Plângere contravenţională. Sentința nr. 177/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
| Comentarii |
|
Sentința nr. 177/2013 pronunțată de Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 17285/225/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA DROBETA-T. S.
SENTINȚA CIVILĂ NR. 177/2013
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 15 IANUARIE 2013
COMPLETUL COMPUS DIN:
PREȘEDINTE C. M.
GREFIER ȘEDINȚĂ M. - C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. M. și pe intimat DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal în ordinea de pe listă la prima strigare s-a constatat lipsa părților, situație in care, potrivit prevederilor art. 104 alin 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387 /2005, publicat în Monitorul oficial Partea I nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței, când, după o nouă strigare, în ordinea listei, s-a constatat din nou lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că petentul a depus la dosar precizare de acțiune.
Având în vedere că în procesul –verbal se menționează ca loc al în care ar fi fost săvârșită fapta de către petent Drobeta Turnu Severin, instanța, în baza art. 1591 alin. 4 C. rap. la art. 32 alin. 2 din OG 2/2001,constată că este competentă material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
În temeiul art. 167 alin 1 C., apreciind că este utilă și concludentă, încuviințează pentru petent și intimată proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.11.2012, sub nr_, petentul M. M. a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal contravențional . nr._/26.10.2012 întocmit de reprezentanții intimatei solicitând înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.
La data de 15.01.2013, petentul a depus la dosar motivarea plângerii, arătând că în fapt, în data de 26.10.2012 a fost sancționat de către un agent din cadrul DIRECȚIEI DE POLIȚIE LOCALĂ.
În esență a arătat că a parcat mașina pe . putea descărca marfa, deoarece partea de est a pieței era blocată de mașini, precizând că nu făcea comerț de stradă, având abonament la o masă în piața M..
Petentul a apreciat că sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social concret al faptei, motiv pentru care a solicitat în baza art. 21 din OG nr. 2/2001 înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertismentul.
În drept a invocat dispozițiile art. 34 din OG nr 2/2011 și art 7 din HCL 220/2011 .
În temeiul art 242 C. a solicita judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea plângerii contravenționale petentul a depus procesul verbal contravențional . nr._/26.10.2012 (fila 3) și procesul verbal de afișare al acestuia (fila 2).
În apărare, intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca fiind neîntemeiată și menținerea procesului verbal contravențional ca fiind temeinic și legal.
A motivat că în ziua de 26.10.2012, în intervalul orara 01:44-01:54, în timp ce executa serviciul de patrulare, un polițist local din cadrul DIRECȚIEI DE POLIȚIE LOCALĂ a depistat parcată voluntar autoutilitara destinată transportului de de marfă marcat MERCEDES cu numărul de înmatriculare 594 DHH 59, pe . Piata M. din Municipiul Dr. Tr S., fără a a respecta intervalul orar stabilit pentru aprovizionarea cu marfă, respectiv 06.00-09.00, faptă ce contravine art 7 pct. 12 din HCL nr 220/2011.
Față de cele constatate, agentul constatator a întocmit, în lipsă, procesul verbal . nr._/26.10.2012 prin care a aplicat sancțiunea contravențională cu amendă în valoare de 1000 de lei, conform prevederilor art 7 pct.12 din HCL nr 220/2011, sancționat de art 8 alin 4 din același act normativ, la nivelul limitei speciale minime.
Au fost respectate prevederile art 16 și 17 din OG nr 2/2001, descrierea faptei fiind în conformitate cu prevederile legale.
În conformitate cu prevederile art. 19 (3) din OG 2/2001, agentul constatator a menținat motivul pentru care a fost încheiat în lipsa martorului.
În drept, întâmpinarea a fost motivată pe dispozițiile art. 115-118 C., OG 2/2001 și HCL 220/2011.
În dovedirea întâmpinării, intimata a depus, în xerocopii conforme cu originalul: raportul agentului constatator (fila 10), planșe foto (fila 11) și dovada de comunicare a procesului verbal contravențional (fila 12).
În scop probator, instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Astfel cum rezultă din fotografiile depuse la dosarul cauzei (fila 11), raportul agentului constatator din data de 26.10.2012 (fila 10) și procesul-verbal . nr._/26.10.2012 (fila 3), care se coroborează cu susținerile petentului făcute prin plângerea depusă, acesta în data de 26.10.2012 a parcat autoutilitara destinată transportului de de marfă marca MERCEDES cu numărul de înmatriculare 594 DHH 59, pe . Piata M. din Municipiul Dr. Tr S., fără a a respecta intervalul orar stabilit pentru aprovizionarea cu marfă.
Petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. art. 7 pct. 12 din HCL nr. 220/2011.
În consecință, a fost întocmit procesul-verbal . nr._/26.10.2012 (fila 3) prin care petentului i-a fost aplicată sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 1.000 lei.
I. Instanța constată că în cauză nu este incident nici unul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 întrucât procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
II.Verificând legalitatea si temeinicia procesului verbal în conformitate cu art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța constată cele ce urmează:
1. Instanța constată că măsura impusă de autorități petentului, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale în cuantum de 1.000 lei se include în sfera „acuzației în materie penală” (I. P. c. României), devenind astfel incidente garanțiile prevăzute de art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale (Convenția, de aici înainte) cu privire la prezumția de nevinovăție în favoarea petentei.
Pe de altă parte procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de temeinicie și legalitate.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea, de aici înainte) reține constant că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (I. P. României, pct. 31).
În cauza dedusă judecății instanța apreciază că s-a păstrat această proporționalitate, procedura desfășurată fiind conformă cu standardul impus de Convenție în cauza N. contra României, paragraful 35.
Astfel petentul a luat la cunoștință de acuzația adusă la data de 11.11.2012, semnând procesul verbal de comunicare a actului sancționator (fila 3), iar primul termen a fost acordat la data de 18.12.2012 când cauza a fost amânată pentru pregătirea apărării raportat la întâmpinarea depusă de intimată, asigurându-se astfel egalitatea de arme.
În fața instanței cauza a fost judecată în condiții de contradictorialitate, în ședință publică.
În ceea ce privește dreptul la apărare, instanța i-a dat ocazia petentului de a-și prezenta punctul de vedere, de a depune la dosar memorii și de a solicita administrarea probelor pe care le aprecia pertinente, probe asupra cărora instanța s-a pronunțat motivat.
Toate probele de la dosar, atât cele în acuzare cât cele în apărare, au fost administrate în ședință publică.
Așadar a fost respectat dreptul la apărare al petentului.
2.1. Cu privire la opozabilitatea HCL 220/2011, instanța constată că actul normativ este publicat pe pagina de internet a Primăriei Drobeta Turnu Severin la adresa http://www.primariadrobeta.ro/images/cl/hcl/2011/Hotarari%20de%20la%_%20la%_%_.PDF.
Fiind îndeplinite condițiile art. 49 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice local cu privire la aducerea la cunoștință publică a hotărârilor consiliului local cu caracter normativ, HCL 220/2011 este accesibilă și previzibilă și, deci, opozabilă oricărei persoane (erga omnes), inclusiv petentului.
2.2. Cu privire la situația de fapt instanța reține că aceasta a fost probată dincolo de orice dubiu, astfel cum rezultă din coroborarea fotografiilor depuse la dosarul cauzei (fila 11), raportul agentului constatator din data de 26.10.2012 (fila 10) și susținerile petentului, făcute prin plângerea depusă.
Pentru aceste motive instanța reține că petentul a parcat în data de 26.10.2012 autoutilitara destinată transportului de de marfă marca MERCEDES cu numărul de înmatriculare 594 DHH 59, pe . Piata M. din Municipiul Dr. Tr S., fără a a respecta intervalul orar stabilit pentru aprovizionarea cu marfă, fiind întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 7 pct. 12 din HCL 220/2011 (întâmpinare, f. 8).
3. Fapta a fost corect încadrată juridic și s-a aplicat sancțiunea în mod legal.
4. În ceea ce privește gradul de pericol social al unei fapte contravenționale, acesta poate varia, existând obligația legală, conform art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din O.G. 21/2001, de aplicare a unei sancțiuni proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Petentul a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu cea a avertismentului,.
Analizând acest capăt de cerere prin prisma criteriilor de apreciere cuprinse în art. 21 alin. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 instanța constată că sancțiunea aplicată, respectiv amenda contravențională în cuantum de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 7 pct. 12 din HCL nr. 220/2011, este minimul prevăzut de textul legal incident.
Totodată, instanța reține că obligația prevăzută de art. 7 pct. 12 din HCL nr. 220/2011, este destinată asigurării unui comerț civilizat (art. 7 prevede: „Obligațiile persoanelor fizice și juridice pentru desfășurarea unui comerț civilizat”) în acest scop impunându-se ca oprirea, staționarea sau parcarea vehiculelor folosite pentru transport marfă, inclusiv pentru aprovizionarea cu marfă a comercianților din piețele și târgurile aflate în vecinătatea, acestora să se realizeze numai în anumite spații special destinate.
Sub acest aspect instanța constată că intimata a constatat săvârșirea faptei în intervalul orar 01,44 – 01, 54, când în Piața M. nu se desfășura nici o activitate comercială. Se mai observă din fotografii (f. 11) că nici un alt autovehicul nu mai era parcat lângă cel al petentului și că acesta nu ocupa spațiul de acces în piața M..
Pentru aceste motive instanța reține că atingerea adusă valorii sociale protejate este minimă.
Instanța va mai avea în vedere că, similar pedepselor penale, sancțiunile contravenționale au nu doar o funcție represivă, ci și una educațională constând în procesul de învățare a individului să respecte anumite norme de comportament și alta preventivă care pornește de la ideea că amenințarea cu o sancțiune poate determina persoanele să nu mai încalce legea.
Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, unul dintre criteriile de apreciere a pericolului social al faptei săvârșite este reprezentat de circumstanțele personale ale contravenientului. În cadrul acestora un loc important îl are atitudinea subiectivă a autorului față de fapta săvârșită: manifestarea dorinței de a se desista, comportamentul sincer în fața autorităților și alte comportări relevante. În cauza de față, instanța constată că petentul a avut o atitudine sinceră, recunoscând fapta săvârșită.
În lumina considerentelor menționate anterior, reținând și lipsa unor antecedente similare, instanța constată că atingerea adusă valorilor sociale protejate prin HCL nr. 220/2011 este minimă astfel încât sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
III. Pentru aceste motive instanța constată că fapta săvârșită de către petent are o gravitate redusă, astfel încât, în baza art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, va admite în parte plângerea contravențională formulată de petent în contradictoriu cu intimata Direcția de Poliție Locală M. și va dispune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale de 1.000 de lei, aplicată prin procesul-verbal cu sancțiunea «avertismentului», urmând a menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de constatare a contravenției.
Va atrage atenția petentului asupra art. 7 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul M. M., domiciliat în Dr Tr S., ., nr 9, ., . în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA DE POLIȚIE LOCALĂ.
Modifică în parte procesul verbal contravențional . nr._/26.10.2012 întocmit de reprezentanții intimatei. în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 1.000 lei aplicată prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor cu sancțiunea avertismentului.
Atrage atenția petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite cu recomandarea ca pe viitor să respecte dispozițiile legale.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.01.2013.
P. GREFIER
RED MC 24.01.2013/BMC
4 EX/.>
POZ 72/2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 4801/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 4517/2013. Judecătoria DROBETA-TURNU... → |
|---|
