Plângere contravenţională. Sentința nr. 335/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 335/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 15-01-2015 în dosarul nr. 20164/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._ /211/2014
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 335/15.01.2015
Ședința publică din
Instanța constituită din :
JUDECATOR: P. VICTORIȚA P.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind soluționarea plangerii contraventionale înaintată de petentul V. G., in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de contraventie ., nr._ din data de 09.09.2014.
La apelul nominal făcut în cauză se prezinta petentul personal, lipsa fiind reprezentantul intimatului.
Procedura este legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
În temeiul art.131/ alin.1/ NCPC, analizând din oficiu competența, instanța verificându-și din oficiu competența constată în temeiul art.118 alin1. OUG 195/2002 constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză.
Petentul arata ca sustine plangerea asa cum a fost formulata. Invedereaza instantei ca este angajat ca si sofer la o firma de transport persoane. Are doua statii pe raza municipiului Cluj N., una la IRA si a doua la sensul giratoriu din P-ta Marasti, statii ce i-au fost comunicate de firma unde este angajat. Punctul de plecare este Autogara sens vest Marasti de pe . statie de oprire este cam la 1.5 km fata de punctul de plecare. Nu stationeaza mai mult de 2 minute pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor. Nu are de formulat cereri in probatiune si solicita incuviintarea probei cu inscrisurile depuse la dosar.
Instanta nefiind exceptii de invocat si alte cereri in probatiune de formulat in temeiul art. 260/ NCPC incuviinteaza proba cu inscrisurile aflate la dosar. Declara inchisa faza probatorie si acorda cuvantul in dezbateri pe fond.
Petentul solicita admiterea plangerii si anularea procesului verbal, iar in subsidiar solicita inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment.
Instanta in temeiul art. 394/alin.1/NCPC, declara inchise dezbaterile si retine cauza in pronuntare, pe baza actelor de la dosar.
JUDECĂTORIA
Prin plângerea înregistrată sub nr. de mai sus petentul V. G. a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, anularea procesului verbal . nr._ din data de 9.09.2014 și să se dispună restituirea amenzii contravenționale în valoare de 90 lei care a fost achitată cu chitanța CHMCJ8730856 din 10.09.2014 și anularea celor 2 puncte de penalizare.
În motivarea plângerii petentul arată că prin procesul verbal de contravenție agentul constatator a consemnat că în ziua de 9.09.2014 ora 19,00 a oprit microbuzul de transport persoane marca Mercedes cu nr. de înmatriculare_ în stația de autobuz C. P. . îmbarcarea călătorilor invocând art. 101 din Codul rutier și art. 108 din același Cod rutier.
Menționează că art. 101 al. 15 nu interzice oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane în aceste stații deci este nulă și sancțiunea cu amendă contravențională și sancțiunea cu 2 puncte penalizare prevăzută de art. 108 al. 8 pentru oprire neregulamentară.
În probațiune a depus înscrisuri, chitanța CHMCJ8730856 din 10.09.2014 (f. 3), copie CI, copie proces verbal de contravenție (f.5).
Intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului Cluj, a formulat ÎNTÂMPINARE, solicitând instanței respingerea plângerii contravenționale formulată de petiționar împotriva procesului verbal . nr._/23.06,2014 încheiat de I.P.J. Cluj; menținerea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ca fiind temeinic și legal încheiat.
Apreciază că plângerea petiționarului este neîntemeiată din următoarele motive:
Sub aspectul legalității, procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Sub aspectul temeiniciei învederează instanței că agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și la circumstanțele personale ale contravenientului.
Arată că se opune unei eventuale solicitări de administrare a probei cu martori cu vreuna dintre persoanele prevăzute de art. 315 alin. (1) C.pr.civ., care, potrivit dispozițiilor legale invocate, nu pot fi audiate ca martori.
Totodată, se opune administrării oricăror probe cu caracter extrajudiciar, întrucât acestea nu respecta principiul contradictorialității și al nemijlocirii probelor în procesul civil.
În fapt, la data de 09.09.2014, lucrători de poliție din cadrul Biroului Rutier Cluj N., aflați în exercițiul atribuțiilor de serviciu au observat auto marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_, condus de numitul V. G., că a oprit voluntar neregulamentar în stația RATUC General C. P. de pe . mun. Cluj N.. De asemenea, la momentul controlului, petentul nu a avut asupra sa asigurarea obligatorie auto.
Întrucât faptele comise de către petent au fost constatate prin propriile simțuri de către agentul constatator, actul de constatare si sancționare a contravenției se bucura de prezumția de legalitate si temeinicie si face totdeauna dovada până la proba contrarie, astfel încât sarcina probei revine petiționarului și nu intimatului, conform art. 249 din Legea nr. 134 privind C. Pr. Civ.
Procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție de legalitate, în sensul că acesta face întotdeauna dovada până la proba contrară (în acest sens Curtea Constituțională pronunțându-se prin Decizia 197/2003, Decizia 259/2007 ș.a), forța probantă a procesului verbal este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, paragraf 28, hotărârea din 7 octombrie 1988, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, hotărârea din 22 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloace de probă și să invoce orice argument pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispozițiile art. 196 alin. (1), art. 205-206, art. 249, art. 223 alin. (3) și 315 alin, (1) din Legea nr. 134 privind C. Pr. Civ., OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Analizând, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ emis de intimat la data de 09.09.2014 (f. 5) petentul V. G. a fost sancționat cu amendă în cuantum de 180 lei și avertisment, reținându-se în sarcina sa că la data de 09.09.2014 a oprit voluntar auto marca Mercedes Benz cu numărul de înmatriculare_ în stația General C. P. de pe . mun. Cluj N.. De asemenea, la momentul controlului, petentul nu a avut asupra sa asigurarea obligatorie auto, fapte prevăzute și sancționate de art. 108 al.1, lit. a pct.8, 101, alin. 1 pct.18, 99 al.2, 101 al.1 pct. 18 din OUG 195/2002.
Art. 108 al.1, lit. a pct.8 (1) Săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, și aplicarea unui număr de puncte de penalizare: lit. a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: 8. oprirea neregulamentară;
Art. 101 alin. (1) Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: 18. nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra să documentele prevăzute la art. 35 alin. (2).
Sancțiunea contestată este cea a amenzii aplicată pentru nerespectarea dispoz. art. 108 al.1, lit. a pct.8 din OUG 195/2002.
Instanța reține în cauza de față și incidența art. Art. 63 din OUG 195/2002, conform căruia, „(1) Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste aceasta durată, imobilizarea se consideră staționare.
(2) Nu se consideră oprire:
a) imobilizarea vehiculului atât timp cât este necesară pentru îmbarcarea sau debarcarea unor persoane, dacă prin aceasta manevra nu a fost perturbată circulația pe drumul public respectiv. »
Instanța subliniază faptul că pentru a nu fi considerată oprire, îmbarcarea debarcarea trebuie să nu perturbe circulația pe drumul public respectiv. Or, câtă vreme acest lucru s-a întâmplat într-o stație RATUC, într-o zonă intens circulată, la ora 19, nu se poate susține că circulația nu a fost perturbată, pentru a putea fi incident acest text.
In același timp, art. 142 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, prevede că « Se interzice oprirea voluntara a vehiculelor: g) in statiile mijloacelor de transport public de persoane, precum si la mai putin de 25 m inainte si dupa acestea ».
Câtă vreme autovehiculul condus de către petent nu aparține de RATUC Cluj, societatea care se ocupă de serviciile de transport persoane trebuie să își fixeze propriile stații pentru îmbarcarea-debarcarea călătorilor, care să fie aduse la cunoștința călătorilor, iar conducătorii auto să respecte aceste spații de îmbarcare-debarcare.
Rezultă din susținerile petentului că una dintre stațiile de îmbarcare este la sensul giratoriu din P-ta Marasti, ce corespunde stației Ratuc General C. P. de pe . nu a susținut că nu a săvârșit fapta, la modul obiectiv, a oprit în locul reținut în cuprinsul procesului verbal cu scopul de a îmbarca-debarca pasageri, aceasta fiind una dintre stațiile comunicate de către firma de transport. Câtă vreme pasagerii ce folosesc această firmă de transport cunosc că în aceste stații are loc îmbarcarea-debarcarea, în opinia instanței fapta conducătorului auto urmează a fi sancționată la acest moment cu avertisment, câtă vreme el și-a îndeplinit îndatoririle de serviciu. Urmează ca societatea de transport să își stabilească stațiile de îmbarcare debarcare, diferite de cele ale RATUC, să le aducă la cunoștința propriilor angajați și a persoanelor care folosesc serviciile firmelor de transport. În mod contrar, angajații săi se expun la aplicarea de sancțiuni contravenționale, precum în situația de față.
Atrage atenția petentului asupra dispozițiilor art. 151 din regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, și anume: Conducatorul de autovehicul sau de tramvai care efectueaza transport public de persoane este obligat: a) sa opreasca pentru urcarea sau coborarea pasagerilor numai in statiile semnalizate ca atare (stații stabilite conform reglementărilor în materie pentru firma transportatoare la care este angajat).
Având în vedere și istoricul contravențional redus al petentului, în vederea respectării principiului proporționalității prev. de art. 21, al.3 din OG 2/2001, conform căruia „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, pentru motivele enumerate mai sus, instanța va admite în parte plângerea contravențională și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 180 lei cu sancțiunea avertismentului și va dispune restituirea sumei de 90 lei achitată prin chitanța CH MCJ nr._ din data de 10.09.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul V. G., domiciliat în Cluj-N., ., ap.4, CNP_ în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj având ca obiect procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ emis de intimat la data de 09.09.2014.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 180 lei cu sancțiunea avertismentului.
Dispune restituirea sumei de 90 lei achitată prin chitanța CH MCJ nr._ din data de 10.09.2014.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea se depune la sediul Judecătoriei Cluj-N..
Pronunțată în ședința publică din data de 15.01.2015.
JUDECĂTOR GREFIER
P. Victorița P. A. M.
Red. Dact. PVP/CH/ 17.02.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 332/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 549/2015. Judecătoria... → |
|---|
