Contestaţie la executare. Decizia nr. 1844/2013. Tribunalul ARGEŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1844/2013 pronunțată de Tribunalul ARGEŞ la data de 10-07-2013 în dosarul nr. 6882/109/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL ARGEȘ
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1844/2013
Ședința publică de la 10 Iulie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE MIHAELA BADEA, judecător
Judecător I. P.
Judecător M. P.
Grefier E. R.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de contestatorii T. L., O. L., O. V. împotriva sentintei civile nr. 404/19 11 2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ intimati fiind G. M. S.C. R.-G. 2000 S.R.L. REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATOR HUSSEIN A. ZAAROUR, S.C. R.-G. 2000 S.R.L. PRIN LICHIDATOR C.I.I. P. A., S.C. R. B. S.A., având ca obiect “contestație la executare”.
Dezbaterile asupra recursului și susținerile părtilor prezente au avut loc în ședința publică de la 26 06 2013 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 03 07 2013 și la data de 10 07 2013 când a decis următoarele:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de fata, deliberind, va retine urmatoarele:
Sub nr. 1482/216/21 mai 2012 s-a înregistrat contestația la executare silită formulată de contestatarii T. L., O. L. și O. V. în contradictoriu cu intimații G. M., S.C. R.-G. 2000 SRL și S.C. R. B. S.A, împotriva somației și a procesului-verbal emise de BIEJ I. V. în dosarul de executare silită nr. 151/E/16 mai 2012 privind evacuarea și predarea imobilului teren și construcții situat în satul Bucșenești, ., precum și împotriva actului de adjudecare și a procesului-verbal de licitație nr. 183/14 februarie 2012 emise în dosarul de executare silită nr. 7EB/AG/2011 de executorul bancar A. Corel L.. S-a solicitat și suspendarea executării în temeiul art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă.
În motivarea contestației s-a arătat că asupra imobilului supus executării silite în dosarul 7EB/AG/2011 al executorului bancar A. C. L. și cu privire la care au fost somați să-l predea prin somația și procesul-verbal emis de BIEJ I. V. în dosarul de executare silită nr. 151/E/16 mai 2012, contestatarii dețin drepturile de uz și de abitație viageră în baza contractului încheiat la data de 10 februarie 2009 cu debitoarea S.C. R.-G. 2000 S.R.L. S-a arătat că actul de adjudecare în favoarea adjudecatarei G. M. nu constituie titlu executoriu împotriva contestatarilor, având în vedere că ei dețin folosința întregului imobil și locuiesc în acesta în baza unui titlu, conform art. 516 pct. 8 Cod procedură civilă. S-a susținut că ei au luat cunoștință de actele de executare prin comunicare, la data de 16 mai 2012, a somației, procesului-verbal de executare și a actului de adjudecare, înțelegând ca în temeiul art. 401 alin. 2 Cod procedură civilă, în calitate de terți, să invoce drepturile lor asupra imobilului urmărit, fiind beneficiari ai drepturilor de uz și abitație viageră asupra acestui imobil. Despre actele de executare silită din dosarul nr. 7EB/AG/2011 al executorului bancar A. C. L., s-a arătat că nu au fost efectuate cu respectarea prevederilor art. 496 Cod procedură civilă, respectiv executorul nu s-a deplasat la locul imobilului, nu a încheiat un proces-verbal de situație și nu a afișat la locul imobilului publicația de vânzare și ale art. 504 Cod procedură civilă, respectiv în publicațiile de vânzare nu s-a făcut mențiunea că imobilul se vinde grevat de drepturile de uz și abitație viageră (art. 504 alin. 1 pct. 8 Cod procedură civilă). Astfel, contestatarii au susținut că actele de executare încheiate cu nerespectarea acestor prevederi sunt nule, respectiv procesul-verbal de licitație publică și actul de adjudecare. Despre actul de adjudecare, s-a arătat că nu reprezintă titlu executoriu împotriva lor, executarea silită din dosarul nr. 151/E/16 mai 2012 al B.I.E.J. I. V. este nelegală, lipsind încuviințarea instanței de executare, potrivit art. 373 ind. 1 alin. 3, iar potrivit art. 516 pct. 8 Cod procedură civilă, actul de adjudecare nu constituie titlu executoriu împotriva persoanelor care dețin bunul urmărit cu un titlu.
La data de 20 iunie 2012 intimata G. M. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, invocând excepții și apărări. Intimata a arătat că înscrisul invocat de contestatari în sprijinul contestației, respectiv așa-numitul ,,contract de uz și abitație viageră”, dintre S.C. R.-G. 2000 S.R.L., pe de o parte și T. L. și O. L., pe de altă parte, ce se pretinde a fi fost încheiat la data de 10 februarie 2009, având ca obiect ,,drepturile de uz și de abitație viageră asupra imobilului situat în intravilanul comunei Corbeni, ., compus din 2.727 m.p. teren și construcțiile C1 și C2 existente pe acest teren”, este total neopozabil intimatei atâta timp cât ea este un terț desăvârșit față de contractul invocat, iar acesta nu a fost înscris în cartea funciară în vederea efectuării publicității și asigurării opozabilității față de terți. S-a mai arătat că executorul bancar a verificat imobilul în cadrul executării silite imobiliare și, la momentul adjudecării de către intimată, pentru imobilul menționat notat în CF nr._ a localității Corbeni, având nr. cadastral 231, nu se aflau înscrise nici un fel de sarcini. S-a mai arătat că acest înscris invocat de contestatari este încheiat sub semnătură privată, nu are nici măcar dată certă și nu este înregistrat nicăieri, fapt ce conduce la presupunerea că a fost încheiat pro causa după declanșarea executării silite imobiliare, mai ales că a mai existat o contestație la executare formulată de S.C. R.-G. 2000 S.R.L., care a format obiectul dosarului nr._ și a fost respinsă la data de 2 mai 2012, fără ca persoanele care apar în calitate de contestatari în prezenta cauză să fi invocat vreun drept propriu în acel dosar și fără ca societatea să fi menționat despre existența vreunui drept real legal constituit în favoarea persoanelor respective. S-a mai arătat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Titlul X din Legea nr. 247/2005, în forma sa de la data de 10 februarie 2009, respectiv prevederile art. 2, conform cărora actele juridice între vii prin care se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcție, indiferent de destinația sau întinderea acestora, trebuie încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute. Astfel, intimata a înțeles să invoce pe cale de excepție nulitatea absolută a contractului ,,de uz și de abitație viageră” invocat de către contestatari, nulitate absolută care este imprescriptibilă extinctiv, potrivit art. 2 din Decretul nr. 167/1958. Intimata a mai arătat că dispozițiile din Legea 7/1996 indică de asemenea obligativitatea actului autentic pentru constituirea unui drept real imobiliar, în această categorie intrând atât dreptul de uz cât și dreptul de abitație viageră, potrivit disp. art. 54, conform cărora pentru constituirea oricăruia dintre drepturile reale imobiliare, inclusiv uzul și abitația viageră, în anul 2009, ca și în prezent, era necesară forma autentică ca una dintre condițiile ad validitatem pentru încheierea actului. S-a mai arătat că prin O.U.G. nr. 210/2008 s-a instituit și obligativitatea formei autentice și în privința înstrăinării locuințelor prin acte între vii, precum și necesitatea înscrierii în cartea funciară, dispoziții aplicabile și celorlalte drepturi reale asupra unei unități de locuit. Intimata a mai arătat că și prevederile Noului Cod civil, respectiv art. 885 alin. 1, confirmă obligativitatea formei autentice pentru încheierea în mod valid a actelor privitoare la drepturi reale imobiliare. S-a mai arătat că, potrivit art. 509 alin. 3 și 4 Cod procedură civilă, este obligatorie verificarea prealabilă în cazul licitațiilor cu privire la imobile scoase la vânzare în cadrul executării silite a existenței unor drepturi de uz, uzufruct, abitație sau servitute, executorul conformându-se acestor obligații legale, fără să descopere în cazul dat existența unor astfel de drepturi. Intimata a mai menționat că cei trei contestatari nu au formulat și contestație la titlu, respectiv la actul de adjudecare imobiliară nr. 263/4 aprilie 2012, prin care ea a devenit proprietara imobilului, iar o altfel de contestație ulterioară ar fi tardivă.
La data de 26 iunie 2012 intimata S.C. R. B. S.A. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale active a numitului O. V., respingerea cererii de suspendare a executării silite și respingerea contestației la executare formulată de cei trei contestatari. Intimata a invocat excepția lipsei calității procesuale active a numitului O. V., având în vedere faptul că acesta nu este parte în contractul de uz și abitație viageră prezentat ca anexă la cererea de chemare în judecată. S-a mai arătat că la data de 26 februarie 2009 între intimata bancă, în calitate de creditor și intimata S.C. R.-G. 2000 S.R.L., în calitate de debitor, s-a încheiat contractul de credit Flexi IMM nr. 5, prin care banca a acordat debitoarei un credit în valoare de_ lei pentru satisfacerea nevoilor de finanțare aferente realizării și/sau dezvoltării obiectului său de activitate. Creditul acordat debitoarei a fost garantat cu dreptul de ipotecă constituit asupra imobilului compus din teren intravilan în suprafață de 2.727 m.p. și construcțiile aferente C1, în suprafață construită de 46, 34 m.p., și C2, în suprafață construită de 6,8 m.p., imobil situat în ., județul Argeș, identificat cadastral sub nr. 231, înscris în C.F._ a localității Corbeni, imobil proprietatea debitoarei. Ipoteca a fost constituită în favoarea băncii în temeiul contractului de garanție reală imobiliară autentificat sub nr. 388/26 februarie 2009 la B.N.P. Stamule D. din C.. Înscrierea ipotecii în registrele de publicitate imobiliară s-a efectuat în conformitate cu dispozițiile legale, dreptul de ipotecă de rang I devenind opozabil erga omnes de la data înscrierii în cartea funciară, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. 4694/29 martie 2011. Intimata a arătat că prin încheierea pronunțată la data de 28 ianuarie 2011, Judecătoria Curtea de Argeș a admis cererea formulată de bancă în contradictoriu cu debitoarea S.C. R.-G. 2000 S.R.L., încuviințând executarea silită a contractului de credit Flexi IMM nr. 5/2009 și a contractului de garanție reală imobiliară autentificat sub nr. 388/26 februarie 2009. La data de 11 martie 2011 executorul bancar A. C. L. a încheiat procesul-verbal de situație imobiliară în conformitate cu art. 496 Cod procedură civilă și art. 10 din O.M.J. nr. 2628/1999, documentul fiind transmis pe cale poștală atât către Raiffeiesen B. Agenția Argeș cât și către debitoarea R.-G. 2000 S.R.L. De asemenea, somația nr. 480/11 martie 2011 a fost comunicată prin afișare conform procesului-verbal de 29 martie 2011. S-a precizat că executorul bancar și-a îndeplinit atribuțiile ce-i reveneau, iar potrivit extrasului de carte funciară nu existau mențiuni referitoare la drepturi de uz și de abitație, astfel că susținerile contestatarilor nu sunt întemeiate. S-a mai arătat că raportul de evaluare a imobilului care face obiectul dosarului de executare silită nr. 7/EB/AG/2011 a fost comunicat debitoarei la data de 28 aprilie 2011, totodată publicația de vânzare din 16 decembrie 2011 a fost comunicată atât debitoarei cât și Judecătoriei Curtea de Argeș, Primăriei Corbeni, Primăriei Curtea de Argeș cât și la sediul creditoarei, iar actul de adjudecare din data de 14 februarie 2012 a fost comunicat debitoarei la data de 16 februarie 2012, conform dovezilor de comunicare și afișare depuse la dosar. Intimata bancă a mai precizat că actul de adjudecare reprezintă titlu executoriu împotriva debitorului sau a oricărei persoane care are în posesiune sau deține în fapt fără niciun titlu imobilul adjudecat, ori actul invocat de contestatar nu poate fi opus față de terți, pentru neasigurarea publicității și a opozabilității lui.
Prin încheierea de ședință din 10 iulie 2012, în baza art. 403 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a admis cererea de suspendare a executării silite, cerere formulată de contestatorii T. L., O. L. și O. V., intimați fiind: S.C. R.-G. 2000 S.R.L., reprezentată prin administrator Hussein A. Zaarour, G. M. și S.C. R. B. S.A., s-a suspendat executarea silită ce face obiectul dosarului de executare silită nr. 151/E/2012 al B.I.E.J. I. V., până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul dosarului nr._ al Judecătoriei Curtea de Argeș, iar în baza art. 137 alin. 2 Cod procedură civilă, s-a unit cu fondul excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului O. V., excepție invocată de către intimata S.C. R. B. S.A.
Prin sent. civ. nr. 404/19.11.2012 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges in dos. nr._ s-a admis excepția lipsei calității procesuale active a contestatarului O. V., excepție invocată de intimata S.C. R. B. S.A.
S-a respins contestația la executare formulată de contestatarul O. V., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a respins contestația la executare formulată de contestatarele T. L. și O. L. împotriva formelor și actelor de executare silită întocmite în dosarul de executare nr. 151/E/2012 al B.I.E.J. I. V. și în dosarul de executare nr. 7EB/AG/2011 al executorului bancar.
Pentru a decide astfel, instanta de fond a retinut ca in ceea ce priveste excepția lipsei calității procesuale active a contestatorului O. V., excepție invocată de către intimata S.C. R. B. S.A., aceasta este întemeiată.
Astfel, contestatarii au susținut că au un drept de uz și de abitație viageră asupra imobilului supus executarii, în baza contractului încheiat la data de 10 februarie 2009 cu debitoarea S.C. R.-G. 2000 S.R.L. Din contractul depus la dosar rezultă însă că părți contractante au fost doar S.C. R.-G. 2000 S.R.L., în calitate de proprietar și T. L. și O. L., în calitate de beneficiare.
Raportat la obiectul litigiului de față, deoarece contestatarul O. V. nu este parte a contractului invocat ca și izvor al dreptului propriu din raportul juridic dedus judecații, s-a apreciat că nu apare justificată calitatea sa procesuală activă. Mai mult decât atât, la dosar nu există nicio dovadă cu privire la vreo relație sau raport de rudenie sau afinitate între O. V. și părțile din contract, T. L. și O. L., astfel că nu se poate stabili cine este această persoană.
Referitor la ceilalti doi contestatori s-a retinut ca fiind vorba despre contestația la executare formulată de un terț care pretinde un drept propriu de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit, esențial în cauză este să se verifice existența dreptul respectiv și valabilitatea titlului invocat.
Contestatarele T. L. și O. L. nu au reușit să dovedească existența drepturilor reale invocate asupra bunului imobil urmărit, respectiv dreptul de uz și dreptul de abitație viageră, deoarece titlul invocat de ele, înscrisul denumit contract de uz și abitație viageră din 10 februarie 2009 nu îndeplinește condițiile legale pentru a avea efectele juridice ale unui contract prin care s-a constituit dreptul de uz și dreptul de abitație viageră. Astfel, nu s-au respectat dispozițiile legale care prevedeau forma autentică a unui astfel de contract, sub sancțiunea nulității și nici acesta nu a fost înscris în cartea funciară în vederea efectuării publicității și asigurării opozabilității față de terți. Forma autentică a unui astfel de contract, sub sancțiunea nulității era prevăzută de dispozițiile art. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în forma sa în vigoare la data de 10 februarie 2009 (terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute; în cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcție, indiferent de destinația sau întinderea acestora, dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător), de dispozițiile art. 54 din Legea 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, în forma sa în vigoare la data de 10 februarie 2009 (la autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau, după caz, certificat de sarcini) și de dispozițiile O.U.G. nr. 210/2008 (locuințele și unitățile individuale pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute; dreptul de proprietate comună, forțată și perpetuă asupra părților comune ale unui imobil se valorifică numai împreună cu dreptul de proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei părți determinate din acesta; dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra unei unități de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate și a extrasului de carte funciară pentru informare). Nici la declanșarea executării silite și nici la momentul adjudecării, pentru imobilul în litigiu, notat în CF nr._ a localității Corbeni, având nr. cadastral 231, nu se aflau înscrise nici un fel de sarcini, contractul invocat de contestatare nefiind decât un înscris sub semnătură privată.
Împotriva sentinței civile nr. 404/19.11.2012 pronuntata de Judecatoria Curtea de Arges in dos. nr._ au declarat recurs contestatorii criticând hotărârea primei instanțe sub aspecte de nelegalitate și netemeinicie, invocind disp. art. 304 pct.9 si 304 ind.1 C. proc. civ după cum urmează:
1. In mod nelegal instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual active a recurentului O. Vladut, deoarece acesta este fiul recurentei O. L. si nepotul celeilalte recurente.
2. Instanta de fond nu a cercetat motivele invocate in contestatie privind nerespectarea prevederilor art. 496 C. proc. civ., respectiv faptul ca executorul nu s-a deplasat la locul imobilului, nu a incheiat proces verbal de situatie si nu a afisat la locul imobilului publicatia de vinzare iar in aceasta nu s-a facut mentiunea ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uz si habitatie viagera.
3. In mod nelegal instanta de fond a respins proba testimoniala privind situatia de fapt.
4. Instanta a facut o gresita aplicare a disp. art.399 alin.3 C. proc. civ., raportat la dreptul de uz si habitatie viagera, avind in vedere ca impotriva titlului executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca se pot invoca si aparari de fond.
5. Instanta de fond nu a analizat in raport de art. 516 pct. 8 C. proc. civ., faptul ca actul de adjudecare nu constituie titlu executoriu impotriva persoanelor care detin cu titlu bunul urmarit.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate încadrate în disp.art.304 pct.9 C.pr.civilă și a disp.art.304 /1 C.pr.civilă, Tribunalul apreciază că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
1. In mod corect s-a admis exceptia lipsei calitatii procesual active pentru recurentul O. Vladut. Astfel, acesta nu este parte in contractul încheiat la data de 10 februarie 2009 cu debitoarea S.C. R.-G. 2000 S.R.L, inscris invocat de ceilalti recurenti in sustinerea dreptului de uz și de abitație viageră asupra imobilului supus executarii.
Este lipsita de relevanta orice legatura de rudenie a acestuia cu partile contractului cita vreme acestea se afla in viata, nepunindu-se problema unei succesiuni.
2. Nici al doilea motiv de recurs nu este fondat.
In mod corect instanta de fond a retinut ca recurentele contestatoare T. L. și O. L. nu au reușit să dovedească existența drepturilor reale invocate asupra bunului imobil urmărit, respectiv dreptul de uz și dreptul de abitație viageră, deoarece titlul invocat de ele, înscrisul denumit contract de uz și abitație viageră din 10 februarie 2009 nu îndeplinește condițiile legale pentru a avea efectele juridice ale unui contract prin care s-a constituit dreptul de uz și dreptul de abitație viageră. Astfel, nu s-au respectat dispozițiile legale care prevedeau forma autentică a unui astfel de contract, sub sancțiunea nulității și nici acesta nu a fost înscris în cartea funciară în vederea efectuării publicității și asigurării opozabilității față de terți. Forma autentică a unui astfel de contract, sub sancțiunea nulității era prevăzută de dispozițiile art. 2 din Titlul X din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în forma sa în vigoare la data de 10 februarie 2009 (terenurile cu sau fără construcții, situate în intravilan și extravilan, indiferent de destinația sau de întinderea lor, pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute; în cazul în care prin acte juridice între vii se constituie un drept real asupra unui teren cu sau fără construcție, indiferent de destinația sau întinderea acestora, dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător), de dispozițiile art. 54 din Legea 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, în forma sa în vigoare la data de 10 februarie 2009 (la autentificarea actelor prin care se constituie, se modifică sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau, după caz, certificat de sarcini) și de dispozițiile O.U.G. nr. 210/2008 (locuințele și unitățile individuale pot fi înstrăinate și dobândite prin acte juridice între vii, încheiate în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute; dreptul de proprietate comună, forțată și perpetuă asupra părților comune ale unui imobil se valorifică numai împreună cu dreptul de proprietate exclusivă care poartă asupra acestuia sau a unei părți determinate din acesta; dovada dreptului de proprietate și a celorlalte drepturi reale asupra unei unități de locuit se face numai pe baza actelor de proprietate și a extrasului de carte funciară pentru informare). Nici la declanșarea executării silite și nici la momentul adjudecării, pentru imobilul în litigiu, notat în CF nr._ a localității Corbeni, având nr. cadastral 231, nu se aflau înscrise nici un fel de sarcini, contractul invocat de contestatare nefiind decât un înscris sub semnătură privată. Nefiind efectuata publicitatea nu putea fi efectuata nici mentiunea mentiunea ca imobilul se vinde grevat de drepturile de uz si habitatie viagera.
In aceste conditii recurentele nu manifesta nici interesul de a critica actele de executare sub aspectul imprejurarilor ca executorul nu s-ar fi deplasat la locul imobilului, nu ar fi incheiat proces verbal de situatie si nu ar fi afisat la locul imobilului publicatia de vinzare.
3. In legatura cu cel de-al treilea motiv de recurs, Tribunalul constata ca proba testimoniala pe teza probatorie invocata era lipsita de utilitate cita vreme, astfel cum deja s-a retinut, înscrisul prezentat ca titlu nu este apt de a produce efecte juridice în cauza de față.
4. Aceeasi solutie se impune si pentru cel de-al patrulea motiv de recurs, indiferent de motivele de contestatie invocate si indiferent daca poate sau nu fi contestat titlul executoriu in esenta sa, motivarea respingerii acestui motiv de recurs regasindu-se la pct. 2, prezentat mai sus.
5. Recurentele nu detin cu titlu valabil bunul urmarit, astfel incit si al cincilea motiv de recurs va fi respins ca nefondat. Potrivit art. 516 pct. 8 C. proc. civ., actul de adjudecare pentru adjudecatar constituie titlu executoriu impotriva oricarei persoane care are in posesiune ori detine in fapt, fara nici un titlu, imobilul adjudecat.
Pentru toate acestea, Tribunalul apreciază că recursul așa cum a fost argumentat nu este fondat, iar pe cale de consecință, în baza art.312 alin.1 și art.304/1 C.pr.civilă, va fi respins cu consecința menținerii în vigoare a hotărârii primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge recursul declarat de contestatorii T. L., O. L., O. V. împotriva sentintei civile nr. 404/19 11 2012 pronunțată de Judecătoria Curtea de Argeș în dosarul nr._ intimati fiind G. M. S.C. R.-G. 2000 S.R.L. REPREZENTATĂ PRIN ADMINISTRATOR HUSSEIN A. ZAAROUR, S.C. R.-G. 2000 S.R.L. PRIN LICHIDATOR C.I.I. P. A., S.C. R. B. S.A., având ca obiect “contestație la executare”.
Irevocabilă.
Pronunțată în sedință publică, azi, 10 Iulie 2013, la Tribunalul Argeș, sectia civilă.
Președinte, M. B. | Judecător, I. P. | Judecător, M. P. |
Grefier, E. R. |
Red.M.P./15.07.2013
Tehn.E.N./2 ex
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 1692/2013. Tribunalul ARGEŞ | Ordonanţă preşedinţială. Decizia nr. 124/2013. Tribunalul ARGEŞ → |
|---|
