Fond funciar. Sentința nr. 617/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 617/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 21-01-2015 în dosarul nr. 13174/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 617/2015
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE L. N.
Grefier D. Ișlicaru
Pe rol pronunțarea în cauza civilă având ca obiect fond funciar privind pe reclamantul G. I., în contradictoriu cu pârâta C. L. OSTROVENI DE FOND FUNCIAR.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința din data de 14.01.2015, fiind consemnate în încheierea de dezbateri de la acel termen, când instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 21.01.2015, în aceeași compunere hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
La data de 11.04.2014 reclamantul G. I. a chemat în judecată pe pârâtele Consiliul Local Ostroveni, Președintele Comisiei Locale de aplicare a Legilor fondului Funciar Ostroveni, Instituția Prefectului C. – C. Județeană de aplicare a Legilor fondului funciar D., Agenția Domeniului Satului C. și Agenția Domeniului Statului București, pentru stabilirea de despăgubiri de interese și obligarea la plata acestora pe ultimii 3 ani, precum și despăgubiri de interese pentru nefolosirea a 6,3 ha teren agricol ce i-a fost validat prin HCJ nr. 1324/30.03.2006 și HCJ nr. 1636/18.10.2007 și confirmat în instanță prin s.c. nr. 621/02.05.2012 a Judecătoriei C., cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că până în prezent nu a fost pus în posesie decât cu 1,2 ha prin procesul-verbal spre sfârșitul verii anului 2013, deși a făcut numeroase demersuri scrise la cei îndreptățiți.
Reclamantul a menționat că din toate aceste demersuri nici până în prezent nu a fost pus în posesie cu terenul în cauză, din contră Primăria Ostroveni prin adresa nr. 2084/03.04.2014 că nu îl poate pune în posesie conform Legii 165/2013 cu toate că art. 7 din respectiva lege prevede excepția pentru sentințele judecătorești definitive, anexând adresa Primăriei Ostroveni.
În consecință, reclamantul a solicitat ca instanța să stabilească pârâta sau pârâtele vinovate pentru tergiversarea punerii în posesie pentru folosirea terenului în suprafață de 6,3 ha pe anii 2011, 2012 și 2013, prin stabilirea cuantumului despăgubirilor prin expert judiciar.
Despăgubirile trebuie să cuprindă: acoperirea venitului net la hectar în cazul în care cultura ar fi fost bostănoase (pepeni verzi) de cca. 8000 lei/ha/an după cum statistica a trimis fiscului pe anul 2013; sumele totale pe anii 2011, 2012 și 2013; pierderea subvențiilor APIA pe anii 2011, 2012 și 2013 în cuantum de cca. 20.000 lei per total, conform adeverințelor APIA anexate.
Reclamantul a mai arătat că estimează suma totală a despăgubirilor solicitate la aproximativ la 110.000 lei.
Reclamantul a menționat că pentru stabilirea vinovăției pârâtei sau pârâtelor să se țină cont de următoarele prevederi legale: art. 9 HG 626/2001 și Legii 268/2001.
În acest context, a anexat pasivitatea și disprețul Comisiei Locale Ostroveni de aplicare a Legilor fondului funciar a sentinței civile nr. 668/02.05.2012 manifestă prin transmiterea adresei către ADS C. simplă, fără menționarea alto acte prevăzute expres, cum ar fi identificarea terenului în cauză pe raza localității sau în apropierea fostelor unități de stat conform adresei nr. 2669/09.04.2013 pe care o anexează.
În contextul celor prezentate anterior și a actelor depuse de pârâte, a solicitat admiterea acțiunii prin stabilirea pârâtei sau pârâtelor la obligația de despăgubiri pentru nefolosirea terenului de 6,3 ha ce i se cuvenea validării cu mulți ani în urmă pe ultimii 3 ani (2011, 2012 și 2013) la cuantumul stabilit prin expert judiciar.
La dosar a depus în copie următoarele acte: certificat nr. 5338/14.06.2013 privind identificarea numărului cadastral, emis de OCPI D., sentința civilă nr. 661/02.05.2012, Hotărârea Comisiei județene de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 1324/30.03.2006, corespondență.
La data de 14.05.2014 reclamantul a formulat o precizare la acțiune, prin care a arătat că domiciliază în ., județul D. totodată indicând și adresele pârâtelor.
Reclamantul a propus proba cu înscrisuri.
Cu privire la cheltuielile de judecată, a solicitat suma de 10.000 lei.
La data de 24.06.2014 pârâtul Consiliul Local Ostroveni a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii față de acest pârât, deoarece este formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii a neîntemeiată.
Excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului este motivată de faptul că în cauzele având ca obiect fond funciar calitatea procesual pasivă revine exclusiv Comisiei Locale de Fond funciar, al cărei reprezentant este Primarul comunei Ostroveni care este și președintele comisiei, prin lege.
Pe fond, pârâtul a precizat că la nivelul comunei Ostroveni, așa cum reiese din balanța situației terenurilor aflate la dispoziția Comisiei de aplicare a Legii fondului funciar, nu existau terenuri libere, astfel încât titlul executoriu al reclamantului care datează din anul 2012 nu a putut fi pus în executare din motive obiective. Această împrejurare a adus-o la cunoștința reclamantului și C. L. Ostroveni a făcut demersuri la ADS pentru a se oferi teren pe raza altor comune.
În urma acestui demers, reclamantul a fost chemat pentru a fi pus în posesie pe raza comunei Dobrești, pe terenurile fostului IAS, dar acesta a refuzat acest amplasament, solicitând în mod expres teren pe raza fostului IAS Piscu S.. Ulterior, deși a făcut numeroase demersuri către ADS, acestea au rămas fără răspuns, iar după apariția Legii nr. 165/2013 i s-a comunicat că toate punerile în posesie și eliberările de titluri de proprietate se vor face după finalizarea inventarului terenurilor agricol realizat în baza acestei legi.
Cum până în prezent nu s-a realizat finalizarea acestui inventar la nivelul județului D. și implicit la nivelul comunei sale, s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a pune în executare solicitările reclamantului.
În drept, a invocat dispozițiile art. 204 și urm. C.P.CIV.
La data de 30.06.2014 pârâta ADS București a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei capacității procesuale civile a ADS D., a lipsei calității procesuale pasive a ADS și excepția inadmisibilității acțiunii față de ADS. Lipsa personalității juridice a reprezentanțelor teritoriale ale ADS este prevăzută expres de disp. art. 8 al. 2 OUG 70/2010, prin urmare, Reprezentanța Teritorială D. a ADS și reprezentanții pârâtei în județul D., nu pot sta în justiție în nume propriu, neavând personalitate juridică, astfel că doar ADS București, este cea care având personalitate juridică, poate sta în instanță, solicitând respingerea acțiunii reclamantului față de ADS D., ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără capacitate procesuală civilă.
Referitor la excepția calității lipsei procesuale pasive a Agenției Domeniilor Statului, arată că nu există identitate între persoana pârâtului și persoana obligată în cadrul raportului juridic dedus judecății.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat obligarea pârâtelor la plata unor daune interese în cuantum de 110.000 lei.
Prezentul demers al reclamantului este determinat de faptul că pârâtele C. L. de fond funciar Ostroveni și C. Județeană de fond funciar D., nu și-au îndeplinit obligațiile dispuse prin sentința nr. 6621 din 02.05.2012, respectiv nu au procedat la punerea în posesie și la emiterea titlului de proprietate în favoarea reclamantului, cu suprafața de 6,30 ha, or, ADS nu a fost parte în dosarul nr._/215/2011 în care s-a pronunțat sentința nr. 6621 din 02.05.2012, pentru a cărei neexecutare reclamantul solicită daune interese, drept pentru care nu se justifică calitatea sa de pârâtă.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii reclamantului față de ADS a menționat că nimeni nu poate fi ținut răspunzător pentru neîndeplinirea unor obligații stabilite de instanță în sarcina altor persoane sau instituții.
Cererea reclamantului ca acțiunea în pretenții să se judece în contradictoriu și cu ADS apare ca inadmisibilă, care urmare a faptului că aceasta nu este motivată în drept și în fapt.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată față de această pârâtă, cu motivarea că atribuțiile speciale ale ADS în domeniul aplicării legilor de fond funciar sunt stabilite prin Legea 268/2001.
Astfel, conform disp. art. 3 al. 3 și 7 alin. 7 Legea 268/2001 și art. 9 HG 626/2001 terenurile cu destinație agricolă din domeniul privat al statului, ce se solicită a fi retrocedate în conformitate cu prevederile legilor fondului funciar, se transmit către ADS comisiilor locale, pe bază de protocol, la cererea comisiilor județene, conform modelului aprobat de Consiliul de Administrație al ADS, în vederea eliberării titlurilor de proprietate și punerii în posesie a celor îndreptățiți.
Stabilirea amplasamentului, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate sunt atribuții exclusive ale comisiilor locale, respectiv comisiilor județene de fond funciar, astfel cum o prevede imperativ art. 5 și 6 din HG nr. 1127/2001 și reluat de art. 6 și 6 din HG nr.890/2005.
A mai arătat că ADS nu se opune predării de teren către C. L. Ostroveni în vederea reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea reclamantului, astfel că, în momentul în care C. Județeană D. îi va înainta documentația de retrocedare completă. Pârâta va proceda la întocmirea protocolului de predare a terenului către Comisie L. Ostroveni, u respectarea dispozițiilor legale de fond funciar.
În drept, a invocat dispozițiile Legii nr. 268/2011, ale HG nr. 626/2001, ale Legii fondului funciar, Legii nr. 165/2013, OUG nr.115/2013, art. 205 și urm. și 248 din codul de procedură civilă și pe toate prevederile legale invocate în întâmpinare.
A solicitat proba cu înscrisuri și orice altă probă necesară dezbaterii.
La data de 06.11.2014 reclamantul a formulat o precizare la acțiune cu privire la daunele solicitate, care cuprind: pierderea subvenției APIA și valoarea producției pentru cultura de bostănoase (pepeni verzi și galbeni), pentru care ar fi optat în ultimii 3 ani – 2011, 2012 și 2013 - acțiunea fiind făcută la începutul anului 2014.
Precizează că, întrucât pârâta C. L. Ostroveni, în întâmpinarea depusă cât și la prima citare, nu a depus acte referitoare la vinovăția celorlalte pârâte, aceasta consideră că rămâne singura vinovată și solicită daune de la aceasta, conform actelor anexate: daune APIA - 19.000 lei și daune producție - 558.454 lei.
A anexat, în copie, actul nr. 271/3010.2014 și practică judiciară.
A fost administrată proba cu înscrisuri.
Întrucât reclamantul și-a modificat acțiunea în ceea ce privește cadrul procesual pasiv, înțelegând să se judece doar cu pârâta C. . funciar, iar părțile nu s-au opus modificării, excepția lipsei calității procesuale invocată de ADS a rămas fără obiect, iar instanța nu se va mai pronunța cu privire la aceasta.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin Hotărârea Comisiei județene D. de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr. 1324 din 30.03.2006, petentul G. M. I. a fost validat cu suprafața de 6,30 ha teren în natură pe raza comunei Ostroveni, iar prin Hotărârea Comisiei județene D. nr. 1636 din 18.10.2007 petentul a fost înscris cu suprafața de 6,30 ha în anexa 29 privind persoanele fizice carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate la institutele si statiunile de cercetare si productie agricola si la regiile autonome cu profil agricol sau la societatile nationale cu profil agricol carora li se restituie suprafetele de teren agricol, potrivit art. 10 din Legea 1/2000.
În hotărârea nr. 1636 din 18.10.2007 s-a precizat ca nu există teren în rezerva comunei Ostroveni, însa terenul pe care urmau a fi puse in posesie persoanele validate in anexa 29 urma a fi preluat de la AGROIND SAVINI-Piscu S. .
Întrucât reclamantul G. M. I. nu a fost pus in posesie cu suprafata de teren de 6,30 ha, prin sentința civilă nr. 6621 pronunțată de Judecătoria C. la data de 02.05.2012 (rămasă irevocabilă) a fost obligată C. . funciar să îl pună în posesie pe reclamant cu această suprafață, iar C. județeană D. a fost obligată să emită titlu de proprietate pentru acest teren.
S-a reținut în hotărârea menționată și faptul că pârâta C. L. Ostroveni nu a făcut demersuri și nu a încheiat protocol de preluare a terenului necesar pentru restituire, de la ADS.
Ulterior sentinței menționate mai sus, reclamantul a fost pus în posesie doar cu suprafața de 1,2 ha teren, în anul 2013, iar pentru restul suprafeței, C. . întreprins demersuri eficiente pentru identificarea terenului, punerea în posesie a reclamantului și înaintarea documentației către C. județeană D. în vederea emiterii titlului de proprietate, conform art. 12 din Legea nr.18/1991, art.3 alin. 3 din Legea nr.1/2000, precum și art. 10 din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor (în vigoare până la data de 20.05.2013).
Astfel, potrivit alin. 1 al art. 10, ,,În situațiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeași localitate sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptățite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament. În cazul în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptățite nu optează pentru primirea de despăgubiri.
(2) În situația în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foștilor proprietari deposedați sau moștenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localități care vor pune la dispoziție terenurile rămase disponibile.
(3) Comisiile locale de fond funciar vor atașa la cerere o situație centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziția lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de comisia județeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza situației suprafețelor de teren pentru care s-au emis titluri de proprietate, situație comunicată de către oficiile de cadastru și publicitate imobiliară.
(4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se va putea adresa, prin intermediul comisiei județene de fond funciar, instituțiilor și autorităților publice care administrează teren proprietate a statului.
(5) Toate instituțiile și autoritățile publice care au în administrare terenuri proprietate publică a statului sunt obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar și să comunice acestora suprafețele de teren care pot fi disponibilizate, în condițiile legii, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.”
Mai mult, instanța reține că pârâta C. . limitat la a emite o adresă către ADS D., abia la data de 09.04.2013, de comunicare a sentinței civile nr. 6621 din 02.05.2012, cu precizarea că nu există teren la nivelul . la o singură ofertă de atribuire a unei suprafețe de teren aflată la distanță mare de domiciliul reclamantului, pe raza . l-a determinat pe reclamant să nu o accepte.
Potrivit art. 10 alin. alin.1 din HG nr. 890/2005, ,,În cazul în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptățite nu optează pentru primirea de despăgubiri.", or, C. . mai formulat nicio altă ofertă, aruncând vina nefinalizării procedurii de reconstituire pe ADS, apoi invocând dispozițiile Legii nr. 165/2013. Această pârâtă, numai că a întârziat finalizarea procedurii de reconstituire timp de 5 ani, de la data validării reclamantului de către C. județeană D., așteptând să rămână fără teren în rezervă, prin atribuirea acestuia către alte persoane (fiind ilogic ca, după ce au fost preluate terenurile, în perioada colectivizării, să nu ajungă suprafețele de teren pentru restituirea către foștii proprietari), dar nici nu a întreprins demersuri eficiente după pronunțarea sentinței civile prin care a fost obligată să pună în posesie pe reclamant.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că reclamantul a fost lipsit de un bun, în accepțiunea art.1 din Protocolul adițional la Convenția EDO, respectiv speranța legitimă a acesteia de a obține restituirea terenurilor respective.
Instanța constată, de asemenea, că, potrivit prevederilor art. 21 alin. 3 din Constituția Românei și art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul să-i fie soluționată cererea într-un termen rezonabil, iar în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a stabilit că în calculul termenului intră și durata procedurilor administrative prealabile sesizării instanței judecătorești, în cazul în care legea impune o astfel de procedură prealabilă (a se vedea, Hotărârea Curții EDO în cauza J.B. contra Franței, paragraful 19).
Procedura administrativă prealabilă este obligatorie, dar durata acesteia trebuie să fie scurtă și trebuie finalizată cu un răspuns care poate fi contestat în fața unei instanțe judecătorești.
Curtea EDO a mai reținut că ,,în cauzele care implică o obligație pozitivă, trebuie să existe o justificare legitimă pentru lipsa de acțiune din partea statului. Atât o atingere adusă respectării bunurilor, cât și abținerea de la a acționa trebuie să păstreze un echilibru just între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului" (James și alții împotriva Regatului Unit, 21 februarie 1986, pct. 46, . nr. 98, și Fostul Rege al Greciei și alții, pct. 87).
În speță, C. . făcut dovada că, încă de la data validării, nu a avut posibilitatea obiectivă de a preda terenul reclamantului, aspect reținut de altfel, în mod irevocabil în sentința civilă nr. 6621 din 02.05.2012, ce constitui titlu executoriu.
De aceea, nu sunt incidente prevederile Legii nr. 165/2013 în cauza având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului, pe perioada 2011-2013, legea menționată având în vedere restituirea în natură a terenurilor, iar doar în această privință, devin incidente prevederile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 167/2013.
Astfel, pentru perioada dedusă judecății, reclamantul nu a putut sa se bucure de toate atributele conferite de dreptul de proprietate, inclusiv de dreptul de a culege fructele de pe suprafața de teren pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate, motiv pentru care, instanța apreciază că cererea reclamantului este în parte întemeiată, respectiv pentru valoarea producției de bostănoase pe care ar fi obținut-o din exploatarea suprafeței de teren de 6,30 ha. Cu privire la suprafața pusă în posesie, de 1,2 ha, instanța reține că această punere în posesie a intervenit după perioada pentru care se solicită despăgubiri, iar atribuirea terenului la sfârșitul verii 2013 nu acoperă pierderile reclamantului, întrucât reclamantul nu a deținut terenul în perioada când trebuia cultivat (în primăvara anului 2013).
Față de cele reținute, este indubitabil ca reclamantului i s-a cauzat un prejudiciu efectiv constând în lipsa de folosința a terenului pentru perioada 2011-2013, iar valoarea prejudiciului a fost calculată conform valorilor comunicate reclamantului de Direcția Județeană de S. D. prin adresa nr. 271 din 30.10.2014 (fila 136), din care rezultă că în anul 2011, producția medie de pepeni verzi și galbeni a fost de 23.541 kg/ha, în anul 2012, producția a fost de 21.588 kg/ha, iar în 2013, de 26.664 kg/ha.
Prețul producției arătate în piețele agroalimentare din mun. C. a fost de 1,06 lei/kg în anul 2011, de 1,53 lei/kg, în anul 2012 și de 1,27 lei/kg în anul 2013.
Rezultă, pentru perioada analizată, că suma solicitată de reclamant ca echivalent al prejudiciului suferit se încadrează în sumele stabilite de direcția de S. D., respectiv 558.454 lei.
Instanța va avea în vedere această evaluare, întrucât reclamantul nu a fost pus în posesie cu suprafața totală, pentru a efectua o altă evaluare cu ajutorul unei expertize judiciare tehnice.
În speță sunt in incidente prevederile art. 998-999 cod civil (de la 1864, conform art. 5 din Legea nr.71/2011) privind răspunderea delictuală, în ceea ce privește prejudiciul cauzat prin nepunerea în posesie și emiterea titlului de proprietate, în perioada 01.01.2011 – 01.10.2011, precum și prevederile art. 1381, ale art. 1523 din noul Cod Civil, pentru prejudiciul cauzat după data de 01.10.2011.
Astfel, potrivit art. 998 Cod civil, ,,Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara", iar art. 999 Cod civil prevede că ,,Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau prin imprudența sa."
Potrivit art. 1381, „(1) Orice prejudiciu dă dreptul la reparație.
(2) Dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.
(3) Dreptului la reparație îi sunt aplicabile, de la data nașterii sale, toate dispozițiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea și stingerea obligațiilor".
Cu alte cuvinte, în speță, din neexecutarea obligației de a face, stabilită prin legea nr. 18/1991, respectiv de a finaliza procedura de reconstituire, rezultă un prejudiciu, constând în nerealizarea beneficiului), iar în momentul cauzării prejudiciului, se naște un raport obligațional în conținutul căruia se află dreptul creditorului prejudiciat (al reclamantului), precum și îndatorirea corelativă la reparație, în sarcina persoanei răspunzătoare (pârâta C. . funciar), fiind îndeplinite și condițiile angajării răspunderii civile delictuale.
Potrivit art. 1523 alin. 2 lit. e) noul Cod Civil, debitorul obligației de reparare este de drept pus în întârziere cu toate consecințele pe care aceasta le antrenează.
În ceea ce privește cererea reclamantului de acordare a sumei de 19.000 lei, reprezentând subvenții de la APIA, de care nu a beneficiat, instanța reține că acest prejudiciu este inclus în cuantumul prejudiciului constând în beneficiu nerealizat (lipsă de folosință), deoarece, dacă reclamantul ar fi exploatat terenul, ar fi obținut aceste subvenții, ca ajutor pentru exploatare, ajutor atras în costul producției.
Prin acordarea despăgubirilor menționate mai sus, este acoperit întreg prejudiciul suferit de reclamant, conform principiului restitutio integrum, ce se regăsește și în prev. art. 1385 Cod civil: ,,(1) Prejudiciul se repară integral, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(2) Se vor putea acorda despăgubiri și pentru un prejudiciu viitor dacă producerea lui este neîndoielnică.
(3) Despăgubirea trebuie să cuprindă pierderea suferită de cel prejudiciat, câștigul pe care în condiții obișnuite el ar fi putut să îl realizeze și de care a fost lipsit, precum și cheltuielile pe care le-a făcut pentru evitarea sau limitarea prejudiciului."
Pentru considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța va admite în parte acțiunea și modificată și precizată și va obliga pârâta C. L. de fond funciar a . reclamantului suma de 558.454 lei reprezentând daune materiale, aferente perioadei 2011-2013.
Nu s-au mai solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea modificată și precizată a reclamantului G. I., CNP_, domiciliat în ., județul D., în contradictoriu cu pârâta C. L. de fond funciar a ._, cu sediul în ., privind plata de despăgubiri.
Obligă pârâta C. L. de fond funciar a . reclamantului suma de 558.454 lei reprezentând daune materiale, aferente perioadei 2011-2013.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.01.2015.
Președinte, Grefier,
Redactat N.L./Tehnored/DI ./ 4 Ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1116/2015. Judecătoria CRAIOVA | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
