Acţiune confesorie. Sentința nr. 4261/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ

Sentința nr. 4261/2015 pronunțată de Judecătoria TÂRGU MUREŞ la data de 30-09-2015 în dosarul nr. 4261/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÂRGU M.

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ NR. 4261

Ședința publică din 30 septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE A. A.

Grefier M. M.

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul Z. P. în contradictoriu cu pârâții B. G. și B. S., având ca obiect acțiune confesorie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului, av. L. C. în substituirea av.S. C. și pârâtul B. G. asistat de av. Sărăcuțiu E., lipsă fiind reclamantul și pârâta B. S..

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței următoarele:

Se constată depuse la dosar prin registratura instanței la data de 29 septembrie 2015 note de ședință din partea pârâtului B. G..

Se depune la dosar delegație de reprezentare pe numele av. L. C. în substituirea av. C. S. pentru reclamantul Z. P..

Reprezentantul reclamantului depune la dosar dovada achitării diferenței onorariului expert în cuantum de 3.711 lei precum și cerere de renunțare la judecată.

Instanța acordă cuvântul pe cererea de renunțare la judecată.

Reprezentantul reclamantului solicită a se lua act de cererea de renunțare la judecată.

Reprezentanta pârâților solicită a se lua act de cererea de renunțare la judecată. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

Instanța socotindu-se lămurită, în conformitate cu prevederile art.394 alin 1 Cod Procedură Civilă, reține cauza în pronunțare cu privire la cererea de renunțare la judecată.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.10.2013 și precizată în data de 24.12.2013 (f.101) reclamanții Zolksak P., B. C. A. și Bajnal C. H. Kornelia, în contradictoriu cu pârâții B. G. și B. S., au solicitat:

- Constituirea unui drept de servitute în favoarea imobilului reclamantului Z. P., situat în Tg. M., ., nr, 37, evidențiat în C.F. nr. 538/11 - Tg. M., nr. top. 2647/1/7/2, constând în dreptul de scurgere al apelor reziduale asupra imobilului teren aflat în proprietatea pârâților, situat în Tg. M., .. 16, jud. M., evidențiat în C.F. nr. 451/11, nr. top 2646/2/8/1, pe amplasamentul actual;

- Constituirea unui drept de servitute în favoarea imobilului reclamanților B. C. A., și B. C. H. Kornelia, situat în Tg. M., ., nr. 33, evidențiat în C.F. nr. 6832- Tg. M., nr. top. 2647/1/6, constând în dreptul de scurgere al apelor reziduale asupra imobilului teren aflat în proprietatea pârâtului, situat în Tg. M., ..16, jud. M., evidențiat în C.F. nr. 451/11, nr. top 2646/2/8/1, pe amplasamentul actual;

- înscrierea în Cărțile Funciare mai sus menționate a drepturilor astfel dobândite;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

Reclamanții Z. P. și, respectiv, B. C. A., și B. C. H. Kornelia sunt proprietar tabulari al imobilelor situate administrativ în Târgu M., . D., nr. 37, jud. M., evidențiat în C.F. nr. 538/11 - Tg. M., nr. top. 2647/1/7/2, și respectiv, în Tg. M., ., nr. 33, evidențiat în C.F. nr. 6832-Tg. M., nr. top. 2647/1/6.

Reclamantul Z. P. a dobândit acest drept de proprietate în anul 2004 prin contractul de vânzare - cumpărare autentificat prin încheierea nr. 4249/17.08.2004, iar reclamanții B. C. A. și B. C. H. Kornelia, au dobândit dreptul de proprietatea asupra acestui imobil de la R. E. și Marton Z., ambele imobile fiind deja racordate la rețeaua de canalizare din .> Atât la momentul achiziției imobilelor în discuție, cât și în prezent, scurgerea apei reziduale de la acestea către rețeaua de canalizare situată în aval, pe . realizează printr-un racord individual la o conducta amplasată pe terenul pârâtului.

Conducta aferentă imobilului aflat actualmente în proprietatea reclamanților B. C. A. și B. C. H. Kornelia a fost edificată în cursul anului 1972 de către R. E. și Marton Z., foștii proprietari ai imobilului situat administrativ pe . nr. 33 (fosta Orizontului nr. 11), cu acordul fostului proprietar al terenului, C. E., acord exprimat și în cuprinsul unui înscris autentic, respectiv Declarația autentificată sub nr. 324/19.01.1972 la notariatul de Stat.

Imobilul situat pe . D. nr. 37, aflat actualmente în proprietatea reclamantului Z. P., s-a aflat în proprietatea numiților P. M. și P. Eliszabeta până în anul 1971. La cererea acestora, precum și în baza acordului proprietarei imobilului învecinat, C. E., autoritățile competente au eliberat la data de 02.10.1962 autorizația de executare și modificare a instalației de apă - canal.

Astfel, conform planului de situație al imobilului de pe . (modificată ulterior Orizontului, respectiv I. D.), autorizarea traversării conductelor pe terenul aflat actualmente în proprietatea pârâtului exista deja din anul 1962.

După înstrăinarea imobilului mai sus menționat către Z. S. și Porszolt Barbala, aceștia au demolat construcția existentă în vederea edificării unei case noi, sens în care au solicitat acordul proprietarei terenului învecinat, C. E., care a consimțit la reconstruirea canalizării existente.

In baza acestui acord autoritatea competentă *Cooperativa Constructorul Târgu M., Secția Instalații* a aprobat în anul 1972 planul de situație vizând modificarea instalației de apă - canal, a imobilului din ..

Pârâtul, prin cumpărarea imobilului a acceptat implicit și această amplasare a conductelor, cu atât mai mult cu cât i-a fost prezentat și predat acordul sub semnătură privată dintre C. E., în calitate de vânzătoare a imobilului, și vecinii Z. - Porzsolt.

Evident, ca pe lângă acordul proprietarului tabular, conducta edificată în baza unui adevărat drept de servitute (neînscris însă în cartea funciară) de scurgere a apelor reziduale, a avut avizele și autorizațiile necesare emise la acel moment de către autoritatea competentă, respectiv Cooperativa Constructorul Târgu M., Secția Instalații, - în prezent .>

Cu alte cuvinte, conducta de scurgere care materializează servitutea creată de către proprietarul la acel moment al imobilului situat pe .. 16 (fosta Furcii), înscris în C.F. nr. 451/11, nr. top 2646/2/8/1 este o lucrare realizată în mod legal, fiind respectate întru-totul cerințele impuse de lege.

Existenta conductei, precum și situația juridică creată cu acordul inițialului proprietar tabular, C. E., îi era la momentul dobândirii și îi este și în prezent opozabilă pârâtului, având în vedere faptul că, pe de o parte sistemul de scurgere este aparent și existența sa i-a fost adusă la cunoștință încă de la momentul achiziției imobilului, în anul 2000, iar pe de altă parte actele administrative care au autorizat edificarea acestor conducte au dată certă, creându-se așadar efectul de opozabilitate erga omnes.

Cu toate acestea, dintr-o regretabilă eroare a instanței de apel, acest drept convențional stabilit printr-o manifestare de voință neechivocă a autorului pârâtului a fost cenzurat de către Tribunalul M., prin Decizia civilă nr. 115/28.05.2013, decizie prin care s-a dispus obligarea reclamanților din prezenta pricină să desființeze conducta și implicit scurgerea apelor reziduale.

Instanța a ignorat nu doar dreptul constituit în favoarea reclamanților din prezenta cauză dar și singura posibilitate efectivă de realizare a scurgerii apelor reziduale, dispunând desființarea conductei.

Cu alte cuvinte, situația juridică astfel creată este una nouă, întrucât dreptul reclamanților a fost desființat acum, ulterior intrării în vigoare a noului Cod civil.

În atari condiții, situația legală existentă între reclamanți și pârâți este reglementată de disp. art. 621 Cod civ., care reglementează “Dreptul de trecere pentru utilități”.

Summa summarum, în speța dedusă judecății este vorba de 3 imobile dintre care cel al pârâtului se află în aval, iar racordarea imobilelor reclamanților la conducta de canalizare aflată pe . realizează printr-o conductă situată pe terenul menționat anterior.

Această modalitate de scurgere a apelor menajere este singura viabilă și care nu implică nici riscuri și nici costuri exagerate pentru reclamanți și vecinii acestora care împart aceeași conductă de scurgere.

Utilitatea menținerii acestor conducte de scurgere a apelor menajere se încadrează în sfera celor menționate la art.621 alin.2 Cod civil, aceasta fiind consacrată încă din cursul anului 1972.

Cu toate acestea, situația juridică creată însă este nouă, în condițiile în care, în prezent, potrivit deciziei civile sus-menționate, posibilitatea scurgerii apei reziduale/menajere a fost desființată.

Reclamanții sunt de acord cu despăgubirea pârâtului pentru neajunsurile create, cu mențiunea suplimentară ca aceste despăgubiri să fie proporționale prejudiciului suferit.

In drept, au fost invocate:

- art. 621 Cod Civil, care reglementează dreptul de trecere pentru utilități.

Pentru dovedirea celor susținute, s-a solicitat încuviințarea și administrarea următoarelor mijloace de probă:

- înscrisuri

- interogatoriul pârâtului

- expertiza tehnică de specialitate.

Cererea a fost legal timbrată, fiind depusă la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 1.919 lei (f.50, 54).

În data de 22.10.2013 (f.51), reclamanții au depus Precizare de acțiune prin care au arătat că reclamanții B. C. A. și B. C. H. Kornelia înțeleg să nu achite taxa de timbru aferentă constituirii propriului drept de servitute, solicitând anularea parțială a acțiunii introductive, strict cu privire la acești reclamanți, respectiv cu privire la petitul nr. 3.

Pârâtul B. G. a depus întâmpinare prin care:

- A invocat:

  • excepția inadmisibilității acțiunii, având în vedere faptul că nu s-a efectuat procedura medierii astfel cum este prevăzut de Legea 192/2006
  • excepția inadmisibilității acțiunii întrucât pârâtul B. G. nu este singurul proprietar tabular al imobilului asupra căruia se cere drept de servitute
  • excepția lipsei calității de reprezentant a reprezentantei ”legale” a reclamanților, prin prisma dispozițiilor art. 151 alin 2 și 3 C.
  • excepția prescripției dreptului material la acțiune prin prisma dispozițiilor Decretului nr. 167/1958
  • excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată, prin prisma dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 165/2013

- a solicitat

  • respingerea acțiunii ca nefondată
  • obligarea în solidar a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată

În motivarea întâmpinării formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

Actele depuse în susținerea acțiunii principale sunt din 2007, din 1995 extrase CF, necertificate pentru conformitate cu originalul astfel încât nu pot fi primite ca probe la dosarul cauzei, și nici celelalte înscrisuri depuse anexă și necertificate

Instalația, respectiv conducta provizorie pentru scurgerea apelor reziduale, nu face parte din rețeaua de canalizare publică a orașului Tg. M., nu a fost executată de . din cuprinsul adresei nr._/VII/C/18 din 16 noiembrie 2012 emisă de ., rezultă faptul că . doar rețelele publice ale sistemului de furnizare al serviciului de alimentare cu apă și canalizare, în speța pendinte fiind vorba despre rețelei interioare respectiv despre două conducte provizorii amplasată pe terenul coproprietatea pârâtului.

Un alt aspect relevant este faptul că . soluția tehnică de racordare a reclamanților la rețeaua publică de canalizare prin adresa nr._/18 august 2008, în care se indică faptul că este necesar ca reclamanții să elaboreze cu ajutorul unui proiectant de specialitate o soluție tehnică de modificare a rețelelor interioare de canalizare al imobilelor reclamanților, în vederea restituirii apelor uzate în sistemul public de canalizare din ., prin intermediul unui cămin nou de racord ce va fi amplasat în dreptul imobilului, iar prin grija societății . legală căreia aceștia nu i-au dat curs.

Reclamanții sunt în totală eroare făcând afirmația că pârâtului i-ar fi opozabilă acordul dat de doamna C. E..

Pârâtul nu are calitate de succesor al doamnei C. E..

Dimpotrivă, doamna C. E. are o singură descendentă pe doamna V. C., iar din declarația acesteia din urmă rezultă că nu recunoaște semnătura mamei sale de pe declarația autentică din 19 ianuarie 1972, prin care aceasta afirmativ și-ar fi dat acordul pentru amplasarea unei conducte provizorii numiților Marton Z. și R. E. și nicidecum intimaților pârâți.

Acest înscris oricum nu îi este opozabil nefiind dat de ambii proprietari ai imobilului și nefiind notat în C.F. la foaia de sarcini.

De altfel reclamanții au și fost obligați prin Decizia civilă nr. 115 din data de 28 mai 2013 pronunțată în dosarul_/320/2010 de Tribunalul M., să desființeze conducta edificată pe terenul proprietatea pârâtului situat în Tg. M., .. 16, iar în caz de refuz autorizează reclamantul să desființeze aceste conducte pe cheltuiala reclamanților.

Nu își dă acordul pentru dreptul de servitute.

A cumpărat această proprietate împreună cu soția sa în anul 2000, fără sarcini.

Datorită acestor două conducte, improvizate, uzate și subcapacitatea colectării volumului mare de dejecții (de la 7 imobile), care trec pe sub imobilul și garajul personal, deși nu au nici un acord în acest sens, încă din anul 2000 nu poate să-și renoveze, consolideze și extindă imobilul cumpărat - conform aprobărilor legale - fiind obligat să suporte nocivitatea dejecțiilor și a mirosului insuportabil degajat pin cele 4 cămine de aducțiune amplasate în preajma și interiorul coproprietății sale.

In drept, au fost invocate:

- art.200 NCPC

- art. 621 alin. 2 și 3 NCC

- art. 41 din Constituția României.

Pentru dovedirea celor susținute, s-a solicitat încuviințarea și administrarea următoarelor mijloace de probă:

- înscrisuri

Reclamantul Z. P. a formulat răspuns la întâmpinare (f.116) prin care a arătat, în esență, următoarele:

Reclamanții au participat la ședința de informare cu privire la avantajele medierii, dovada în acest sens fiind reprezentată de procesul verbal din data de 25.09.2013.

Prin Cererea de modificare înregistrată la data de 24.12.2013 au solicitat în temeiul disp. art. 204 alin. 1 Cod proc. civ. introducerea în cauză, în calitate de pârâtă și a soției pârâtului, respectiv, B. S..

La fila 7 se află originalul împuternicirii avocațiale, prin care se face, în mod neechivoc dovada calității de reprezentant convențional.

Potrivit disp. art. 21 din Decretul nr. 167/1958 „Dispozițiile Decretului de față nu se aplică dreptului la acțiune privitor la drepturile de proprietate, uzufruct, uz, abitațiune, servitute și superficie.

Ca atare, de plano, temeiul legal invocat de pârât în susținerea excepției prescripției nu este incident în speța dedusă judecății.

Conducta aferentă imobilului proprietatea reclamantului Z. P. a fost edificată pe terenul aflat actualmente în proprietatea pârâților, încă din anul 1962.

Amplasarea acestei conducte de scurgere a apelor reziduale a fost realizată cu acordul scris al proprietarului fondului aservit de la acel moment, și anume doamna C. E. și în baza autorizației de executare și modificare a instalației de apă-canal eliberată de autoritățile competente la data de 02.10.1962.

Ulterior, fondul dominant a fost dobândit în coproprietate de Z. S. și Porzolt Barbala, care au refăcut instalațiile în baza acordului emis de „Cooperativa Constructorul Târgu M., Secția Instalații”, în anul 1972.

Reclamantul a utilizat aceste conducte în mod continuu și nestingherit, până la momentul la care, dintr-o regretabilă eroare a instanței de judecată, acest drept convențional stabilit printr-o manifestare de voință neechivocă a autorului pârâtului a fost cenzurat de către Tribunalul M., dispunându-se obligarea reclamantului din prezenta pricină să desființeze conducta.

Situația juridică creată este una nouă, întrucât dreptul reclamantului a fost desființat abia acum, devenind incidente în atari condiții prevederile Noului Cod Civil.

În acest context, potrivit disp. art. 757 Cod Civil, rap. la disp. art 696 alin. 1 din același act normativ „acțiunea... poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului”, dispoziții care generează concluzia evidentă că dreptul la acțiune începe să curgă de la momentul la care acest drept este contestat, în speță, de la momentul pronunțării deciziei de desființare a conductelor.

Mai mult decât atât, termenul de prescripție de 10 ani intervine strict în caz de neuz, devenind incidente disp. art. 771 cod civil potrivit cărora „termenul de 10 ani prevăzut la art. 770 alin. 1 lit. f curge de la data ultimului act de exercițiu al servituților necontinue ori de la data primului act I contrar servituților continue

Or, reclamanții și în prezent utilizează aceste conducte, atât timp cât prin promovarea recursului împotriva Deciziei civile nr. 115/28.05.2013 a fost suspendată executarea acesteia.

Pe fondul cauzei, arată că, relativ la afirmația acestuia conform căreia „instalația provizorie pentru scurgerea apelor reziduale nu face parte din rețeaua de canalizare publică a orașului Târgu M.” (fila 2, alin. ultim din întâmpinare), apreciază că aceasta nu prezintă relevanță având în vedere că obiectul prezentei pricini îl constituie constituirea unui drept de servitute iar . este parte în acest litigiu.

Pe de altă parte, caracterul provizoriu al conductei amplasate pe terenul pârâtului este combătut chiar de actele administrative care atestă legalitatea instalațiilor edificate, acte administrative care se bucură de prezumția de legalitate, câtă vreme acestea nu au fost atacate la instanța competentă.

Soluția tehnică la care face referire pârâtul, soluție care ar rezulta din cuprinsul adresei nr._/18.08.2008 și care constă în elaborarea unui proiect de modificare a rețelelor interioare de canalizare al imobilelor reclamanților, în vederea restituirii apelor uzate în sistemul public de canalizare din . D., este combătută prin adresa nr. 1108/12.04.2002 emisă de Primăria Muncipiului Tg. M. (aflată la dosarul cauzei).

Astfel, conform acestei relații, „posibilitatea tehnică ca cele două imobile din .. 33 și 37 să de racordeze, acum, la rețeaua de canalizare stradală din . există, cota canalizării stradale fiind deasupra nivelului amplasamentului celor 2 imobile.

De altfel, această imposibilitate este oarecum firească, în condițiile în care terenul reclamanților este situat în pantă, cursul firesc al scurgerii apelor reziduale fiind în mod evident în aval, și nu înspre . D., adică, în urcare.

Oricum, în urma administrării unei expertize tehnice de specialitate, expertul desemnat va stabili cu exactitate dacă sunt posibilități efective pentru realizarea rețelei de canalizare, și în măsura în care acestea ar exista, care sunt costurile aferente acestor lucrări, făcându-se aplicarea în acest sens și a disp. art. 621 alin 3 Cod civ., potrivit cărora „această obligație subzistă numai pentru situația în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă sau foarte costisitoare

Nu au susținut niciun moment calitatea de moștenitor a pârâtului, ci doar opozabilitatea acestei situații juridice față de actualul proprietar, care derivă din 3 aspecte: caracterul aparent al sistemului de scurgere, faptul că pârâtul cunoștea situația juridică la momentul achiziționării imobilului, și, respectiv, împrejurarea că actele administrative care au autorizat edificarea acestor conducte au dată certă, creându-se așadar efectul de opozabilitate erga ornnes.

Despăgubirea prealabilă menționată de art. 621 alin. 3 Cod Civil vizează doar utilitățile noi, or, în speța dedusă judecății, în mod evident, nu este incidență această ipoteză.

Cu toate că nu se face nicio mențiune în cuprinsul întâmpinării despre adresa nr. 6204/28.08.2001 emisă de Aquaserv, aceasta este depusă în probațiune de pârât, într-o încercare de a induce în eroare instanța de judecată.

Din cuprinsul acestei adrese rezultă că „în arhivele operatorului R.A. Aquaserv nu se regăsesc acte scrise sau piese desenate de atestare a racordurilor de canalizare a imobilelor din ., numerele 33 și 37”.

Acest înscris a fost invocat și în litigiul, suspendat în prezent în recurs, sens în care prezintă din nou aspectele expuse cu acel prilej: autorizațiile respective s-au emis înaintea schimbării denumirii străzii.

În atari condiții, acestea figurează în arhivă pentru imobilele din . și 15, respectiv . și 15, astfel cum a fost modificată ulterior.

De altfel, în cadrul Dosarului nr._/320/2010 aceste autorizații a fost și obținute de la Aquaserv.

Pentru dovedirea celor susținute, s-a solicitat încuviințarea și administrarea următoarelor mijloace de probă:

- înscrisuri

Pârâtul B. G. a depus note de ședință prin care a arătat, în esență, următoarele:

Numiții B. A. și Zolcsag P., fiind somați în mod legal încă din anul 2001, prin Ex. Jud., de B. G. au recunoscut starea ilegală în care se afla aceste conducte.

Intimații, B. A. și Zolcsag P. au prezentat în instanța dovezi - înscrisuri false pe care organele penale au refuzat să le încrimineze invocând prescripția, iar instanța civila le ignora, iar în prezent susnumiții le-au prezentat ca dovadă și în prezenta cerere confesorie, respectiv declarația notariala nr.2414 din 01.10.2001 a numitei C. E. de acceptare a tranzitului conductei de apă menajeră, obținută retroactiv, după mai bine de 45 de ani, pentru numitul Zolcsag P., declarație dovedită a fi falsa, atât ca semnătură cât și continui, conform Expertizei Criminalistice a MJ. nr. 778 din 22.10.2012 și a declarației numitei V. C., fiica vânzătorul imobilului din litigiu, C. E..

Pârâta B. S., a formulat Adresă (f. 179) prin care:

- a solicitat să i se comunice acțiunea pentru a putea să își formuleze apărările

- a invocat:

  • excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, întrucât nu are nici un raport juridic cu reclamanții
  • excepția netimbrării acțiunii

Pârâtul B. G. a formulat Note de Ședință (f.181) prin care:

- a invocat excepția insuficientei timbrări a cererii de chemare în judecată

- a solicitat respingerea acțiunii

În cadrul notelor de ședință, s-au arătat, în esență, următoarele:

A primit de la Primăria Tg. M. și S.C.AQUASERV S.A. adresele cu nr 3244/2014 și_/2014, dovezi oficiale din care rezultă faptul că pe ., fostă Orizontului, fostă Szigleti, a fost introdusă conducta de canalizare a apelor menajere încă din anii 1954-1955, cu mult înainte ca proprietarii imobilelor - /actualii reclamanți în dosarul nr._ / - să invoce lipsa canalizării în 1965 - 1966 sau 1971-1972, ani când afirmă domniile lor că și-au construit și „ au solicitat” racordul la canalul public și refuzați pe motiv că „pe . canalizare”.

Pârâtul B. G. a formulat Note de Ședință (f.192) prin care a arătat, în esență, următoarele:

Pârâții s-au confruntat cu o situație ieșită din comun, respectiv inundarea subsolului său din ..16 din Tg.M., de un volum mare de dejecții, creând un adevărat dezastru ambiental, care poate fi înțeles de instanță, dar nu poate fi descris în mod real, datorită condițiilor de evacuare manuală insuportabilă în care familia B. a acționat pentru degajarea acestora.

Pârâtul B. G. a formulat Note de Ședință (f.218) prin care a arătat, în esență, următoarele:

Se judecă în contradictoriu cu reclamantul de 4 ani și cu părinții acestuia de 14 ani.

In această perioadă a încercat să rezolve acest litigiu pe cale amiabilă de mai multe ori, dar de fiecare dată această familie a refuzat.

Este contrariat de faptul că reclamantul desfășoară acțiuni ilegale fără ca cineva dintre oficialități să se sesizeze, în timp ce pârâtul a fost avertizat în scris de Compania AQUASERV Tg.M. de 3 ori să nu construiască și să nu obtureze conducta întrucât în caz contrar va suporta rigorile legii.

Pârâtul B. G. a formulat Note de Ședință (f.235) prin care a arătat, în esență, următoarele:

Având în vedere aspectele care au mai fost precizate anterior în cadrul întâmpinării și a notelor de ședință, starea de improvizat și degradare a imobilului pârâtului încă de la cumpărare din 2001, dar mai cu seamă, starea de sănătatea și nu în ultimul rând a întregirii depline a dreptului de proprietate și posesie asupra imobilului său, solicită respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată și obligarea în solidar a reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâtul B. G. a formulat Note de Ședință (f.262) prin care a arătat, în esență, următoarele:

Au cumpărat imobilul liber și fără sarcini

Dacă foștii proprietari și-au asumat obligații, reclamantul ar trebui să se adreseze lor, nu pârâților

S-a adresat cu plângere la P. și CSM prin care au sesizat faptele de fals și uz de fals ale reclamantului

Anumite aspecte ce s-au cerut a fi lămurite de expert erau deja clarificate din actele din dosar, iar admiterea expertizei demonstrează clar favorizarea reclamantului.

Pârâtul B. G. a formulat Note de Ședință (f.309, f. 313) prin care:

- a solicitat anularea expertizei dispuse în dosar având în vedere că deja s-a efectuat o expertiză extrajudiciară, iar o contrazicere a rezultatului acestei expertize este inoportună și contrar evidenței

- a solicitat ca instanța să ia act de renunțarea la acțiunea confesorie făcută de B. C. A. și B. C. H. Kornelia care au arătat că nu vor achita taxa de timbru

- a invocat excepția lipsei calității procesuale a pârâților B. C. A. și C. H. Kornelia

În data de 27.05.2015 (f.475) reclamantul Zolksak P. a formulat o Precizare de acțiune în care a arătat, în esență, următoarele:

Temeiul juridic al acțiunii este reprezentat, în principal, de disp. art. 757 Cod Civil, raportat la art. 696 alin. 1 Cod civil, prevederi legale din care se desprinde concluzia potrivit căreia acțiunea confesorie de servitute poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar și a proprietarului terenului.

Reclamantul este titularul unei servituți de apeduct pentru trecerea conductelor de canalizare, servitute care, în ciuda lipsei înscrierii în cartea funciară, s-a constituit sub imperiul dispozițiilor vechiului Cod Civil, prin uzucapiune.

În aplicarea art. 82 din Legea nr. 71/2011 sunt incidente prevederile privitoare la uzucapiune, astfel cum această a fost reglementată de codul Civil de la 1864, câtă vreme instalația de canalizare care deservește imobilul situat pe . D. (aflat actualmente în proprietatea reclamantului) a fost amplasată pe imobilul din . în proprietatea pârâților), încă din anul 1962, potrivit autorizației nr. 8541/02.10.1962.

Prin urmare, cu relevanță în speță sunt disp. art. 623 din Vechiul Cod civil, potrivit cărora “Servituțile continue și aparente se dobândesc prin titlu sau prin posesiune de 30 ani”.

Un prim aspect ce se impune a fi remarcat, este reprezentat de faptul că, în conformitate cu definiția dată de art. 622 alin. 2 și 3 din Vechiul Cod civ.“Servituțile continue sunt acelea al căror exercițiu este sau poate fi continuu, fără să aibă trebuință de faptul actual al omului; astfel sunt apăducele*), scursurile apelor, ferestrele și altele asemenea (…) Servituțile sunt aparente sau neaparente. Servituțile aparente sunt acelea care se cunosc prin lucrări exterioare, precum: o ușă, o fereastră, o apăducere”.

În speță, practica judecătorească a calificat, în mod constant, sub imperiul Vechiului Cod civil traversarea conductelor de canalizare ca fiind o servitute de apeduct, împrejurarea ce atrage după sine, în mod evident, și existența caracterului continuu și aparent al servituții (Decizia nr. 5278/16.06.2005 pronunțată de ICCJ în dos. nr. 7568/2004 și extras jurisprudențacedo. . îndeplinită condiția termenului legal de 30 de ani, pârâții dobândind dreptul de proprietate asupra fondului aservit abia în anul 2000, iar posesia este neatinsă de nici unul dintre viciile acesteia, respectiv este continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar (art. 1847 Vechiul Cod civil).

Câtă vreme există la dosarul cauzei toate actele administrative prin care s-a aprobat realizarea acestor instalații, în mod evident posesorul deține și elementul intențional animus domini, exercitând o posesie lipsită de echivoc.

În condițiile în care asupra imobilului reclamantului, proprietatea s-a transferat în mod succesiv, fiind deținut de P. M. și P. E. până în anul 1971, ulterior de Z. S. și Porzsolt Barbala până la înstrăinarea către proprietarul actual, reclamantul se prevalează de disp. art.1860 Cod civil, potrivit cărora, orice posesor posterior are facultatea spre a invoca dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, sa unească posesiunea sa cu posesiunea autorului.

Prin urmare, în condițiile în care între părți exista un just titlu, respectiv acordul proprietarului fondului aservit, însă nu s-au realizat formalitățile de înscriere în cartea funciară, reclamantul este titularul unui drept de servitute dobândit prin uzucapiune, ca efect al trecerii unui termen de peste 30 de ani.

Tot relativ la temeiul juridic al acțiunii, având în vedere că situația juridică ce a determinat inițierea prezentului demers este una nouă, prezenta acțiune fiind formulată sub imperiului Noului cod civ., ne regăsim în prezența disp. art. 757 Cod civil, care reglementează acțiunea confesorie de servitute făcând trimitere la disp. art. 696 din cuprinsul aceluiași act normativ, prevederile ultim menționate precizând că „acțiunea confesorie de superficie poate fi intentată împotriva oricărei persoane care împiedică exercitarea dreptului, chiar și a proprietarului terenului”.

Conchide în sensul aplicabilității art. 757 Noul Cod civil, câtă vreme disp. art. 68 din Legea nr. 71/2011, privind normele de punere în aplicare a Noului Cod civ., chiar dacă fac trimitere la art. 696 (care prin trimiterea legiuitorului se aplică și în prezența speță), menționează că aceste prevederi nu se aplică drepturilor de superficie constituite înaintea intrării în vigoare a Codului civil.

Din interpretarea per a contrario, apreciază că, în lipsa unor dispoziții contrare și în baza principiului potrivit căruia nu se poate adăuga la lege, prevederile art. 696 Cod civ. sunt pe deplin aplicabile servituților dobândite prin uzucapiune anterior intrării în vigoare a Noului cod civil.

Chiar dacă s-ar admite în mod cu totul ipotetic incidența prevederilor legii vechi, art. 757 Cod civ. constituie de fapt o consacrare a unei creații doctrinare, demersul legal al acțiunii confesorii fiind recunoscut și admis și sub imperiul Codului civil de la 1864.

În subsidiar, în ipoteza în care instanța de fond ar aprecia că servitutea invocată nu este preexistentă, apreciază ca fiind incidente disp. art. 621 ale Noului cod civil, privind dreptul de trecere pentru utilități.

Din interpretarea acestui articol se desprinde concluzia conform căreia acest drept „special” de trecere, un soi de servitute legală, poate ocroti și un interes privat, concluzie preluată de altfel și de doctrina în materie (A se vedea în acest sens C. B., D. civil, Drepturile reale principale în reglementarea noului Cod Civil, Ed. a II-a revizuită și actualizată, p. 88)

Ca atare, fiind instituit în favoarea proprietarului fondului care va beneficia de acest drept, acestuia îi incumbă și obligația de a proba faptul că trecerea prin altă parte ar fi imposibilă, periculoasă, sau foarte costisitoare.

Or, astfel cum a relevat și expertul desemnat în cauză, în situația existentă a instalației sanitare, astfel cum a fost aprobată de autoritățile competente, reclamanții nu se pot racorda gravitațional la rețeaua publică de canalizare aflată pe . D., diferențele de cote făcând imposibilă racordarea gravitațională a acestui imobil la canalizare.

Din acest punct de vedere, reclamantului nu i se poate impune modificarea instalației interioare existente, care a fost realizată cu îndeplinirea formalităților legale, actele administrative prin care s-au aprobat aceste lucrări bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate.

Această precizare a fost comunicată pârâților, iar în data de 03.06.2015 s-a admis excepția tardivității formulării cererii precizatoare, reținându-se că în cadrul acesteia sunt indicate temeiuri noi de drept (art. 622 Cod Civil din 1864), și se solicită recunoașterea unui drept de superficie dobândit prin uzucapiune, iar nu constituirea unui drept de superficie în temeiul art. 621 Cod Civil din 2009 cum s-a solicitat prin cererea inițială.

În data de 12.08.2015, pârâtul B. G. a formulat Note de ședință prin care a arătat, în esență, următoarele:

În data 10.07.2015, ca urmare a solicitării sale, am primit din partea. .. Târgu M. un punct de vedere al specialiștilor acestei prestigioase societăți, cu privire la „ Modalitatea de rezolvare a litigiului din dosarul mai sus menționat# privind racordului apelor menajere emanate de la Imobilele din .>

Solicită judecarea cauzei cu celeritate, având în vedere condițiile inumane și insalubre în care trăiește, datorate dejecțiilor provenite de la imobilele din ..

Prezintă în premieră

- Adresa Ministerului de Mediu - Garda Națională - Comisariatul Generalul, nr. 1393/CRP/26.11.2013, care confirmă starea relatată de pârât

- Adresa numitei Porzsolt V.,- fosta proprietară a imobilului din . nr. 37 - mama numitului Zolcsag P., actualul proprietar al imobilului din litigiu -care, în anul 2001, solicita în scris . M., prin Instituția executorului Judecătoresc nr. 157/04.08.2001, să „ întreprindă măsuri de record a dejecțiilor proprii la canalul din propria stradă - Gl.lon D. - care este, degradată și poluează zona, veche de 30 de ani (în 2001 - acum sunt 46 de ani)

Își exprimă nemulțumirea față de faptul că la termenul din 24.06.2015 cauza a fost amânată la cererea unui avocat care nu avea împuternicire la dosarul cauzei, astfel încât nu a mai avut posibilitatea să aducă la cunoștința instanței anumite aspecte.

Astfel, în data de 21.06.2015, a fost sunat la telefon de reclamantul Zolcsag P. care i-a solicitat o întâlnire privată pentru a rezolva litigiul amiabil.

Reclamantul i-a zis că a luat legătura și cu ceilalți vecini ai imobilului său, a căror conducte de canalizare sunt racordate la căminul său de aducțiune / respectiv, proprietarii imobilelor din . nr. 39 și 41 / și că .. au găsit o nouă soluție prin care conducta respectivă care trece prin mijlocul incintei imobilului pârâtului și face legătura cu canalul stradal din . fie dezafectată, și în locul ei să construiască una nouă, conform normelor în vigoare!

Pârâtul a fost de acord cu această întâlnire cu condiția ca, în prealabil domniile lor să-i trimită în scris această propunere, pentru a analiza-o cu familia și experții în domeniu - inclusiv cu avocatul său - și bineînțeles va milita urgent pentru rezolvarea litigiului în mod amiabil.

Atâta timp cât actualele canale de scurgere sunt degradate total, și ținând cot de modul cum au fost construite - acum 50 de ani - contrar oricăror norme legislative în domeniu, nemaivorbind de aprobări, nu mai poate fi invocată uzucapiunea când imobilul și canalul este distrus, când a fost înstrăinat de trei ori, iar foștii proprietari, dar și actualii proprietari nu au făcut nimic pentru actualizarea finite sale,.

Solicită să i se pună în vedere reclamantului, să-și contureze și stabilească odată punctual său de vedere cu privire la inițiativa să pentru o întâlnire de conciliere sau să lase justiția să hotărască modul cum va fi rezolvat litigiul, aplicând prevederile legale.

Totodată, cere să i se solicite reclamantului o astfel de rezolvare tranșantă a litigiului, în care să includă soluții de despăgubire și refacerea terenului afectat, cu indicarea traseului pe care intenționează să construiască noile canale și ce fel de ajutor dorește reclamantul să obțină de la pârât, la realizarea unor astfel de canale.

În data de 29.09.2015 pârâtul B. G. a depus note de ședințe prin care a solicitat:

- Respingerea cererii confesorii

În motivarea solicitării formulate, s-au arătat, în esență, următoarele:

Au fost reluate susținerile din cererile și notele de ședințe depuse anterior.

Din probele depuse la dosar, confirmând dreptul său sacru asupra proprietății dobândită legal îl îndreptățește pe pârât să respingă solicitarea numitului Zolcsag P. de a-i acorda tranzit prin proprietatea sa a canalului său de dejecții.

Căminul-decantor din proprietatea reclamantului - Zolcsag P.-, a fost acoperit de un strat gros de gazon, / practic nu mai există /, decantor care mai colectează și dejecțiile imobilelor colaterale lui, respectiv, de la 39 și 41, însumând în total, peste 250 ml și un volum însemnat de dejecții.

Numiții Zolcsag P. și B. A., nu au cerut personal și direct nicio dată, dl ui B. Gheomhe această servitute de tranzit,- convinși fiind de ilegalitatea solicitărilor lor, având în vedere atât antecedentele acțiunii lor de racord efectuat din anii 1972 (și nu 1962) cât și normele tehnice și legale care patronează acest domeniu. ( Lega nr. 50/1991) care interzic acest tranzit în condițiile solicitate.

Expertiza, atestă că aceste conducte în prezent se află într-o stare precară, chiar dezastruoasă atât din punct de vedere fizic, tehnic cât și a capacității de transport, și deci propune, necesitatea înlocuirii lor urgentă, motivând în principal, degradarea și incapacitatea acestora de colectare și transport a dejecțiilor colectate la nivelul anului 2015. față de anii de construcție. 1967- 1970.

La fel de obiectiv este expertul, atunci când sugerează și varianta legăturii directe a canalizării reclamantului la canalul propriei străzi - Gl. I. D. - consemnând posibilitatea tehnica de racord a propriilor canalizări din . nr. 29-41 . la canalul public propriu, oferind un deviz al costurilor, subiectiv (fără a ține cont de cele ale dezafectării și refacerii activelor din spațiul pârâtului ), respectiv schema construcției și fotografia pompei necesare acestui racord direct, prin pompare.

Consideră de o importanță deosebită, părerile tehnice de specialitate, exprimate în scris ale Companiei Aquaserv Tg. M.. care de mai multe ori a oferit 2 două soluții de rezolvare legală a litigiului, dar care au fost ignorate de reclamanți.

În data de 29.09.2015 pârâtul B. G. a depus Note de ședințe prin care a arătat, în esență următoarele:

Insistă și susține în continuare că Declarația Notarială nr. 2414/01.10.2001.. prin care numita C. E., a acordat în anul 2001, deci retroactiv datei de fapt, tranzit conductei dejecțiilor numitului P. M., în anii 1963 - 1964, este falsă.

În Declarația Notarială nr. 2414 /01.10.2001. numita C. E. susține că o copie a acesteia, a dat-o și dlui B. G., la data vânzării imobilului, ceea ce este imposibil.

Acesta declarație notarială 2414/2001, deși falsă, a fost invocată de numitul Zolcsag P. în litigiile cu pârâtul, în dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Târgu M., Tribunalului M., Curții de Apel Târgu M., ICCJ și apoi din nou Judecătoriei Târgu M. (nr._/320/2010) și admisă, cu efecte pozitive în favoarea acestuia și dezastroase pentru pârât.

Pe parcursul procesului:

- a fost administrată proba cu înscrisuri

- a fost administrată proba cu interogatoriul reclamantului și al pârâtului

- s-a efectuat o expertiză în specialitatea instalații, în Raportul de expertiză (f.369 - 425) arătându-se următoarele:

  • instalatia de canalizare exterioară existentă corespunde planșei care face parte din documentatia întocmită în 1962 și este parțial diferită față de planșa din 1972, an în care documentația are completată și partea scriptică privind instalatia de canalizare
  • Instalatia exterioară de canalizare existenta, atât a reclamantului cât și portiunea . se afla în stadiu avansat de uzura, atât pe traseul conductei de scurgere cât mai ales pe racordurile de canalizare existente în camine
  • Pe întreg traseul aflat pe terenul pârâtului se impune dezafectarea și refacerea în totalitate a instalatiei de canalizare cu dimensionarea corespunzatoare a conductei
  • Valoarea estimativă a repârâțiilor este de 11.895 lei.
  • nu se poate racorda gravitațional imobilul reclamantului, în condițiile păstrării întregii instalații sanitare a imobilului, la reteaua publica de canalizare aflata pe . D., datorita diferentelor de cota ce nu fac posibilă scurgerea apelor menajere din imobilul respectiv catre conducta de canalizare stradala
  • modificarea instalatiei interioare de canalizare a apelor reziduale în sensul renunțării la părțile din instalație care sunt sub cota admisibilă de realizare a unei evacuări gravitaționale, așa cum a propus pârâtul la întâlnirea de la fața locului, ar aduce prejudicii bunei functionari ale acesteia, și chiar dacă s-ar putea fizic modifica pozitia coloanelor în sensul aducerii lor mai aproape de conducta de canalizare din . D., nu ar rezolva asigurarea pantei corespunzatoare, întrucât conducta de record trebuie sa intepe conducta stradala într-un camin existent la o cota superioara conductei stradale de cel putin 0,5 m, pentru ca în eventualitatea colmatarii retelei stradale (umplerii 100%) sa nu permita inundarea imobilului reclamantului si, implicit, prin refularea în subsolul acestuia, inundarea întregii zone exterioare a cladirii, terenuri și alte constructii. În plus, reclamantul beneficiază de o autorizare de construire a imobilului cu toate obiectele sanitare existente, funcționale
  • Sistemul de canalizare cu evacuare prin pompare implică costuri mult mai mari de investiție plus costuri suplimentare de exploatare
  • Este preferabilă Remedierea / repararea eventualelor degradari ale instalatiei actuale, implicand menținerea acesteia pe amplasamentul actual;

- în data de 30.09.2015 reclamantul a depus, în cadrul ședinței de judecată, o cerere de renunțare la judecată

ANALIZÂND ACTELE ȘI LUCRĂRILE DOSARULUI, INSTANȚA CONSTATĂ URMĂTOARELE:

Cererea de renunțare la judecată

Potrivit art. 406 alin. 1, 3, 4 Cod procedură civilă reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă.

Dacă renunțarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut.

Dacă reclamantul renunță la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunțarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părți.

Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunță la judecată, instanța va acorda pârâtului un termen până la care să își exprime poziția față de cererea de renunțare.

Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunțare.

Instanța constată că cererea de renunțare la judecată a fost formulată în scris și a fost depusă în cadrul ședinței de judecată în data de 30.09.2015, ulterior primului termen de judecată.

Fiind prezenți în cadrul ședinței de judecată, apărătorul pârâților și pârâtul B. G. au arătat că sunt de acord cu cererea de renunțare la judecată, însă solicită cheltuieli de judecată.

Având în vedere că cele arătate mai sus, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 406 alin. 4 Cod Procedură Civilă, astfel încât, în baza art. 406 alin. 6 Cod procedură civilă, va pronunța o sentință prin care va lua act de cererea de renunțare la judecată formulată.

Cheltuielile de judecată

Având în vedere dispozițiile 406 alin. 3 și art. 453 Cod Procedură Civilă, fiind făcută dovada în condițiile art. 452 Cod Procedură Civilă, reținând numai culpa procesuală a reclamantului Z. P., instanța va obliga pe reclamantul Z. P. să achite pârâților suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial (f.68)

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Anulează ca netimbrată cererea formulată de:

- reclamantul B. C. A., CNP_, cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., . D. nr. 33 și

- reclamanta B. C. H. KORNELIA, CNP_ cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., . D. nr. 33, în contradictoriu cu

- pârâtul B. G., cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., .. 16

Ia act de renunțarea la judecata cererii formulată de:

- reclamantul Z. P., CNP_, cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., . D. nr. 37, în contradictoriu cu

- pârâtul B. G., cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., .. 16 și

- pârâta B. S., cu domiciliul în mun. Târgu M., jud. M., .. 16

Obligă reclamantul Z. P. să achite pârâților suma de 900 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel la Tribunalul M. în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Târgu M..

Pronunțată în ședință publică, azi, 30.09.2015.

PREȘEDINTE

A. A.

GREFIER

M. M.

Red/Tehnored.A.A.

5 ex/ 2.10.2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA TÎRGU-M.

Tîrgu-M., ., jud. M., Cod_

Telefon 0265/_; Fax 0265/_

Dosar nr._

Emisă la data de 30.03.2015

CĂTRE

TRIBUNALUL B.

Biroul local de expertize tehnice și judiciare

..8, Cod postal_, B., județul B.

În vederea soluționării acțiunii civile formulată de reclamantul Z. P. în contradictoriu cu pârâții B. G. și B. S., având ca obiect acțiune confesorie, vă solicităm să efectuați plata contravalorii expertizei efectuate în cauză în cuantum de 3711 lei reprezentând diferență onorariu expert pentru d-lui expert A. D. E., achitată de reclamant prin chitanța nr._/1 din 18.09.2015.

Vă mulțumim pentru colaborare!

PREȘEDINTE

GREFIER,

A. A.

M. M.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Acţiune confesorie. Sentința nr. 4261/2015. Judecătoria TÂRGU MUREŞ