Rezoluţiune contract. Sentința nr. 9781/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9781/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 06-04-2015 în dosarul nr. 272/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 272/2015
Ședința publică de la 06 Aprilie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE I. G. Ș.
Judecător L. C. C.
Judecător G. C. F.
Grefier F. C. C.
Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de recurenta-pârâtă S. M. împotriva sentinței civile nr. 9781/07.07.2014 pronunțate de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți I. D., I. S. - decedată, F. I. și G. C., având ca obiect rezoluțiune contract.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 30.03.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 06.04.2015, când a hotărât următoarele:
T R I B U N A L UL
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 22.10.2012 sub nr._, reclamantii I. D. si I. S. au chemat în judecată pe pârâta S. M., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună rezolutiunea contractului de intretinere nr. 1445/27.08.2012 la BNP L. D..
La data de 09.12.2013 pârâta a depus la dosar precizare la cererea reconventionala in sensul ca precizeaza cuantumul sumei solicitate prin cererea reconventionala la suma de 2592 lei si solicita transformarea obligatiei de intretinere . bani lunara in cuantum de 150 lei.
Prin incheierea din 09.12.2013, instanta a respins exceptia tardivitatii cererii reconventionale formulata de reclamanti.
Din oficiu instanta a dispus emiterea unei adrese catre ., cu solicitarea de a comunica de catre cine a fost achitata suma de bani pentru care a fost emisa factura . nr._/17.06.2013, de catre cine a fost achitata suma de bani pentru care a fost emisa factura nr._/17.06.2013 si de asemenea pe numele cui a fost emisa factura . nr._/19.06.2013 si pentru ce suma si daca s-a restituit vreo suma de bani din facturi si catre cine, iar in caz afirmativ sa depună la dosar acte doveditoare in acest sens, relatiile fiind comunicate la data de 19.05.2014.
Prin sentința civilă nr. 9781/07.07.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._ , a fost respinsă acțiunea așa cum a fost precizata de reclamanții I. D., F. I. și G. C., în contradictoriu cu pârâta S. M..
A fost admisă in parte cererea reconvențională.
A fost transformată obligația de întreținere in natura . si pe cale de consecința, a fost obligata pârâta la plata către reclamant a sumei de 500 lei lunar cu titlu de obligatie de întreținere.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
La data de 27.08.2012 între I. D. și I. S. pe de o parte și S. M. pe de altă parte a fost încheiat contractul de vânzare cu clauză de întreținere autentificat sub nr.1445 de BNP L. D..
Potrivit dispozițiilor cuprinse în acest contract I. D. și I. S. au vândut lui S. M. nuda proprietate a imobilului situat în ., . înscris în CF nr._ a loc. Podari compus în întregime din teren intravilan în suprafață de 300 m.p și construcțiile C1-casă de locuit compusă din 2 camere, o magazie și o sală cu suma de 2000 lei, în contraprestație pentru transmiterea nudei proprietăți a imobilului pe lângă suma de bani încasată obligând-o pe cumpărătoare să îi și întrețină pe toată durata vieții lor, această obligație urmând a se stinge la data decesului ultimului dintre cei 2 vânzători. S. M. a cumpărat de la I. D. și I. S. nuda proprietate a imobilului antemenționat, asumându-și și obligația de a le asigura acestora întreținere corespunzătoare pe tot timpul vieții lor, respectiv să îi îngrijească și întrețină cu toate cele necesare traiului zilnic până la decesul ultimului dintre ei.
Potrivit art. 2263 alin. 3 din noul cod civil " atunci când rezoluțiunea se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluția nu poate fi pronunțată decât de instanță ".
În cazul contractului de întreținere, contract sinalagmatic aleatoriu, prestațiile uneia dintre părți sunt succesive, respectiv ale debitorului, în timp ce transferul dreptului de la creditor la debitor se produce uno ictu (dintr-o dată), nu succesiv, iar în cazul neexecutării, contractul se desființează și bunul se redobândește cu efect retroactiv (ex tunc), astfel că este evident că sancțiunea ce intervine în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor debitorului este rezoluțiunea contractului, cu efecte ex tunc (retroactive).
Așadar, pentru a fi admisibilă rezoluțiunea, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: una din părți să nu-și fi executat obligațiile ce-i revin, neexecutarea să-i fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația, debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere.
Cu privire la condiția punerii în întârziere, instanța a reținut că potrivit dispozițiilor art. 1522 alin. 1 Cod civil, debitorul poate fi pus în întârziere fie printr-o notificare scrisă prin care creditorul îi solicită executarea obligației, fie prin cererea de chemare în judecată
În ceea ce privește condiția neexecutării, instanța pe baza probelor administrate în dosar, trebuie să stabilească dacă a avut loc o neexecutare a obligației de întreținere, și dacă aceasta este esențială în executarea contractului astfel încât să intervină sancțiunea rezoluțiunii contractului.
În speță, sarcina probei se împarte între reclamant și pârâtă, primul trebuind să dovedească existența obligației respective (adică existența actului sau faptul juridic generator al acestei obligații), după care pârâta trebuie să dovedească, la rândul său, executarea acestei obligații sau faptul că neexecutarea obligației nu îi este imputabilă
Având în vedere ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține că pârâta și-a îndeplinit obligația de întreținere față de reclamant și soția acestuia.
Astfel martorul S. N. în declarația dată în fața instanței a relatat faptul că, după încheierea contractului pârâta în permanență a avut grijă de bunicii ei, fiind încurajată de aceștia să-și construiască casă în curtea dumnealor, iar în perioada în care bunica pârâtei a fost internată în spital aceasta a fost cea care a avut grijă de bătrână.
A mai precizat martorul că de câte ori se ducea în vizită în imobilul pârâtei a observat că, atât reclamantul cât și soția acestuia erau bine îngrijiți, chiar și după ce pârâta a fost chemată în judecată de către bunici pentru a "sparge contractul de întreținere" se gospodăreau împreună.
De asemenea martorul a relatat că relațiile dintre pârâtă, reclamant și soția acestuia s-au deteriorat din momentul în care bunica pârâtei a fost externată din spital, reclamantul spunându-i personal că nu mai vrea să fie îngrijit de nepoata sa, iar în ziua înmormântării soției reclamantului a asistat la un scandal provocat de părinții pârâtei în momentul în care pârâta a afirmat că dorește să suporte toate cheltuielile înmormântării, precizând totodată că pârâta deși a fost scoasă afară din imobil la înmormântare de către bunic și părinții săi a suportat cheltuielile cu înmormântarea bunicii sale.
Martorul M. M. a declarat că, în anul 2012 între reclamant, soția acestuia și pârâtă a fost încheiat un contract de întreținere și atât înainte cât și după încheierea contractului pârâta a fost cea care s-a ocupat de bunici, iar în perioada în care bătrâna a fost internată în spital pârâta a stat cu aceasta și a îngrijit-o, mai exact îi aducea mâncare, îi schimba scutecele stând chiar și noaptea cu aceasta în spital.
A mai precizat martorul că, de la oamenii din comună a înțeles că reclamantul, fiind influențat de părinții pârâtei, vrea să "spargă actul".
În ceea ce privește declarațiile martorilor T. G. și P. G., instanța le apreciază ca fiind subiective având în vedere că, afirmația martorului T. G. în sensul că reclamantul nu a fost de acord cu construirea imobilului pârâtei în curtea sa este contrazisă de răspunsul reclamantului la interogatoriu în care acesta recunoaște că a fost de acord cu construirea imobilului, susținerea martorului P. G. în sensul că pârâta în perioada în care bunica sa a fost internată în spital nu a stat cu dumneaei acolo este contrazisă de răspunsul reclamantului la interogatoriu în care recunoaște că pârâta a fost zilnic la spital în cele 2 săptămâni în care soția sa a fost internată, iar aspectele relatate cei doi martori le cunosc din spusele fiicei reclamantului și soțului acestuia și nu au la bază fapte percepute în mod direct de către aceștia.
Din înscrisurile existente la dosar(filele 81, 82, 83) respectiv factura . nr._/17.06.2013 și chitanța nr._/17.06.2013 reiese că pârâta a fost cea care a suportat cheltuielile legate de înmormântarea bunicii sale, iar împrejurarea că la două zile mai târziu părinții pârâtei se deplasează la sediul firmei de pompe funebre și achită cheltuielile de înmormântare nu prezintă relevanță juridică în prezenta cauză întrucât faptul că pârâta s-a prezentat și a achitat cheltuielile semnifică faptul că aceasta a înțeles să-și execute obligațiile asumate prin contract.
Mai mult, instanța reține că la data de 19.06.2013, pârâta s-a prezentat la oficiul poștal ocazie cu care a consemnat la dispoziția reclamantului suma de 1000 lei, sumă ce a fost încasată de acesta(fila 81).
Martorii propuși de pârâtă au arătat că reclamantul refuză să primească întreținere din partea pârâtei, aceste aspecte fiind confirmate de reclamant care la interogatoriu ce i-a fost luat de către instanță la cererea pârâtei a recunoscut că refuză întreținerea.
Ca atare, pentru toate aceste considerente instanța a constatat prin probele administrate în cauză ca pârâta a făcut dovada îndeplinirii cu bună credință a obligațiilor asumate, astfel cum sunt menționate în contract, precum și a faptului că din vara anului trecut, pârâta a fost în imposibilitatea de a-și mai îndeplini obligațiile, astfel cum acestea au fost asumate din cauza refuzului nejustificat al reclamantului de a beneficia de întreținere.
Dată fiind această concluzie, instanța a constatat că cererea în rezoluțiunea contractului este neîntemeiată, nefiind dovedită culpa pârâtei în neexecutarea clauzelor contractuale; dimpotrivă, neexecutarea obligațiilor față de reclamant fiind consecința refuzului nejustificat al acestuia de a beneficia de întreținere.
Or, propria atitudine culpabilă constând în refuzul de a primi întreținerea, în scopul promovării unei acțiuni pe rolul instanței, nu îndreptățește pe beneficiar sa obțină rezoluțiunea contractului.
Pe de alta parte, din probele administrate in cauza, instanța a mai retinut ca date fiind relațiile tensionate existente in prezent între părți, refuzul reclamantului de a primi in natura întreținerea acordata de reclamanta pârâtă este întemeiata cererea debitoarei întreținerii de transformare a obligației de întreținere în natură în obligație de întreținere prin echivalent bănesc, pe timpul vieții reclamantului întreținut.
Sub acest aspect, instanța a avut in vedere ca in practica judiciara s-a stabilit in mod constant ca transformarea în bani a obligației de întreținere poate avea loc atât prin consimțământul părților, cât și la cererea debitorului întreținerii, prin hotărârea instanței, dacă creditorul refuză fără temei, în mod culpabil, primirea întreținerii în natură.
In ceea ce priveste cuantumul acestui echivalent banesc, instanța a apreciat ca suma de 500 lei lunar este corespunzatoare pentru a asigura nevoile zilnice ale reclamantului( hrana, îmbracaminte, ingrijiri medicale).
Împotriva acestei sentințe a delarat recurs pârâta S. M., în raport de dispozițiile art 304 indice 1 C.pr. civ, criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Hotărârea instanței de fond este dată cu aplicarea greșită a legii.
Instanța de fond a acordat mai mult decât s-a cerut/altceva decât s-a cerut.
Având în vedere faptul că prin contractul de vânzare cu clauză de întreținere autentificat sul 1445/27.08.2012 de BNP L. D. fusese înstrăinată doar nuda proprietate a imobilului, că valoarea convenită de părți a bunului era suma de 2592 lei menționați cuprinsul actului de înstrăinare, că se achitase odată cu încheierea actului înstrăinătorilor si suma de 2000 lei ca al vânzării, pe lângă obligația de întreținere; că unul dintre creditorii obligației de întreținere I. S. decedase și pârâta S. M. achitase costurile de înmormântare și pomeni conform obiceiului, că achitase suma de 1000 lei reclamantului I. D. prin mandat poștal pe care acesta îi ridicase, că am evaluat ca valoare a întreținerii lunare a pârâtului I. D. suma de 150 de lei lunar, suma necontestată de acesta în mod nejustificat și fără nici o motivare sau argumentație de fapt și de drept și în absența oricărei cereri din partea creditorului întreținerii instanța de fond fără a ține cont de aspectele mai sus învederate a acordat mai mult decât s-a cerut/ altceva decât s-a cerut, pronunț hotărâre nelegală ce încalcă principiul disponibilității ce guvernează procesul civil.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, schimbarea în part a sentinței recurate sub aspectul cuantumului lunar al sumei de bani datorate debitorul întreținerii de la cuantumul de 500 lei lunar la suma de 150 lei lunar, astfel cum a solicitat prin cererea reconvențională.
Intimații reclamanți I. D. si F. I. au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului declarat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței recurate, cu cheltuieli de judecată.
Analizand recursul prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor legale incidente, Tribunalul constata ce este nefondat.
Critica recurentei vizeaza cuantumul sumei de bani stabilite de catre instanta cu titlu de contravaloare lunara a obligatiei de intretinere pe care debitoarea intretinerii este tinuta sa o plateasca in temeiul contractului, sustinand ca depasirea valorii de 150 lei lunar la care ea a consimtit, asa cum rezulta din cererea reconventionala, reprezinta acordarea de catre instanta a mai mult decat s-a cerut, fapt ce atrage incidenta art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
In caz de neexecutare a obligatiei de intretinere, creditorul are facultatea – dar nu si obligatia – de a cere rezolutiunea contractului. Conform regulilor generale (art. 1021 Cod civil), el are posibilitatea sa opteze pentru executarea contractului. Daca creditorul a optat in acest sens, dar executarea in natura a intretinerii este imposibila din cauza atitudinii culpabile a debitorului si pentru ca, in caz de neplata, creditorul sa aiba posibilitatea executarii silite fara a introduce o noua actiune pentru transformarea in bani a obligatiei de intretinere in natura neexecutate, la cererea creditorului, instanta poate stabili obligatia de intretinere printr‑o suma de bani platibila la epocile stabilite de parti (in caz de neintelegere de catre instanta), cu titlu de despagubiri echivalente (art. 1075 Cod civil) sub forma unor prestatii periodice. Suma periodica stabilita de instanta – fiind o dezdaunare pentru neexecutarea intretinerii in natura – este susceptibila de modificare daca nu acopera nevoile creditorului intretinerii; ca si intretinerea in natura, ea este variabila in functie de necesitatile creditorului, costul vietii etc.
O asemenea convertire in bani a obligatiei de intretinere printr‑o hotarire judecatoreasca, poate avea loc si la cererea debitorului intretinerii in cazul in care demonstreaza lipsa oricarei culpe in desfasurarea contractului si totodata imposibilitatea de a executa in continuare obligatia, cum s-a dovedit in cauza. In acest caz, transformarea nu valoreaza novatie, raporturile dintre parti fiind guvernate in continuare de regulile aplicabile contractului de intretinere iar in caz de neexecutare (plata periodica a sumei) creditorul poate cere rezolutiunea contractului de intretinere, bucurandu‑se de “garantia” acestei sanctiuni si de alte (eventuale) garantii prevazute in contract.
Deoarece convertirea nu are loc prin acordul partilor, cuantumul sumei nu este la dispozitia debitorului ci este stabilita de catre instanta de judecata, care apreciaza care sunt nevoile de hrana, medicamente, imbracaminte, combustibil etc ale creditorului, in raport de varsta acestuia si de conditiile concrete de viata.
In cauza, apreciem ca suma de 500 lei lunar este destinata sa acopere necesitatile de trai ale creditorului, nefiind excesiva, asa cum sustine recurenta.
Faptul ca prin contractul incheiat intre parti s-a achitat si un pret de 2000 lei al vanzarii, ca valoarea convenita a bunului a fost de 2592 lei, ca unul dintre creditorii intretinerii decedase si ca fusese inmormantat conform obiceiului de catre recurenta, nu presupune un cost al intretinerii datorate in continuare catre creditorul ramas in viata mai mic, deoarece contractul de intretinere este un contract aleatoriu, care presupune atat sansa unui castig, cat si riscul unei pierderi, in functie de durata vietii beneficirului prestatiei periodice.
Este esential ca prin prestatia acordata in natura, ori prin cea stabilita in bani de catre instanta, sa se acopere nevoile de trai ale fiecarui creditor, fara a cuantifica intretinerea deja acordata pana la un moment dat, obligatia de intretinere fiind indivizibila.
F. de considerentele expuse, instanta apreciaza ca recursul este nefondat, in cauza nefiind incident cazul de modificare prev. de art. 304 pct. 6 C.pr.civ.
In conformitate cu dispozitiile art. 274 C.pr.civ, recurenta va fi obligata la plata cheltuielilor de judecata catre intimat, compuse din onorariul de avocat, ca parte care a cazut in pretentii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă S. M. împotriva sentinței civile nr. 9781/07.07.2014, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimații-reclamanți I. D., I. S. - decedată, F. I. și G. C., ca nefondat.
Obligă recurenta la plata către intimata F. I. a sumei de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.04.2015.
Președinte, I. G. Ș. | Judecător, L. C. C. | Judecător, G. C. F. |
Grefier, F. C. C. |
Red.jud.L.C.C.
Tehn.F.M./2 ex.04.05.2015
Jud.fond.T.G.C.
| ← Rectificare carte funciară. Hotărâre din 06-04-2015,... | Anulare act. Sentința nr. 207/2015. Tribunalul DOLJ → |
|---|
