Contestaţie la executare. Sentința nr. 8395/2015. Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8395/2015 pronunțată de Judecătoria SECTORUL 4 BUCUREŞTI la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 8395/2015
ROMÂNIA
Judecătoria Sectorului 4 București
Sediu: .-4, Sector 4 Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 8395
Ședința publică din data de 23.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: EUGENIA DAHORE
Grefier: T. C. M.
Pe rol se află soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de contestator S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE - sector 5, București, . în contradictoriu cu intimații G. M. E. - sector 2, București, ., nr. 3, ., . V. L. - sector 4, București, .. 9, ., .>M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE - sector 5, București, .), nr. 17, având ca obiect contestație la executare - suspendarea executarii silite.
Dezbaterile și cuvântul asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 16.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da părților posibilitatea să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instante la data de 30.12.2014, sub dosar nr. _ , contestatorul S. R. PRIN REPREZENTANT M. FINANȚELOR PUBLICE - în contradictoriu cu intimații G. M. E. -, N. V. L. - și M. D. REGIONALE ȘI TURISMULUI – a formulat contestației la executare impotriva cheltuielilor reținute prin Procesul-Verbal de punere în posesie întocmit de B. D. I. si Crafcenco în dosarul de executare nr. 347/2013 la data de 10.10.2013, pentru cuantumul de 1501 lei, astfel cum rezultă din somația emisă la data de 10.12.2014.
În motivarea contestației, contestatorul a aratat ca la data de 21.08.2013, executorul judecatoresc a înaintat Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice și Departamentului pentru întreprinderi M. și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turismum ( M. D. Regionale și Turismului) o somație prin care se pretinde aducerea la îndeplinire a dispozitivului Deciziei Civile nr. 262/A/23.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ .astfel cum a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2440/24.04.2013, în sensul lăsării în deplină proprietate și liniștită posesie a terenului în suprafață de 2175 mp, situat în București, fosta cale Dudești, nr. 12-14 sector 3, în favoarea intimați-creditori. Impotriva demersului de executare silită în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, instituția noastră a formulat contestație la executare, demers ce a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Sector 4 sub nr._/4/2013.
La data de 14 octombrie 2013 a fost depus la Registratura Generală a Ministerului Finanțelor Publice Procesul-Verbal de punere în posesie încheiat de B. D., lonescu și Crafcenco la 10.10.2013, ora 11-12, în cadrul dosarului de executare nr. 347/2013, fiind înregistrat sub numărul_.
Potrivit acestui act de executare, s-a procedat la punerea în executare a dispozitivului Deciziei Civile nr. 262/A/23.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._, astfel cum a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2440/24.04.2013, executorul judecătoresc declarând ca fiind puși în posesie creditorii G. M. E. și N. V. L. asupra imobilului identificat prin titlu executoriu, în limitele de suprafață astfel statuate.
Prin același act de executare au fost reținute în sarcina debitoarelor M. D. Regionale și Administrației Publice și Ministerul Finanțelor Publice, cheltuieli de executare în valoare de 7.298 lei din care, 6448 lei onorariu executor judecătoresc și TVA, 850 lei onorariu expert tehnic și 151 lei taxe de timbru și alte taxe conform anexei la Statutul Executorului Judecătoresc.
Prin Sentința civilă nr. 7628/16.09.2014 pronunțată în dosarul nr._/4/2013, Judecătoria Sectorului 4 București a respins contestațiile la executare reunite, respingând cererea de suspendare a executării silite ca lipsită de obiect, solutie pe care petentul a apelat-o.
Față de somația de executare emisă la data de 10 decembrie 2014 pentru punerea în executare a cheltuielilor de executare silită, consemnate de executorul judecătoresc prin Procesul-Verbal de punere în posesie întocmit la 10.10.2013, intelerge sa invoce, pe cale de excepție: perimarea executarii silite.Potrivit dispozițiilor art. 696 din Codul de Procedură Civilă, în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perima de drept. In speță actul a cărei executare se pretinde în speță a fost emis în cadrul dosarului de executare nr. 347/2013 la data de 10.10.2013, ora 11-12 si comunicat Ministerului Finanțelor Publice la data de 14.10.2014. De la momentul respectiv și până la data de 17.12.2014, în legătură cu executarea acestui titlu nu a fost întreprinsă nicio măsură de valorificare pe calea executării silite declanșată în prealabil cu privire la punerea în posesie a imobilului ce a format obiectul Deciziei Civile nr. 262/A/23.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ .
Invoca si prescripția dreptului de a cerere executarea onorariului executorului judecătoresc,aratand faptul că, potrivit dispozițiilor art. 698 din Codul de Procedură Civilă, în caz de perimare a executării, se va putea face, înăuntrul termenului de prescripție, o nouă cerere de executare silită, dispozițiile art. 664 și 665 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Așadar, sub incidența perimării, creditorul, potrivit dispozițiilor mai sus rubricate, avea obligația de a demara o nouă executare silită, în termenul de prescripție, prin care să valorifice dreptul de a recupera cheltuielile de executare. In speță, raportat la înscrisurile comunicate instituției de executorul judecătoresc, complinirea unui astfel de demers nu a fost realizată, înscrisurile și dosarele la care se raportează prin somație, fiind străine pricinii sau nerelevante în economia actelor de executare în cauză.
Considera aplicabile disp art. 2520 alin 1 pct. 7 din Codul Civil, termenul de prescripție, pentru cererile privind plata sumelor ce sunt datorate executorilor judecătorești pentru actele efecuate în exercițiul funcției, este de un an, ce se socotește din ziua în care ele au devenit exigibile. In speță, luând în considerare faptul că Procesul-verbal de punere în posesie, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în cadrul dosarului nr. 347/2013 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești „D., lonescu și Crafcenco” - titlu executoriu în speță, a fost comunicat instituției la data de 14.10.2013, rezultă cu evidentă faptul că exigibilitatea acestora se apreciază începând cu această dată. Având în vedere faptul că executorul judecătoresc a înțeles să ne notifice cu privire la plata acestui debit la data de 17.12.2014, așadar, cu depășirea termenului de prescripție de 1 an, rezultă cu evidență faptul că demersul astfel realizat este imposibil de valorificat în speță.
Pe fondul pricinii, arata ca pentru ipoteza neexecutării unor obligații pecuniare aferente executării, așa cum sunt cheltuielile de executare, în termenul de perimare, potrivit dispozițiilor 698 din Codul de Procedură Civilă, în caz de perimare a executării, se va putea face, înăuntrul termenului de prescripție, o nouă cerere de executare silită, dispozițiile art. 664 și 665 fiind aplicabile în mod corespunzător.
Așadar, în situația unei pasivități a creditorului pentru recuperarea cheltuielilor ocazionate de executarea silită, în termenul de 6 luni de perimare, dacă demersul se circumscire termenului de prescripție, în speță un an, acesta urmează a declanșa o nouă executare silită, având ca obiect sumele respective.
Din economia alinatului 2 al aceluiași articol rezultă că executorului judecătoresc îi revine sarcina de a cere o nouă încuviințare a executării silite a sumelor urmărite de această dată. Textul prevede faptul că după încuviințarea executării silite, executorul va comunica debitorului încheierea de încuviințare a executării silite, precum și o nouă somație, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.
Referitor la cheltuielile de executare, cu privire la cuantumul acestora, astfel cum a fost evidențiat prin procesul-verbal de punere în posesie, dar și a somației comunicată în data de 17.12.2014, în ceea ce privește onorariul executorului pentru operațiunea de executare silită efectuată în speță, respectiv punere în posesie, în raport de dispozițiile Ordinului Ministrului Justiției nr. 2550/2006 privind aprobarea onorarilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești, apreciaza valoarea reținută de expert, de 6.448 lei, nejustificată față de complexitatea operațiunilor pe care le-a presupus demersul în speță.
Punerea în posesie s-a realizat în speță pentru o suprafață de teren liberă de construcții, procedura fiind mult mai puțin laborioasă decât orice altă intervenție de valorificare în registru coercitiv.
De altfel, astfel cum a fost consemnat și prin procesul-verbal de punere în posesie, realizarea operațiunii s-a efectuat într-un interval de o ora, executorul judecătoresc cooptând un expert tehnic care, dincolo de faptul că poartă toată răspunderea pentru corectitudinea operațiunii de punere în executare, a fost remunerat sub valoarea apreciată de executor pentru propria-i activitate.
Mai mult decât atât, intervenția expertului pare de asemenea lipsită de eficiență, în condițiile în care în cauza în care a fost pronunțat titlul executoriu, au fost identificate limitele suprafeței de teren pentru care s-a operat punerea în posesie, tot pe baza unui raport de expertiză. în această ordine de idei, rezultă cu evidență faptul că cooptarea expertului în cadrul procedurii executării silite suplimentării cheltuielilor de executare, reprezentând onorariul unui astfel de serviciu, plasează demersul în registru abuziv.
In ceea ce privește suma de 151 de lei, pe care executorul judecătoresc a calificat-o ca reprezentând contravaloarea unor taxe de timbru și alte taxe conform anexei la Statutul Executorului Judecătoresc, începând cu data de 25.06.2013, data publicării în Monitorul Oficial al României nr. 374 a Hotărârii Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești nr. 1/2013, a fost abrogată lista cu valorile maximale pe care executorii judecătorești le puteau percepe pentru cheltuielile de executare silita. Așadar, inexistența referințelor de trimitere cu privire la modul de determinare a acestor cheltuieli, instrumentele juridice de care se prevalează executorul judecătoresc în speță fiind abrogate la momentul la care acesta și-a fundamentat cheltuielile de executare, susține, de asemenea, ineficiența actului de executare astfel întocmit.
Raportat la persoanele în sarcina cărora pot fi reținute cheltuielile de executare în speță, așa cum a arătat prin cererea de contestare a executării silite inițial promovată, motivat de faptul că demersul aducerii la îndeplinirii a dispozitivului titlului executoriu nu este susceptibil de executare silită în contradictoriu cu instituția noastră, opozabilitatea reținută Ministerului Finanțelor Publice pentru cheltuielile oricărui demers în acest sens, este în mod evident lipsită de suport legal. Astfel, obligația de a lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie impune erga omnes la inacțiune. Așadar, corelativ, pentru satisfacerea pretenției de a lasa bunul în deplină proprietate și liniștită posesie, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de fost nud proprietar trebuie să se abțină de a mai manifesta orice acte de dispoziție în legătură cu acest bun. O astfel de obligație este imposibil de executat silit. Formele legale de constrângere pentru respectarea unei astfel de obligații își găsesc sediul materiei în dispozițiile art. 904-905 din Codul de Procedură Civilă. în speță, nu ne aflăm nici în situația în care S., prin Ministerul Finanțelor Publice, ar fi acționat contrar dispozițiilor prevăzute de titlul a cărei respectare o pretind în fapt creditorii în cadrul acestui dosar de executare deschis inclusiv în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice.
În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 711si urm.C.proc.civ.
Contestatorul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă. În probațiune, a solicitat înscrisuri.
Contestatia este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
Intimatii G. M. E. -, N. V. L. au depus la dosar întâmpinare, prin care au solicitat respingerea contestației la executare, ca tardiv formulata si, in subsidiar, ca neintemeiata. S-a susținut că procesul-verbal de punere în posesie din 10.10.2013 a fost comunicat contestatoarei la data de 14.10.2013 fiind înregistrat la intrare sub nr._. Prin acest proces-verbal de punere în posesie au fost stabilite și cheltuieli de executare în sumă de 7298 lei, sumă care până-n prezent nu a fost executată. Petentul a formulat 3 contestatii la executare si a contestat atât modalitatea de stabilire a cheltuielilor de executare cât și cuantumul acestora. Față de data de 14.10.2013 când contestatoarea a luat cunoștiință de existența procesului-verbal, prezenta contestație apare ca fiind tardiv formulată potrivit art. 714 NCPC. Este adevărat că la data de 10.12.2014 executorii judecătorești au comunicat contestatoarei o somație prin care se punea în vedere intimatei să achite cheltuielile de executare în sumă de 1501 lei. Evident, acest act de executare (dar numai acest act) poate fi contestat dacă a fost nelegal emis. Folosindu-se de posibilitatea contestării acestui act, contestatoarea atacă și executarea în sine deși nu mai poate să o facă întrucât termenul de contestare a executării a expirat. Invoca excepția autorității de lucru judecat, aratand ca prin cele 2 contestații ce au formt obiectul dosarelor nr._/4/2013 respectiv nr.24._, conexate și soluționate prin sent.civ.nr.7628/16.09.2014 pronunțată în dosarul nr._/4/2013 al Judecătoriei Sectorului 4 București contestatoarea a contestat întreaga executare din dosarul de executare nr.347/2013 inclusiv procesul-verbal de punere în posesie din 10.10.2013.
Referitor la perimare, considera ca executarea cheltuielilor de executare nu este perimată, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.696 NCPC. Intimatii au solicitat executorului judecătoresc prin cerere scrisă executarea și a cheltuielilor de executare și acesta a întocmit somația din data de 10.12.2014 în conformitate cu dispozițiile art. 665 alin.4 NCPC: ” încuviințarea executării silite se extinde și asupra titlurilor executorii ce se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviințate
Pentru a opera perimarea executării intimatii,în calitate de creditori, trebuia să nu îndeplineasca actele și demersurile necesare executării solicitate în scris de către executorul judecătoresc așa după cum prevăd dispozițiile art. 696 alin. 1 NCPC
Privitor la invocarea prescriptiei, arata intimatii ca art 2520 NCC invocat de contestatoare se referă la prescrierea dreptului la acțiune pentru plata sumelor datorate executorului judecătoresc în îndeplinirea atribuțiunilor sale. Cu alte cuvinte, dacă intimatii ca și creditori ar fi datori executorilor judecătorești, sume de bani ce reprezintă cheltuieli de executare, acesta nu le-ar mai putea pretinde decât în termenul de 1 an.
In dosarul de executare contestat nu executorul are calitatea de creditor ci intimatii, care sunt obligați să plateasca executorului judecătoresc onorariile pretinse de acesta iar în același timp au efectuat cheltuieli în dosarul de executare care trebuie recuperate pe calea executării. Contestatoarea încearcă să acrediteze ideea că problema perimării și a prescripției executării, deși invocate separat, reprezintă o chestiune de fond, care nu poate duce decât la anularea executării. Executarea nu este nici perimată și nici prescrisă, decizia nr.2440 a ICCJ fiind pronunțată la 23.04.2013 dată de la care curge termenul de 3 ani, înăuntrul căruia pot face executarea cheltuielilor de executare. In drept, s-au mentionat disp. art. 205 C..
Intimatii au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune, a solicitat înscrisuri.
La solicitarea instanței, la dosar au fost depuse copii ale dosarului de executare nr. 347/2013 al B. D. I. si Crafcenco
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata urmatoarele:
În fapt, instanta retine ca potrivit deciziei civile nr. 262A/26 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, in dos_ , irevocabila prin decizia nr 2440/23.04.2013 a ICCJ,a fost obligat S. R. prin M. Finantelor Publice si M. Dezvoltarii si Turismului, sa lase reclamantilor in deplina proprietate si posesie, imobilul identificat conform suplimentului la raportul de expertiza intocmit de expert C. Manas.
Intimatii au formulat cerere de executare silită adresată B. D. I. si Crafcenco în dosarul de executare nr.347/2013, pentru punerea în executare a titlului executoriu.
Prin încheierea din data de 09.07.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 4 București în dosarul nr._/4/2013, a fost a.dmisă cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 262A/26 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, in dos_ , irevocabila prin decizia nr 2440/23.04.2013 a ICCJ
La data de 19.08.2013, a fost emisă către Statului R. prin Ministerul Finanțelor Publice și Departamentului pentru întreprinderi M. și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turismum ( M. D. Regionale și Turismului) o somație prin care se pretinde aducerea la îndeplinire a dispozitivului Deciziei Civile nr. 262/A/23.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, în cauza ce a format obiectul dosarului nr._ .astfel cum a rămas definitivă și irevocabilă prin Decizia înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2440/24.04.2013, în sensul lăsării în deplină proprietate și liniștită posesie a terenului în suprafață de 2175 mp, situat în București, fosta cale Dudești, nr. 12-14 sector 3, în favoarea intimați-creditori.
Prin adresa din 03.10.2013, S. R. prin M. Finantelor Publice si Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice-succesor al M. Dezvoltarii si Turismului au fost incunonstiintati ca s-a fixat termen pentru punerea in executare a titlului executor in data de 10.10.2013, ora 11.00, cu solicitarea ca pentru termenul si ora mentionata sa fie prezenti prin reprezentanti cu delegatie, in caz de neprezentare urmand a se prioceda la executare, potrivit legii, chiar si in lipsa..
La data de 10.10.2013, potrivit procesului verbal intocmit în dosarul de executare nr.347/2013, s-a procedat la punerea in posesie a intimatilor, in prezenta reclamantilor, a expertului tehnic Manas C. iar din partea Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice-succesor al MDRT, au fost prezenti I. C., Scinteie A. G. A. si Golovca. G. care nu au prezentat insa delegatie de reprezentare si au declarat ca nu au mandat pentru semnarea procesului verbal de punere in posesie. Fila 70 dos_/4/2013. Din partea MFP nu a fost prezenta nicio persoana.
Tot prin acest proces verbal de punere in posesie s-au stabilit si cheltuieli de execuate in suma de 7298 lei din care 6448 lei onorariu executor si TVA, 850 lei onorariu expert tehnic si 151 lei taxe de timbru si alte taxe.
Potrivit disp art 889 C.- Despre îndeplinirea executării obligațiilor prevăzute în prezentul capitol, executorul va încheia un proces-verbal stabilind totodată cheltuielile de executare pe care urmează să le plătească debitorul.
(2) Procesul-verbal va fi comunicat părților, iar un exemplar va fi păstrat la dosarul de executare. (3) Procesul-verbal constituie titlu executoriu în privința cheltuielilor de executare, stabilite în sarcina debitorului.
La data de 10.12.2014 a fost emisa somatie in baza art 2 si 4 din OG nr 22/2002, comunicata la 17.12.2014, prin care i s-a pus in vedere petentului sa achite cheltuieli de executare in suma de 1501 lei, cu precizarea ca dupa achitarea integrala de catre creditori a cheltuielilor de executare se va reveni la prezenta somatie.
Referitor la invocarea de către contestatora prescripției dreptului de a cere executarea silită, în temeiul dispozițiilor art. 705, C.proc.civ.,instanța reține urmatoarele: Prescripția nu constituie în acest caz o excepție procesuală de fond, ci o apărare de fond, un motiv de nelegalitate a actelor de executare pentru o cauză extrinsecă acestora. Excepțiile procesuale sunt mijloace de apărare prin intermediul cărora partea invocă, în condițiile legii, neregularități procedurale (privitoare la compunerea sau constituirea instanței, competența acesteia, ori la actele de procedură întocmite în cursul procesului civil), sau lipsuri referitoare la dreptul material la acțiune.
Potrivit art. 705 C.proc.civ., ,,Dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani”, termenul de prescripție începând să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită. Potrivit art 706 Cod procedura civila 1) Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate. Prescripția dreptului de a cere și obține executarea silită funcționează ca o sancțiune procesuală pentru creditor și un beneficiu legal pentru debitorul care a fost susceptibil de a fi urmărit în bunurile sale, constituind o cauză legală de stingere a puterii executorii a oricărui titlu- ICCJ, decizia civilă nr. 1653 / 24.02. 2011.
Art. 706 C.proc.civ., se prevede expres pierderea puterii executorii a titlului nevalorificat înăuntrul termenului de prescripție, si – „prin împlinirea termenului de prescripție orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.”
(2) Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie
Prin art 632 Ncpc se arata ca - (1) Executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu. (2) Constituie titluri executorii hotararile executorii, hotararile definitive, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse in executare, iar procesul verbal de punere in posesie prin care s-au stabilit si cheltuieli de execuate este un astfel de titlu executoriu.
A sustinut contestatorul ca in privinta cheltuielilor de executare se aplica disp art. 2520 alin 1 pct. 7 din Codul Civil, termenul de prescripție, pentru cererile privind plata sumelor ce sunt datorate executorilor judecătorești pentru actele efecuate în exercițiul funcției, este de un an, ce se socotește din ziua în care ele au devenit exigibile. Procesul-verbal de punere în posesie, prin care au fost stabilite cheltuielile de executare în cadrul dosarului nr. 347/2013 instrumentat de Biroul Executorilor Judecătorești „D., lonescu și Crafcenco” - titlu executoriu în speță, a fost comunicat instituției la data de 14.10.2013, rezultă cu evidentă faptul că exigibilitatea acestora se apreciază începând cu această dată.
Instanta va inlatura acesta aparare intrucat dispozitiile mentionate nu se aplica contestatorului, deoarece nu acesta are calitatea de creditor in cadrul dosarului de executare silita, respectiv de parte obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop, pentru ca ulterior acestea sa fie imputate si recuperate de la debitor. Creditorii intimati au o astfel de obligatie si numai in privinta lor ar putea functiona beneficiul acestei prescripti care poate fi opusa executorului. Cum plata partiala a cheltuielilor de executare a fost voluntara si in ipoteza in care termenul de 1 an pentru achitarea onorariului executorului ar fi fost depasit, petentul contestator nu se poate prevala de aceste dispozitii.
Creditorii intimati au avansat la data de 20.06.2013 onorariu de executare avans in suma de 500 lei si suma de 850 lei a fost achitata expertului tehnic la data de 10.10.2013- a se vedea dovezile de la f 117 si 118 dos
Potrivit art. 669C.proc.civ., ,,Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor. Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condițiile legii.”
Or, daca dovezile sumelor avansate nu erau depuse, contestatorul avea toate motivele sa invoce lipsa acestora, opunand intimatilor ca nu poate fi obligat la suportarea vreunor cheltuieli de executare cata vreme nu se face dovada achitarii acestora de catre creditori.
Ca atare, in mod corect a procedat executorul judecatoresc, precizand in somatie ca suma este de 1501 lei si a mentionat ca dupa achitarea integrala de catre creditori a cheltuielilor de executare se va reveni la prezenta somatie. Amintim ca totalul stabilit prin proces verbal de punere in posesie este de 7298 lei din care 6448 lei onorariu executor si TVA, 850 lei onorariu expert tehnic si 151 lei taxe de timbru si alte taxe.
Intimatii au la dispozitie 3 ani pentru executarea deciziei civile nr. 262A/26 iunie 2012, pronunțată de Curtea de Apel București, in dos_ , irevocabila prin decizia nr 2440/23.04.2013 a ICCJ, inclusiv pentru recuperarea cheltuielilor de executare, avand in vedere ca executarea silita inceteaza daca s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu si s-au achitat cheltuielile de executare precum si alte sume datorate potrivit legii- art 702 C..
În ceea ce privește excepția perimării executării silite, calificată de instanță ca fiind o apărare de fond, instanța va inlatura si acesta critica reținand că, potrivit art. 696 C.proc.civ., ,, În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept.
Or, nu exista niciun act sau demers pe care executorul sa-l fi solicitat creditorilor intimati si acestia sa fi ramas in pasivitate. Din contra, acestia au fost cei care au revenit cu cererea lor din data de 08.12.2014, catre executor pentru recuperarea cheltuielilor de executare. F 50 dos executare.
Referitor la cuantumul cheltuielilor de executare retinute prin proces verbal de punere in posesie este in suma de 7298 lei din care 6448 lei onorariu executor si TVA, 850 lei onorariu expert tehnic si 151 lei taxe de timbru si alte taxe, precum si la faptul ca, in aprecierea contestatorului, titlului executoriu nu este susceptibil de executare silită în contradictoriu cu instituția petenta, instanta retine ca in privinta acestor aspecte opereaza autoritatea de lucru judecat.
Astfel, prin Sentința civilă nr. 7628/16.09.2014 pronunțată în dosarul nr._/4/2013, Judecătoria Sectorului 4 București a respins contestațiile la executare reunite, respingând cererea de suspendare a executării silite ca lipsită de obiect.
Instanta a retinut ca „potrivit titlului executoriu, decizia civilă nr. 262A/26.06.2012 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a IV-a Civilă în dosarul nr._, astfel cum a fost modificată în recurs prin decizia civilă nr. 2440/23.04.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I Civilă în același dosar, obligația de restituire a imobilului a fost stabilită nu numai în sarcina debitorului M. D. Regionale și Turismului, ci și în sarcina debitorului S. R., prin Ministerul Finanțelor Publice, contestatorul din prezenta cauză. Susținerile contestatorului, în sensul că acest imobil nu s-ar afla în posesia sa, ci în posesia debitorului M. D. Regionale și Turismului, nu pot fi valorificate în faza executării silite, respectiv în contestația la executare și în cererea de suspendare provizorie a executării, ci numai prin intermediul căilor de atac, ordinare și extraordinare, ce puteau fi formulate în dosarul nr._ . De altfel, contestatorul a și promovat calea de atac a recursului, ce i s-a admis numai sub aspectul lipsei calității sale procesuale pasive pe capătul de cerere având ca obiect despăgubiri, nu însă și pe capătul de cerere privind revendicarea imobiliară.
Referitor la cheltuielile de executare, s-a retinut ca onorariul perceput de executorul judecătoresc respectă prevederile Legii nr. 188/2000 și ale Ordinului nr. 2550/2006, - privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești-pentru puneri în posesie, grănițuiri, servituți, predări de bunuri etc –respectiv alte acte- onorariul minim este de 60 lei si cel maxim de 2.200 lei pentru debitor persoană fizică 5.200 lei pentru debitor persoană juridică.”
Desi contestatorul a cunoscut inca de la promovarea contestatiei la executare in dosar nr_/4/2013, ca este cuprinsa si suma de 850 lei onorariu expert si suma de 151 lei alte cheltuieli de executare, nu a contestat aceste sume, decat cu ocazia prezentului dosar.
Potrivit 9art. 668, (3) C. Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanșării executării silite; 2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii; 3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului și al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicității procedurii de executare silită și cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport; 7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite. Suma de 850 lei a fost achitata expertului tehnic la data de 10.10.2013.
În ceea ce privește cealalta categorie de cheltuieli de executare, in suma de 151 lei art 669 alin7 C.- alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfășurării executării silite si constau in (, inregistrare dosar, formare dosar, redactare acte, emitere adrese la fiecare tert poprit, deplasare pe teren, costuri transport, cheltuieli postale etc) Odata cu abrogarea Hotararii UNEJ nr 2/2007 aceste cheltuieli se stabilesc de executorul judecatoresc in temeiul art 669 C. si Statutul UNEJ.
Conform art. 711 C. Impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare.Aceasta întrucât actele de executare silită trebuie să fie îndeplinite cu stricta respectare a prevederilor legale, spre a nu se prejudicia drepturile părților sau a altor persoane, contestația la executare fiind mijlocul procedural prin care părțile vătămate prin executare se pot plânge instanțe competente, în scopul de a obține desființarea actelor ilegale de executare.
Pentru considerentele expuse mai sus, având în vedere că actele de executare efectuate in dosarul de executare nr. 347/2013 al B. D. I. si Crafcenco, pentru recuperarea cheltuielilor de executare, au caracter legal și temeinic, instanța va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
În ceea ce privește cerere contestatorului având ca obiect suspendarea executării silite, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 718 alin 1 C.proc.civ., ,,Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță determinat potrivi alin 2 din art 718 C.”. Executarea silită poate fi suspendată până la soluționarea contestației la executare, și întrucât contestația la executare a fost soluționată prin prezenta sentință ,motiv pentru care instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge contestatia la executare formulată de contestator S. R. PRIN M. FINANȚELOR PUBLICE - sector 5, București, . în contradictoriu cu intimații G. M. E. - sector 2, București, ., nr. 3, ., . V. L. - sector 4, București, .. 9, ., .>M. D. REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE - sector 5, București, .), nr. 17, ca neîntemeiată.
Respinge cererea având ca obiect suspendarea executării silite, ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 23.06.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
E. D. T. C. M.
Red./ Jud. E.D./6ex./2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 8387/2015. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8399/2015. Judecătoria... → |
|---|
