Revendicare imobiliară. Decizia nr. 205/2013. Tribunalul HARGHITA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 205/2013 pronunțată de Tribunalul HARGHITA la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 2842/96/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL HARGHITA
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.205/R
Ședința publică din data de 05 martie 2013
Completul compus din:
Judecător: S. E. – Președinte
Judecător: M. I.
Judecător: P. M.
Grefier L. B.
Pe rol pronunțarea deciziei civile în recursul declarat de recurenții V. R., V. A., V. R. și G. J., împotriva sentinței civile nr.2445 din 27.06.2012, pronunțată de Judecătoria Miercurea C., în contradictoriu cu intimații ASOCIAȚIA C. JOGODIN, V. Z., B. R., B. G. și G. K., având ca obiect
revendicare imobiliară.
În lipsa părților.
Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 26 februarie 2013, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
INSTANȚA
Prin sentința civilă nr. 2445 din 27.06.2012 a Judecătoriei Miercurea C. s-a admis acțiunea formulată de către reclamanta ASOCIAȚIA C. JIGODIN, cu sediul în Miercurea C., ., nr. 171, județul Harghita, în contradictoriu cu pârâții V. A., V. R., V. R., G. J., toți cu domiciliul în Miercurea C., ., jud. Harghita și în consecință, s-a dispus obligarea pârâților la desființarea construcțiilor aflate pe terenul proprietatea reclamantei, înscris în C.F. nr. 4303/N, nr. cad. 6764 identificate prin raportul de expertiză tehnică efectuat de expert F. R. T., ce face parte integrantă din hotărâre și să lase reclamantei în deplină proprietate și posesie terenul proprietatea sa; s-a dispus obligarea pârâților V. A. și V. R., în solidar la plata sumei de sumei de 531 lei cu titlu de cheltuieli de judecată compuse din 1/3 din onorariu de expertiză, pârâtul V. R. la plata sumei de 531 lei cu titlu de cheltuieli de judecată compuse din 1/3 din onorariu de expertiză și pârâtul G. J. la plata sumei de 531 lei cu titlu de cheltuieli de judecată compuse din 1/3 din onorariu de expertiză.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietara tabulară a terenului- pășune extravilan- înscris în CF 4303 Jigodin, nr. top. 6763 și 6764, cu titlu de reconstituire în baza legilor fondului funciar, dreptul său fiind înscris în CF în anul 2006 (f.5 dosar_ ).
Conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert F. R. T., rezultă că pe corpul de proprietate cu nr. cadastral 6764 cu suprafața tabulară de 51.200 mp se află construite și folosite de pârâții Veress R. și Veress A. o magazie de lemn cu suprafață construită de 15 mp, o casă cu suprafață construită de 19 mp..; o casă cu suprafața construită de 12 mp. și un grajd cu suprafața construită de 10 mp. este folosită de Veress R., iar o casă cu suprafața construită de 22 mp este folosită de G. J.. De asemenea există construcții aparținând altor două persoane ce nu sunt parte în proces.
Expertul a identificat terenul și construcțiile în anexa grafică 1 (f.60).
Instanța a reținut că pârâții nu dețin un titlu de proprietate, deși afirmă în motivele de recurs incidența dispozițiilor art. 1847 Cod civil, privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Instanța a reținut că pârâții nu au invocat uzucapiunea ca și excepție la prima judecată în fond a cauzei, nu au formulat acțiune reconvențională și nu s-a constatat anterior că au un drept de proprietate dobândit prin uzucapiune sau în alt temei, nu s-a constatat că sunt constructori de bună credință și au un drept de superficie asupra terenului.
Conform art. 486 Cod civil, posesorul este de bună-credință când posedă ca proprietar în puterea unui titlu translativ de proprietate, ale cărui vicii nu-i sunt cunoscute, însă nu se poate reține incidența acestui text legal în privința pârâților, aceștia nefăcând dovada unui titlu în favoarea lor.
Cum terenul a făcut obiectul legilor fondului funciar, fiind cooperativizat, pârâții nu puteau fi decât detentori precari, ori detenția precară nu poate duce la dobândirea proprietății, în acest sens pronunțându-se și Curtea Supremă de Justiție prin Decizia VIII din 27 septembrie 1999 pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii privind art. 1853 Cod civil.
Prin art. 1853 din Codul civil se prevede că „actele ce exercităm sau asupra unui lucru al altuia, sub nume precar, adică în calitate de locatari, depozitari, uzufructuari etc. sau asupra unui lucru comun, în puterea destinației legale a aceluia, nu constituie o posesiune sub nume de proprietar”, precum și că „tot asemenea este posesia ce am exercita asupra unui bun al altuia, prin simpla îngăduință a proprietarului său”.
De asemenea, imobilul fiind situat în zona unde se aplică regimul publicitate imobiliară prin cărți funciare, uzucapiunea este reglementată de dispozițiile Decretului Lege nr. 115/1938.
Potrivit art. 30 din Legea 7/1996, dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condițiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună credință, cât timp nu se dovedește contrariul.
Or, titlul de proprietate al reclamantei provine din reconstituire în baza legilor fondului funciar, reclamanta având un titlu de proprietate asupra imobilului pe care pârâții îl ocupă, în timp ce aceștia din urmă nu au făcut dovada că ar avea vreun titlu.
În consecință, între reclamantă, căreia i s-a reconstituit dreptul de proprietate și pârâți care nu au invocat un titlu de proprietate, titlul reclamantei este preferabil.
În ceea ce privește susținerea pârâților în sensul că sunt discriminați fiind de etnie rromă, instanța a reținut că această susținere nu este fondată, dreptul de proprietate al reclamantei, înscris în CF, este un drept absolut și opozabil erga omnes, orice persoană fiind obligată să îl respecte, fiind garantat de art.1 Protocolul 1 la Convenția Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Și Libertăților Fundamentale Ale Omului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs V. A., V. R., V. R. și G. J. solicitând examinarea plângerii.
În motivarea recursului se arată că V. R. s-a născut exact la domiciliul respectiv și folosește terenul de la primărie și nu are unde să locuiască. Pârâții sunt obligați la plata sumei de 531 lei pe care nu au de unde, V. A. și V. R. primesc ajutor social în cuantum de 306 lei și nu le ajunge nici pentru pâine.
Constatând că recursul nu este timbrat, în conformitate cu prevederile art.36 din Ordinul nr.760/C/22.04.1999 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997, Tribunalul a dispus citarea recurenților cu mențiunea să timbreze recursul cu taxă judiciară de timbru în valoare de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei, însă aceștia nu s-au conformat obligației stabilite în sarcina lor. Aceeași obligație de plată a timbrajului a fost pusă în vedere recurentei V. R. la termenul de judecată din data de 15.01.2013, însă recurenta de asemenea nu s-a conformat acestei obligații.
În conformitate cu dispozițiile art.302 ind.1 alin.2 Cod de procedură civilă, la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.
Totodată, în sensul prevederilor art.20 alin.1 din Legea nr.146/1997, modificată, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar potrivit alin.3 al aceluiași articol neîndeplinirea obligației de plată a taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit se sancționează cu anularea cererii.
Ținând cont de dispozițiile legale sus arătate, și având în vedere că recurenții nu s-au conformat solicitării instanței de a-și timbra cererea, instanța urmează să anuleze recursul ca netimbrat.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenții V. A., V. R., V. R. și G. J., domiciliați în municipiul Miercurea C., ., județul Harghita, împotriva Sentinței civile nr.2445/27.06.2012 a Judecătoriei Miercurea C..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 martie 2013.
PreședinteJudecătorJudecător
S. E. M. I. P. M.
Grefier
L. B.
Red.: SZ.E.
Primit: 08.04.2013
Tehnored./id/08.04.2013
Dact: 2ex/B.L.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 799/2013. Tribunalul HARGHITA | Întoarcere executare. Hotărâre din 10-09-2013, Tribunalul... → |
|---|
