Acţiune în constatare. Sentința nr. 7087/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7087/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-07-2015 în dosarul nr. 7087/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
Operator de date cu caracter personal nr. 3185
prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚĂ CIVILĂ NR. 7087/2015
Ședința publică de la 08.07.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: R.-M. P.
GREFIER: I. M. S.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamantul D. F., în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI CLUJ-N., având ca obiect acțiune în constatare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 26.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 08.07.2015.
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data 24.04.2014 (filele 2-3), astfel cum a fost regularizată la data de 12.05.2014 (fila 12), respectiv la data de 02.06.2014(fila 24), reclamantul D. F., prin SCPA C., S. și Asociații, cu împuternicire avocațială la fila 48 din dosar, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI CLUJ-N.:
- Să se constate că are calitatea de moștenitor după D. I., decedată la data de 11.02.2000,
- Să se constate că defuncta D. I., decedată la data de 11.02.2000, este titularul concesiunii locului de mormânt din Cimitirul Central parecla Grădini nr. 257 și că această concesiune face parte din masa succesorală după defunctă și să se dispună transmiterea dreptului de folosință asupra concesiunii locului de mormânt în favoarea reclamanului,
- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că este unicul moștenitor după defunctă, că concesiunea este valabilă până la data de 23.02.2017.
Cererea este întemeiată pe dispozițiile art. 953, art. 954 și urm. C.civ., HCL nr. 158/2008 modificat prin HCL nr. 75/2010 și HCL nr. 61/2013 modificată prin HCL nr. 351/2013.
În dovedire, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele 4-7, 13-18, 25-28).
Cererea a fost legal timbrată.(fila 23).
La data de 20.11.2014, pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI CLUJ-N. a depus întâmpinare (filele 34-35), prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În motivare, s-a arătat, în esență, că deși antecesoarea reclamantului a fost beneficiara dreptului de concesiune, acest drept a încetat la data decesului acesteia deoarece nu a fost înhumată în locul de mormânt menționat, conform dispozițiilor art. 42 din HCL nr. 61/2013 modificată prin HCL nr. 351/2013.
La data de 15.12.2014, s-a depus la dosar răspuns la întâmpinare de către reclamantă (filele 41-43), prin care se arată că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 57 din OUG nr. 54/2006 și art. 18 alin. (2) din Legea nr. 102/2014, sens în care solicită respingerea apărărilor formulate de pârât prin întâmpinare.
La data de 06.04.2015, s-au depus la dosarul cauzei note scrise de către reclamant, prin care s-a invocat excepția de nelegalitate a HCL nr. 61/2013 modificată prin HCL nr. 351/2013 care aprobă regulamentul de funcționare a cimitirelor (filele 55-57).
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile de la dosar.
La data de 07.07.2015, respectiv la data de 08.07.2015, s-au depus concluzii scrise de către reclamant (filele 101-111).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Asupra excepției de nelegalitate a HCL Cluj-N. nr. 61/2013 modificată prin HCL Cluj-N. nr. 351/2013.
În fapt, prin HCL Cluj-N. nr. 61/2013 modificată prin HCL Cluj-N. nr. 351/2013 s-a instituit regulamentul de organizare și funcționare a cimitirelor aparținând domeniului public al municipiului Cluj – N. și aflate în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-N..
În drept, instanța reține că potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004,
(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.
(2) Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.
(3) În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.
Conform considerentelor deciziei nr. 1718 din 26 februarile 2013 pronunțată în recurs de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect anulare act administrativ, distincția între actele administrative individuale și cele normative se realizează în funcție de întinderea efectelor juridice pe care le produc. Astfel, actele administrative normative conțin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes, în timp ce actele individuale produc efecte, de regulă, față de o persoană, sau uneori față de mai multe persoane, nominalizate expres în conținutul acestor acte. Înalta Curte a precizat că încadrarea unui act infralegislativ într-una dintre cele două categorii mai sus arătate se poate realiza numai prin examinarea integrală a conținutului său, prin prisma trăsăturilor fiecăreia dintre cele două categorii de acte - Decizia nr. 1718 din 26 februarile 2013 pronunțată în recurs de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect anulare act administrativ.
În speță, instanța apreciază că HCL Cluj-N. nr. 61/2013 modificată prin HCL Cluj-N. nr. 351/2013 este un act administrativ cu caracter normativ din moment ce conține reguli generale, de aplicabilitate repetată, iar destinatarii acestuia sunt un număr indeterminat de subiecți, motiv pentru care va respinge excepția de nelegalitate inocată de reclamant ca inadmisibilă, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
Asupra fondului litigiului dedus judecății, instanța reține următoarele:
În ceea ce privește dreptul material aplicabil prezentei acțiuni, având în vedere succesiunea de legi în timp până la momentul pronunțării prezentei, instanța apreciază că sunt incidente dispozițiile Codului civil de la 1864, în temeiul art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil coroborat art. 220 din Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a noului Cod Civil.
Din coroborarea înscrisurilor de la dosarul cauzei, instanța reține că la data de 11.02.2000, s-a înregistrat decesul numitei D. I. în evidențele Consiliului L. al municipiului Cluj-N., conform certificatului de deces de la fila 89.
Instanța constată că succesiunea după defunctă nu a fost dezbătută.
Prin testamentul autentificat sub nr. 1502/29.09.1999 de către BNP D. M. C., defuncta D. I. a testat toate bunurile mobile și imobile din patrimoniul său în favoarea reclamantului D. F. (fila 80).
La data de 04.02.2014, s-a înregistrat decesul numitului D. I., fratele reclamantului și fiul defunctei D. I., iar succesiunea după defunct a fost dezbătută conform certifcatului de moștenitor nr. 10/10.02.2015 emis de către BNP D. M. C. (fila 82). Conform certificatului de moștenitor, singurul succesor al defunctului este reclamantul D. F..
Conform copiei extras index de la fila 87, instanța reține că în patrimoniul defunctei se afla la data deschiderii succesiunii dreptul de concesiune asupra locului de veci din Cimitirul Central Cluj-N., ., în suprafață de 10 mp. Contravaloarea concesiunii a fost achitată integral pe toată durata de valabilitate a concesiunii, conform chitanței de la fila 86.
Prin cererea înregistrată sub nr. 116.756/442/10.03.2014, reclamantul a solicitat transcrierea dreptului de folosință al locului de veci (fila 7).
Cererea a fost respinsă pe considerentul că defuncta nu a fost înhumată în locul de veci menționat.
În drept, conform art. 43.1. din regulamentul de funcționare a cimitirelor administrate de consiliul local al municipiului Cluj-N. aprobat prin HCL nr. 158/2008 și modificat prin HCL nr. 75/2010, în caz de deces a titularului concesiunii, dreptului de folosință asupra locului de veci, se transmite potrivit legilor succesorale înscrise în Codul civil în intervalul duratei concesiunii, iar art.43.4. din același regulament, transcrierile dreptului de de folosință se pot face numai in perioada de desfăsurare a concesiunii (intervalul de 20 de ani).
Conform art. 37-38 din regulamentul de funcționare a cimitirelor administrate de consiliul local al municipiului Cluj-N. aprobat prin HCL Cluj-N. nr. 61/2013 modificată prin HCL Cluj-N. nr. 351/2013, „dreptul de concesiune nu poate fi înstrăinat prin act cu titlu oneros, orice astfel de transmitere fiind considerată nulă de drept și inopozabilă administrației cimitirelor. Dreptul concesionarului poate fi preluat, la cerere, de moștenitorii legali sau testamentari, potrivit legilor succesorale înscrise în Codul civil. Calitatea de moștenitor se dovedește cu certificat de moștenitor eliberat in condițiile legii.”
În ceea ce privește aplicabilitatea dispozițiilor art. 42 din HCL Cluj-N. nr. 61/2013 modificată prin HCL Cluj-N. nr. 351/2013 care condiționează transmiterea dreptului de foosință asupra locului de veci de înhumarea beneficiarului în acel loc, instanța reține că nu erau în vigoare la data decesului defunctei D. I. - 11.02.2000, motiv pentru care nu vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Instanța reține că potrivit art. 651 Cod civil succesiunile se deschid prin moarte, iar conform art. 669 Cod civil, copiii sau descendentii lor succed tatalui, mamei bunicilor si oricarui alt ascendent, fara deosebire de sex și chiar de ar fi nascuti din deosebite casatorii. Ei succed în parti egale când se gasesc toti în gradul dintâi si sunt chemati dupa propriul lor drept si succed pe tulpina când sunt chemati toti sau unul din ei prin reprezentare. Potrivit art. 665 și art. 666 C.civ., reprezentarea succesorală este admisă în privința descendenților copiilor defunctului și descendenților din frați și surori.
Conform art. 700 Cod civil, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la deschiderea succesiunii.
Daca mostenitorul nu a acceptat mostenirea în termenul de 6 luni prevazut de art. 700 cod civil dreptul sau de mostenire se stinge si va fi considerat strain de mostenire.
Instanța reține că acceptarea mostenirii poate fi expresa sau tacită, conform art. 689 Cod civil. Este expresă când se însuseste titlul sau calitatea de erede printr-un act autentic sau înscris usb semnătură privată și este tacită când eredele face un act pe care n-ar putea sa-l faca decât în calitatea sa de erede si care lasa a se presupune neaparat intentia sa de acceptare.
În practica judiciară și literatura de specialitate s-a conturat concluzia că reprezintă acte de acceptare tacită a succesiunii acele actele de administrare care nu au caracter urgent și angajează viitorul, cum sunt actele de folosința a bunurilor succesorale deoarece implica acceptarea pentru ca succesibilul s-a comportat ca un proprietar și nu a putut săvârși aceste acte fără să fi voit să accepte succesiunea.
La data deschiderii succesiunii după defuncta D. I., decedată la data de 11.02.2000, respectiv la data de 11.02.2000, aveau vocație succesorală legală reclamantul D. F., în calitate de descendent de gradul I – fiu și numitul D. I., decedat ulterior la data de 04.02.2014, descendent de gradul I – fiu.
Pentru a putea beneficia de succesiune, succesibilul cu capacitate, vocație succesorală și care nu este nedemn trebuie să își manifeste intenția neechivocă de a culege moștenirea, prin exercitarea dreptului de opțiune succesorală în interiorul termenului de prescripție de 6 luni de la data deschiderii succesiunii.
Din ansamblul probator de la dosar, instanța constată că reclamantul în calitate de descendent de gradul I îndeplinește toate condițiile legale cerute pentru a moșteni, respectiv are capacitate succesorală, vocatie succesorală generală la mostenirea lăsată de defunct, nu este nedemn și a acceptat succesiunea în termenul legal de opțiune succesorală. Totodată, instanța reține că acesta are calitatea de legatar universal conform testamentului autentificat sub nr. 1502/29.09.1999 de către BNP D. M. C. (fila 80), iar celălalt succesor, rezervatar, este decedat.
Pentru aceste considerente, instanța va admite în parte cererea astfel cum a fostformulată de reclamantul D. F., CNP_, în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI CLUJ-N., va constata că reclamantul D. F., CNP_, are calitatea de unic succesor, în calitate de descendent de gradul I, după defuncta D. I., CNP_, decedată la data de 11.02.2000, va stabili că din masa succesorală după defuncta D. I., decedată la data de 11.02.2000, face parte dreptul de concesiune asupra locului de veci din Cimitirul Central Cluj-N., ., în suprafață de 10 mp și va respinge acțiunea pentru rest ca neîntemeiată, apreciind că transmiterea dreptului de folosință se produce ope legis, în virtutea calității de moștenitor.
În temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., potrivit cu care „partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată”, instanța va obliga pârâtul să achite în favoarea reclamantului suma de 60 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru (fila 23).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția de nelegalitate a HCL Cluj-N. nr. 61/2013 modificată prin HCL Cluj-N. nr. 351/2013 ca inadmisibilă.
Admite în parte cererea astfel cum a fostformulată de reclamantul D. F., CNP_, cu domiciliul procesual ales la SCPA C., S. și Asociații, în Cluj-N., .. 2, .), județul Cluj, în contradictoriu cu pârâtul C. L. AL MUNICIPIULUI CLUJ-N., cu sediul în Cluj-N., .-3, județul Cluj.
Constată că reclamantul D. F., CNP_, are calitatea de unic succesor, în calitate de descendent de gradul I, după defuncta D. I., CNP_, decedată la data de 11.02.2000.
Stabilește că din masa succesorală după defuncta D. I., decedată la data de 11.02.2000, face parte dreptul de concesiune asupra locului de veci din Cimitirul Central Cluj-N., ., în suprafață de 10 mp.
Respinge acțiunea pentru rest ca neîntemeiată.
Obligă pârâtul să achite în favoarea reclamantului suma de 60 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Cu drept de a formula apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică, azi, 08 iulie 2015.
PREȘEDINTEGREFIER
R.-M. PAVELIOANA M. S.
Red. R.M.P./ dact. I.M.S./2 ex./31.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 6908/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7082/2015.... → |
|---|
