareste prin dispozitiile legale invocate de reclamanti este protejarea drepturilor persoanelor indreptatite prevazute de Legea nr.10/2001, iar daca acestea au fost cumva incalcate printr-o dispozitie de restituire, numai beneficiarii Legii nr.10/2001 se presupune ca ar suferi o vatamare si tot ei pot cere respectarea intocmai a pro cedurilor legale, nu si tertii.
Cu privire la incidenta 10 alin.2 din Legea nr.10/2001 in vigoare la data introducerii actiunii, instanta constata ca in cauza nu este vorba de un teren pe care s-au edificat noi constructii autorizate, astfel ca pentru suprafata ocupata de constructii noi, cea afectata servitutilor legale si altor amenajari de utilitate publica ale localitatilor urbane si rurale paratele sa primeasca despagubiri.
In mod legal, conform art. 10 alin.2 din Legea nr.10/2001 in vigoare la data introducerii actiunii, s-au propus pentru parate despagubiri pentru construcția veche inscris a initial in CF_ obiect al contractul ui de vânzare -cumpărare nr._/19.11.1996, aceasta nefiind o constructie noua in sensul legii . Bineinteles ca in baza dispozitiilor de mai sus, paratele ar fi putut beneficia de despagubiri si pentru servitutea de trecere instituita la art.2 din dispozitia atacata, insa este la aprecierea paratelor de a dispune de drepturile lor.
Din expertizele judiciare (104, 181), rezulta ca la constructia vanduta reclamantilor s-a realizat o extindere cu o camara(magazie) si un foisor (pe terenul aflat in proprietatea paratelor conform dispozitiei de restituire), insa reclamantii nu au depus la dosar dovada ca acestea sunt autorizate daca sustin ca reprezinta „constructii noi” in sensul Legii nr.10/2001 si dovada datei edificarii lor, respectiv daca existau la data dispozitiei de restituire (f.182).
Examinand teme inicia pretentiilor reclamant i lor prin prisma normelor de aplicare a Legii 10/2001 modificate prin HOTĂRÂRE A nr. 923 din 1 septembrie 2010 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007 care prevad ca Prin noțiunea «teren aferent imobilelor înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 » se înțelege terenul pe care este amplasată construcția, respectiv amprenta construcției, cât și terenul din împrejurimile construcției necesar bunei utilizări a acesteia indiferent de categoria de folosință. Stabilirea suprafeței de teren necesare bunei utilizări a construcției se face, motivat, de către entitatea învestită cu soluționarea notificării. Entitatea învestită cu soluționarea notificării va menționa în mod expres în conținutul deciziei/dispoziției sau ordinului, pe lângă descrierea construcției (materiale, suprafețe, anul edificării) și situația juridică a acesteia și suprafața de teren ce nu se restituie în natură și pentru care se propune acordarea de măsuri reparatorii în echivalent.
Cu privire la acelasi aspect, instanta retine ca in dipozitia de restuire s-a mentionat ca pe terenul restituit se asigura servitute de trecere pentru detinatorii constructiei, iar reclamantii nu au precizat in actiune care sunt acele elemente care impiedica buna utilizare a constructiei, pentru a justifica interesul in promovarea actiunii din acest motiv, scopul urmarit de reclamanti fiind exclusiv acela de a dobandi proprietatea asupra terenului pe baza interpretarii unei legi si nu prin cumpararea acestuia de la proprietari . Reclamantii nu au dovedit in cauza ca inafara de servitutea prevazuta de dispozitia de restituire este nevoie si de stabilirea altora si pentru care care paratii s-au opus expres, astfel ca folosirea normala a imobilului cumparat în temeiul Legii nr. 112/1995 este in mod grav afectata.
Daca paratii sunt nemultumiti de Dispozitia de restituire nr. 1846/ 10.03. 2008, fie pentru ca nu au primit despagubiri pentru serv itutile prevazute de ace a sta, care micsoreaza suprafata restituita sau ca suprafata rest i uita este in fapt mai mica si ca este ocupata de constructii neautorizate, ca nu sunt de acord cu modul in care reclamantii isi exercita drepturile asupra terenului proprietatea lor, ar fi atacat dispozitia .
Terenul ramas liber conform raspunsului la obiectiuni de la fila 225 (474,27 mp), poate fi folosit de parati dupa vointa lor (pentru parcare, gradina etc. ) daca nu indeplineste dupa studiul geotehnic conditii bune de fundare pentru constructii(f.232,249,251- potrivit raspunsului Directiei de urbanism si amenajarea teritoriului), iar conform aceluiasi raspuns la obiectiuni de la fila 225, terenul aferent exploatarii normale a constructiei cumparate de reclamanti, cu excluderea amenajarilor efectuate fara autorizatie de reclamanti pe terenul restituit in natura paratilor, este de 108,73 mp.
Prin urmare, intrucat nu s-a identificat nici un motiv de nulitate absoluta a Dispozitiei de restituire nr. 1846/ 10.03. 2008, actiunea va fi respinsa ca neintemeiata .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea înaintată de reclamanții S. L. M., S. V., ambii domiciliați în Cluj-N. ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâții P. M. CLUJ N., cu sediul în Cluj-N. .-3, jud. Cluj, R. A. M., T. M. J., T. M. C., cu domiciliul procesual ales la cab. av. Ambrus-Gorgyik E., din Cluj-N. ..29, ., ca neintemeiata.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 23 septembrie 2014.
Judecător, Grefier,
C. R. A. R.
Red. RC /Dact. RC/AR
5 ex./ 20.11 .2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Pretenţii. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
