Obligaţie de a face. Decizia nr. 978/2013. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 978/2013 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 03-06-2013 în dosarul nr. 21867/281/2009
R O M Â N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA - SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._
DECIZIA CIVILĂ NR. 978
Ședința publică din data de 3.06.2013
PREȘEDINTE – A. G. H.
JUDECĂTORI – R. I. C.
- N. C.
GREFIER – R. C.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenta - reclamantă S.C. A. H. S.R.L. (fostă .) si recurenta - pârâtă D. M. cu domiciliul în Ploiești, ., ., . împotriva sentinței civile nr._/19.12.2012 pronunțată de Judecătoria Ploiești în contradictoriu cu intimatul - pârât I. L. C. cu domiciliul în Ploiești, .. 101, județul Prahova.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenta - reclamantă reprezentată prin av. D. C. si recurenta - pârâtă personal si asistată de av. D. C., lipsă fiind intimatul - pârât.
Procedura de citare a părților legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: se învederează instanței că la dosarul cauzei nu s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru si timbru judiciar.
Recurenta - reclamantă prin apărător depune la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 775,00 lei si timbru judiciar în valoare de 2,50 lei.
Tribunalul ia act că recurenta - reclamantă prin apărător a depus la dosarul cauzei dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 775,00 lei conform chitanței . nr._/31.05.2013 si timbru judiciar în valoare de 2,50 lei, ce au fost anulate.
Pe rând părțile învederează instanței că nu mai au cereri de formulat, probe de administrat în cauză si solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Tribunalul ia act de susținerile părților, prin apărători, în sensul de mai sus, în temeiul disp.art. 150 C.p.civ. consideră cauza în stare de judecată si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Recurenta - reclamantă, prin apărător, vând cuvântul pe fondul cauzei arată că a declarat recurs în temeiul disp.art. 304 pct. 9 C.pr.civ. împotriva hotărârii pronunțată de Judecătoria Ploiești pentru nelegalitate si netemeinicie întrucât acțiunea a fost promovată pentru a fi obligați pârâții să restituie autovehiculele pe care nu le-a predat la data cesionării si plata impozitul datorat, deoarece I. L. C. în calitate de administrator, cesionează societatea si a predat lui N. C., pe încredere un număr de 4 autovehicule enumerate în chitanță, însă fără a se proceda la verificarea de scripte.
Mai învederează instanței că, după verificare observat de la administrația financiară că are în evidentă 9 autovehicule în loc de 4, deoarece au fost predate 4 autovehicule urmând să se predea si celelalte 5, iar instanța de fond nu a înțeles speța dedusă judecății, având în vedere mențiunile cuprinse în considerentele hotărârii instanței de fond, motiv pentru care solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii instanței de fond, în sensul admiterii acțiunii, în consecință obligarea pârâților de a restitui celelalte 5 autovehicule si obligarea la plata impozitului din 2007 la zi, sau dacă acestea au fost înstrăinate, obligarea la plata contravalorii acestor autovehicule, cu cheltuieli de judecată efectuate atât la instanța de fond cât si în recurs..
Fată de recursul declarat de pârâta D. M. solicită respingerea acestuia ca nefondat.
Recurenta - pârâtă D. M. prin apărător având cuvântul pe fondul cauzei solicită instanței admiterea recursului având în vedere că la fila 152 d.f. există decontul expertului din care rezultă că a plătit expertiza, modificarea în parte a sentinței, cu cheltuieli de judecată efectuate atât la fond cât si în recurs.
Fată de recursul declarat de . solicită instanței respingerea acestuia întrucât conform înscrisurilor aflate la dosarul de fond la fila 97 rezultă că a cumpărat societatea, iar autovehiculele solicitate de recurentă au fost înstrăinate ulterior, situație constată faptic si de expertul desemnat în cauză care nu corespunde scriptelor, iar intimatul - pârât I. L. C. n u a avut un mandat special de înstrăinare a autovehiculelor.
Recurenta - reclamantă . prin apărător revine, în replică si arată că pârâții au administrat societatea în cote egale, astfel încât cesiunea a fost făcută de ambii administratori.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data 16.12.2009 sub nr._ reclamanta S.C. A. H. S.R.L. - fosta S.C. STAR LN S.R.L. în contradictoriu cu pârâții D. M. N. și I. L. C. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții, în principal, la restituirea bunurilor mobile (autoturisme) ce lipsesc în fapt din gestiunea firmei S.C. A. H. S.R.L. după cum urmează:
1. AUTOSANITARA TV 12S ._, ._
2. AUTOTURISM DACIA 1300 ._, ._ nr._
3. AUTOTURISM DACIA 1310 ._, ._ nr._
4. AUTOTURISM DACIA 1310 L-CIL.1397 ._, ._ nr._
5. Un compresor 2001 Trifazat
6. Microbuz T105 ._, ._.
In subsidiar, reclamanții au solicitat ca, în condițiile în care pârâții nu vor fi de acord cu predarea bunurilor mobile enumerate mai sus, sa se dispună obligarea pârâților la plata contravalorii acestora estimata la suma de 25.000 lei, la plata lipsei de folosință a acestor utilaje de la momentul preluării firmei de către noul acționar până în prezent; la despăgubiri reprezentând contravaloarea impozitelor datorate bugetului de stat pentru aceste bunuri calculate de la data de 07.08.2007 si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat că Demirdas Mehmet, în prezent administrator și acționar la S.C. A. H. S.R.L. împreună cu N. C. M. au cesionat în totalitate părțile sociale ale S.C. STAR LN S.R.L. așa cum rezultă din încheierea nr. 9107 din 07.08.2007, cu tot activul și pasivul acesteia.
Urmare a înscrisului intitulat „Chitanță” – I. L. a declarat că predă societatea cu toate activele și pasivele societății – la data aceea denumită S.C. STAR LN S.R.L.
Față de cele declarate prin acea chitanță, societatea avea înregistrată în patrimoniu și alte bunuri mobile (dintr-un total de nouă autovehicule fiind menționate numai patru).
Din documentele contabile și din relațiile obținute de la autorități a reieșit că subscrisa figurează în evidențele contabile și în evidențele instituțiilor abilitate cu un număr mai mare de autovehicule așa cum acestea sunt identificate în adresele de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor și Situația nominală a mijloacelor de transport necesare stabilirii taxei asupra mijloacelor de transport emisă de Serviciul Public Finanțe Locale.
Reclamanta a arătat instanței că deși nu a beneficiat de aceste autovehicule acestea au generat impozite și taxe.
S-a mai menționat că s-a încercat soluționarea pe cale amiabilă cu pârâții, dar aceștia nu au răspuns.
În dovedirea acțiunii s-au depus înscrisuri.
Prin încheierea de ședință din data de 25.03.2011 a fost introdusă în cauză în calitate de pârâtă D. M. (soție supraviețuitoare a lui D. M. N. – Decedat)
Pârâta D. M. a formulat întâmpinare prin care s-a solicitat respingerea acțiunii ca prematur introdusă.
Referitor la excepția prematurității s-a menționat că trebuia să se aibă în vedere faptul că așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei chiar de reclamantă nefiind îndeplinite dispozițiile art. 7201 C.pr.civ. și cu disp. art.7203 C.pr.civ. Chiar din cuprinsul notificării (fila 20 dosar) rezultă că pârâtul D. M. N. avea un termen de 5 zile să predea autoturismele indicate. Prin aceeași adresă, cu termenul de 15 zile a fost convocat și la conciliere, nerespectându-se termenele, notificarea și chemarea la conciliere aveau termene de predate diferite.
S-a mai arătat că după introducerea în cauză a pârâtei D. M. trebuia să se facă aplicabile aceleași dispoziții legale, în sensul că ar fi trebuit efectuată procedura prealabilă, prev. de disp. art. 7201 C.pr.civ.
S-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. M..
La termenul de judecată din data de 14.10.2011 instanța a luat act că reclamanta a renunțat la capătul 2 de cerere privind lipsa de folosință a utilajelor de la momentul preluării acestora și a precizat valoarea pentru capătul 3 de cerere privind despăgubirile la valoarea de 5618 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 22.06.2012 s-a respins ca neîntemeiată excepția prematurității acțiunii invocată de pârâta D. M. prin întâmpinare și s-a unit cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. M..
În cauză s-au administrat proba cu înscrisuri, proba testimonială și proba prin raport de expertiză în specialitatea contabilitate.
Prin sentința civila nr._/19.12.2012 Judecătoria Ploiești a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei ca neîntemeiată.
Prin aceeași sentință a fost respinsă cererea precizata având ca obiect „obligație de a face” formulată de reclamanta S.C. A. H. S.R.L. - fosta S.C. STAR LN S.R.L. în contradictoriu cu pârâții D. M. (soție supraviețuitoare a lui D. M. N. – Decedat) și I. L. C., ca fiind neîntemeiata.
A fost respinsă cererea paratei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiata.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamanta S.C. A. H. S.R.L. - fosta S.C. STAR LN S.R.L. în contradictoriu cu pârâții D. M. N. și I. L. C. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții, în principal, la restituirea bunurilor mobile (autoturisme) ce lipsesc în fapt din gestiunea firmei S.C. A. H. S.R.L. după cum urmează:
1. AUTOSANITARA TV 12S ._, ._
2. AUTOTURISM DACIA 1300 ._, ._ nr._
3. AUTOTURISM DACIA 1310 ._, ._ nr._
4. AUTOTURISM DACIA 1310 L-CIL.1397 ._, ._ nr._
5. Un compresor 2001 Trifazat
6. Microbuz T105 ._, ._, la plata lipsei de folosință a acestor utilaje de la momentul preluării firmei de către noul acționar până în prezent si la despăgubiri reprezentând contravaloarea impozitelor datorate bugetului de stat pentru aceste bunuri calculate de la data de 07.08.2007.
In subsidiar, reclamanții au solicitat ca, în condițiile în care pârâții nu vor fi de acord cu predarea bunurilor mobile enumerate mai sus, să se dispună obligarea pârâților la plata contravalorii acestora estimata la suma de 25.000 lei, renunțându-se la judecata celorlalte capete de cerere privind plata lipsei de folosință a acestor utilaje de la momentul preluării firmei de către noul acționar până în prezent, la despăgubiri reprezentând contravaloarea impozitelor datorate bugetului de stat pentru aceste bunuri calculate de la data de 07.08.2007 si obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâtei a D. M. (soție supraviețuitoare a lui D. M. N. – decedat in cursul litigiului), prin cererea sa de chemare în judecată s-a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligați pârâții, în principal, la restituirea bunurilor mobile (autoturisme) ce lipsesc în fapt din gestiunea firmei S.C. A. H. S.R.L.
Principiul disponibilității procesului civil permite reclamantului să traseze prin cererea sa introductivă de instanță cadrul procesual, insa revine reclamantului sarcina de a dovedi, calitățile procesuale ale părților chemate in judecata.
Reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuala pasiva a pârâților, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei a D. M., excepție peremptorie, ridicata de pârâta, câtă vreme s-a solicitat restituirea bunurilor mobile (autoturisme) ce lipsesc în fapt din gestiunea firmei S.C. A. H. S.R.L. aflate in posesia pârâților iar pârâta D. M. a declarat in fata instanței ca accepta succesiunea rămasa de pe urma defunctului sǎu soț, declarație de care s-a luat act prin încheierea de ședință din data de 13.01.2012 (având loc transmisiunea cu titlu universal a patrimoniului defunctului inclusiv transmisiunea calității procesuale din prezenta cauză).
Prin urmare, în cauză există identitate între această pârâtă și subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecății, raport juridic pretins de reclamant a cărui dovedire poate avea ca rezultat soluția de admitere a acțiunii pe fond.
Așa fiind, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. M. ca neîntemeiată.
Pe fondul cauzei, prin înscrisul sub semnătură privata nedatat denumit chitanță-fila 7, fără dată certă, numitul I. L., în calitate de administrator al .. SRL a predat societatea cu bunuri active și pasive și bunuri mobile: autoturism Dacia 1310, autobuz Mercedez, autocamion Ford Cargo și remorca basculabila MIRSA către numitul N. C., în schimbul sumei de 6000 euro iar actualul proprietar al societății se obliga să plătească datoriile financiare ale societății din care s-a dat un avans de 500 lei, cu mențiunea ca „în caz că nu corespunde conform înțelegerii totul se anulează”.
Potrivit încheierii nr. 9107/17.08.2007 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr._/14.08.2007-filele 12-13, a fost admisă cererea formulată de petentul I. L. C., în calitate de asociat al . și s-a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunii privind modificarea activității principale, recodificarea întregului obiect de activitate, dobândirea de către N. C. M. a 20 părți sociale în valoare totala de 200 lei, retragerea administratorului D. M. N. și a administratorului I. L. C., numirea administratorului N. C. M., cu puteri depline, retragerea asociaților D. M. N. și I. L. C., adăugarea asociatului unic N. C. M., cu un aport social de 200 lei, 20 părți sociale.
Potrivit încheierii nr. 464/18.01.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. 2245/16.01.2008-filele 9-11, a fost admisa cererea formulata de petentul Demirdas Mehmet, în calitate de administrator al . și s-a dispus înscrierea în registrul comerțului a mențiunii privind schimbarea denumirii firmei din STAR LN SRL SI A. H. SRL, schimbarea sediului, actualizarea activității principale, actualizarea obiectului de activitate, dobândirea de către Demirdas Mehmet a 19 părți sociale în valoare totala de 190 lei, retragerea administratorului N. C. M., numirea administratorului Demirdas Mehmet, cu puteri depline, reducerea aportului la capital a asociatului N. C. M. la 10 lei, adăugarea asociatului Demirdas Mehmet cu un aport social de 190 lei, 19 părți sociale.
Potrivit certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova-f.70-72 rezulta că, numitul Demirdaș Mehmet a fost numit administrator cu puteri depline al societății reclamante la data de 16.01.2008.
Potrivit adresei nr._/10.03.2009 – f.17 emisa de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor a fost înaintat listingul cu autoturismele care figurează înmatriculate în evidența națională a vehiculelor la rolul ., cu precizarea că autosanitara, s.m._, s.s._ nu figurează înmatriculată în evidentele instituției.
Din înscrisul sub semnătură privată fără dată încheiat între numitul I. L. sș numitul N. C. M. coroborat cu răspunsul comunicat de IJP Prahova – f.19 rezultă că asociatul ., N. C. M., a cumpărat de la numitul I. L. C. un număr de 4 autoturisme, în timp ce, în evidența contabilă a Serviciului Public de Finanțe Locale s-a constatat a societatea mai sus menționată figurează cu un număr de 9 autovehicule.
Potrivit certificatului de deces . nr._/20.09.2010-f.47, pârâtul D. M. N. a decedat la data de 19.09.2010. Prin încheierea de ședință din data de 25.03.2011-f.54, instanța a luat act de faptul ca mostenitor al paratului D. M. N. este soția supraviețuitoare a acestuia, numita D. M., care a fost citată în cauză. Prin precizarea depusă la termenul de judecată din data de 22.06.2012-fila 141 din dosar, reclamanta a învederat instanței faptul că înțelege să continue acțiunea în contradictoriu cu pârâta D. M., în calitate de moștenitoare a pârâtului D. M. N..
Prin încheierea de ședință din data de 1301.2012, pârâta D. M., prezenta personal în fața instanței, a declarat că acceptă succesiunea rămasă de pe urma defunctului soț, D. M. N., decedat la data de 20.09.2010.
Prin precizarea depusa la termenul de judecată din data de 14.10.2011-fila 68 din dosar, reclamanta a invederat instanței faptul că renunță la capătul doi din acțiune privind lipsa de folosință, iar valoarea capătului trei de cerere este de 5618 lei.
Instanța de fond a reținut că, din adresa nr._/14.10.2011 emisă de Serviciul Public Finanțe Locale – f.73 rezultă că valoarea impozitului datorat pentru perioada 2007-sem II-ianuarie 2008 pentru cele cinci autoturisme solicitate este de 973 lei, la dosar nefiind atașate înscrisuri doveditoare privind plata acestei sume.
În cauză a fost întocmit raportul de expertiză contabilă înregistrat la Tribunalul Prahova sub nr. 354/14.09.2012-f.153-166, întocmit de expertul Dumineca P. care a avut ca obiective: sa se cerceteze toate evidentele contabile ale reclamantei si sa se procedeze la identificarea înscrierii în contabilitatea reclamantei a autovehiculelor ce fac obiectul acțiunii sș la identificarea eventualelor transferuri, înstrăinări ale acestor autovehicule.
Instanța de fond a mai reținut ca expertul contabil desemnat în cauză a constatat că față de cele menționate în înscrisul denumit – chitanță, societatea are înregistrate în patrimoniu și alte bunuri mobile, respectiv un număr de 9 autovehicule.
Expertul a constatat că, urmare a expertizării documentelor contabile, la data de 01.01.2007, în evidența contabilă a ., erau înregistrate la categoria mijloace fixe, suma de 73,314,29 lei formata din:
1. AUTOSANITARA TV 12S, ._, ._, in valoare de_,29 lei;
2. AUTOTURISM DACIA 1300, ._, ._ nr._, in valoare de 2850 lei;
3. AUTOTURISM DACIA 1310, ._, ._ nr._, in valoare de 3150 lei;
4. AUTOTURISM DACIA 1310 L-CIL.1397, ._, ._ nr._, in valoare de 800 lei;
5. Microbuz T105, ._, ._ in valoare de 618,57 lei;
6. Camion Ford Cargo-CIL5497, in valoare de_ lei;
7. Autobuz Mercedes – CIL 3782, in valoare de_ lei;
8. AUTOTURISM DACIA 1310, L-CIL.1397, in valoare de 8000 lei;
9.Remorca IMU Medgidia_, in valoare de 3500 lei.
La fila 160 expertul retine ca la data de 31.12.2010, in evidenta contabila a reclamantei, era înregistrată la categoria mijloace fixe, aceeași suma de 73.314,29 lei, aferentă acelorași mijloace de transport ca și la data de 01.01.2007, ceea ce înseamnă că în această perioadă – 01.01._10, din punct de vedere scriptic (contabil), nu au existat modificări/mișcări (intrări sau ieșiri) ale acestor mijloace de transport.
Expertul a constatat că, în baza Deciziei nr. 1/22.12.2007, prin urmare ulterior datei de 17.08.2007, data la care a fost numit administrator N. C. M., cu puteri depline și după retragerea asociaților D. M. N. și I. L. C. din societate, s-a procedat la inventarierea patrimoniului conform Ordinului MF nr. 2861/2009. La data de 31.12.2007, Comisia de inventariere a constatat lipsa unor mijloace de transport, respectiv, Autosanitara, Dacia 1300-_, Dacia 1310-_, Dacia 1310-_ si microbuz T105-obiect de inventar.
Lipsa unor mijloace de transport, respectiv, Autosanitara, Dacia 1300-_, Dacia 1310-_, Dacia 1310-_ și microbuz T105-obiect de inventar a fost constatată la data de 22.12.2007 când administrator al societății era N. C. M. și nu pârâții din prezenta cauză.
Expertul a concluzionat că urmare inventarierilor realizate, nu s-a pus în acord evidența scriptică cu cea faptică. Expertul a precizat ca, ar fi trebuit valorificate rezultatele inventarierii, in sensul ca se impunea ca mijloacele de transport constatate lipsă să fie scoase din evidențele contabile. Se arată că neefectuarea acestei operațiuni este justificată de faptul că, între documentele existente în societate, nu se regăsesc certificatele de înmatriculare și cărțile de identitate ale mijloacelor de transport constatate lipsă la inventariere, pe baza cărora s-ar fi putut efectua radierea acestora din circulație și implicit scăderea din gestiunea societății.
Cu privire la obiectivul nr. 2 al expertizei, expertul a constatat că potrivit facturii nr._/08.07.2008 emisa de ., în valoare de 5000 LEI, s-a vândut autovehiculul-Autobuz marca Mercedes cil.3782 către . operațiune nu s-a evidențiat în contabilitatea reclamantei, in cursul anului 2008, nefiind descărcată din gestiunea societății.
Așadar, în ceea ce privește situația faptică reală din teren, în baza proceselor-verbale de inventariere încheiate la data de 22.12.2007 si 23.12.2010, Comisia de inventariere formata din Demirdas Mehmet și C. L. a constatat lipsa a 4 mijloace de transport: Autosanitara (care în evidențele fiscale nici nu figurează înmatriculată pe numele societății reclamante), Dacia 1300-_, Dacia 1310-_, Dacia 1310-_, în valoare de 8314,29 lei iar microbuzul T105, ca obiect de inventar, în valoare de 618,57 lei.
Din depoziția martorului Adet D. F.-f.196 rezulta că a fost angajat la societatea reclamantă în urmă cu 5 ani, și a asistat la predarea preluarea unor autovehicule între domnul Demirdas și domnul N. C. M., respectiv Dacia 1300, remorca bascula, microbuz Mercedez și un camion Ford, fiind încheiată o chitanță între N. C. M. si Demirdas, înscris pe care martorul l-a redactat, a văzut că s-a achitat suma de 6000 euro și nu are cunostință de alte autoturisme ale societății.
Martorul N. C. M. a declarat-f.197 că a cumpărat de la numitul I. L. C. 4 autoturisme: un Ford camion, 1 Mercedez microbuz, o remorca de tractor și o Dacie 1310 în urma cu 5 ani și că, nu a știut că trebuie să fie prezent și domnul D. la semnarea contractului. Martorul a declarat că domnul D. a fost prezent numai la predarea acestor autovehicule. Martorul arată că, după ce a preluat autovehiculele menționate le-a vândut mai departe către societatea reclamanta la care era asociat. A mai declarat martorul că a vândut părțile sociale pe care le deținea la societatea reclamantă, plecând din țară vreo 3 ani, dând drept de semnătură domnului Demirdaș.
Deși martorul N. C. M. a arătat că a fost prezent la încheierea unui contract de cesiune de părți sociale între I. L. și D. cu numitul Demirdas, un astfel de act nu a fost depus la dosar, fapt ce nu corespunde realității, nefiind confirmat de celelalte probatorii din cauză. În ultima instanță martorul arată că domnii I. și D. au vândut societatea către el, în urmă cu aproximativ 6 ani, operațiune înscrisă și la registrul comerțului, însă nu își amintește ce sumă s-a achitat.
Instanța de fond a reținut că este întemeiată apărarea pârâtei potrivit căreia din înscrisurile depuse la dosar, precum și din întregul probatoriu administrat în cauză nu rezultă că bunurile se află sau s-au aflat vreodată în posesia pârâților, autoturismele invocate fiind înstrăinate către numitul N. C. M. și nicidecum către pârâți.
Mai mult, numitul I. L. C. a predat „societatea cu bunuri active și pasive”, astfel se constată lipsa unui mandat în acest sens, câtă vreme societatea avea doi administratori, respectiv I. L. C. și D. N., înscrisul sub semnătură privată nefiind semnat de unul dintre administratori.
În plus, dat fiind că potrivit raportului de expertiză contabilă întocmit în cauza, s-a reținut că în evidența scriptică contabilă nu s-a pus în acord cu cea faptică, exista posibilitatea ca autoturismele invocate în acțiune să fi fost înstrăinate către terțe persoane, așa cum este cazul facturii_/08.07.2008 și nicidecum către pârâți.
Tot astfel, lipsa întocmirii unui raport de inventariere a patrimoniului care să fie anexat la contractele de cesiune a părților sociale care s-au încheiat succesiv nu constituie o probă în favoarea societății reclamante, cu atât mai mult cu cât la data de 01.08.2007 pârâții și-au înstrăinat părțile sociale către numitul N. C. M. care a preluat societatea cu tot cu active și pasive și cu atât mai mult cu cât înscrisul sub semnătură privată depus în cauză nu este datat și nu este semnat decât de un singur administrator, având valoarea unui început de probă scrisă.
Conform disp. art. 129 C.pr.civ. părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. De asemenea, ele au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și exercite drepturile procedurale cu bună-credință conform dispozițiilor art. 723 alin. 1, precum și să-și probeze pretențiile și apărările.
Instanța de fond a constatat că la data de 16.01.2008, administrator al societății reclamante era numitul Demirdaș Mehmet potrivit certificatului constatator de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Prahova-f.70-72, data la care răspunderea pentru gestiunea patrimoniului societății îi revenea în întregime, având obligația să inventarieze patrimoniul societății la preluarea societății iar nu abia în anul 2010.
Reclamanta a solicitat prin acțiune să-i fie restituite de către pârâți următoarele autovehicule:
1. AUTOSANITARA TV 12S ._, ._
2. AUTOTURISM DACIA 1300 ._, ._ nr._
3. AUTOTURISM DACIA 1310 ._, ._ nr._
4. AUTOTURISM DACIA 1310 L-CIL.1397 ._, ._ nr._
5. Un compresor 2001 Trifazat
6. Microbuz T105 ._, ._.
Prin înscrisul sub semnătură privată fără dată și fără dată certă, numitul I. L. a predat societatea cu bunuri active și pasive și următoarele bunuri mobile: autoturism Dacia 1310, autobuz Mercedez, autocamion Ford Cargo si remorca basculabila MIRSA către numitul N. C., în schimbul sumei de 6000 euro.
Martorii au declarat că s-au predat 4 autovehicule între domnul Demirdas și domnul N. C. M., respectiv Dacia 1300, remorca bascula, microbuz Mercedez și un camion Ford.
Reclamanta este proprietarul autovehiculelor indicate în raport (cu excepția Autosanitarei) inclusiv a celor 3 autoturisme: Dacia 1300-_, Dacia 1310-_, Dacia 1310-_, lipsa din gestiune, așa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit în cauză, printre care nu se regăsesc toate autovehiculele menționate în înscrisul sub semnătură privată, respectiv autobuz Mercedez, autocamion Ford Cargo si remorca basculabila MIRSA (expertul a precizat ca acestea nu lipsesc din gestiune, prezumându-se că nu au fost niciodată predate).
În ce privește Autosanitara, potrivit adresei nr._/10.03.2009 – f.17 emisă de Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatricularea Vehiculelor, autosanitara, s.m._, s.s._ nu figurează înmatriculata în evidențele instituției pe numele societății reclamante iar la dosar nu a fost depus vreun contract de vânzare-cumpărare în acest sens.
În consecință, aceste autovehicule nu au fost predate niciodată de către societatea reclamantă către cei doi pârâți, probatoriul administrat în cauză nefiind în măsură să susțină altă situație de fapt. Totodată, dacă s-ar admite că aceste autoturisme au fost predate odată cu încheierea „chitanței”, acestea s-ar afla în posesia lui N. C. M. și nu a pârâților.
Dreptul de proprietate este opozabil erga omnes, astfel încât nu poate fi nimeni nu poate fi obligat sa cedeze proprietatea asupra bunurilor sale, însă reclamanta nu a făcut dovada situației contrare celei reținută în cauză, cu atât mai mult cu cât din înscrisurile anexate nu rezultă că bunurile mobile s-au aflat la data formulării acțiunii sau că se află în acest moment în posesia pârâților.
Prin urmare, reclamanta nu a făcut dovada că, cel mai târziu la data de 16.01.2008 (când administratori erau pârâții din prezenta cauză), a avut posesia tuturor bunurilor revendicate, că aceste bunuri au iezit din patrimoniul său cu sau fără voința sa (prin actele încheiate de reprezentanții săi legali) și că, acestea se află, în prezent, în detenta pârâților, potrivit înscrisurilor depuse la dosar.
Așadar, în ce privește bunurile mobile menționate de reclamantă în cerere, acestea nu au fost predate niciodată pârâților și nici nu au fost însușite în mod abuziv de aceștia, reține instanța de fond, iar înscrisul sub semnătură privată depus în cauză, nedatat, nu a fost semnat in mod legal de cei doi administratori ai societǎții reclamante – pârâți in cauza (daca a fost încheiat anterior datei de 16.01.2008). În cazul în care s-ar admite că a intervenit predarea autoturismelor menționate în „chitanță”, acestea au fost predate, în materialitatea lor, numitului N. C. M., obligația de restituire a bunurilor (sau a contravalorii lor) fiind în sarcina acestuia.
Pentru toate aspectele reținute, ținând seama și de concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză din care rezultă că, urmare inventarierilor realizate, nu s-a pus în acord evidența scriptică cu cea faptică, astfel încât este posibil ca mijloacele de transport constatate lipsă să fi fost scoase din patrimoniul societății de oricare dintre administratorii succesivi ai acesteia, însă fără a fi întocmite acte justificative în acest sens, instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ca neîntemeiată iar pe fond a respins cererea precizată formulată de reclamanta S.C. A. H. S.R.L. - fosta S.C. STAR LN S.R.L. ca fiind neîntemeiată.
În baza art. 274 C.pr.civ., deși reclamantei îi aparține culpa procesuală, câtă vreme pârâta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată pretins achitate pentru soluționarea prezentei cauze, instanța de fond a respins cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecata ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal atât reclamanta ., cât și pârâta D. M. criticând-o ca nelegală și netemeinică, arătând că, din înscrisul sub semnătură privată reiese clar că I. L., în calitate de administrator, a predat "lui N. C. M. numai 4 autovehicule enumerate în chitanță și nu 9 (noua) autovehicule, după cum trebuia, spunându-i acestuia că pe firmă sunt trecute. Numai 4 autovehicule enumerate în chitanță și nu 9 autovehicule, ulterior constatându-se că trebuiau predate numai 9 autovehicule și nu 4.
Arată recurenta reclamantă că, instanța de fond a respins acțiunea pronunțata de aceasta, fără să aibă în vedere depoziția martorilor audiați în cauză și nici raportul de expertiză contabilă care evidențiază că celelalte autovehicule nu au intrat în posesia societății, însă societatea este obligată să plătească taxe și impozite aferente acestora.
Recurenta reclamantă susține că, din depoziția martorilor audiați în cauză rezultă clar că autovehiculele solicitate de în acțiune nu au fost predate de către parați, și nu este adevărat că autovehiculele nu au fost niciodată în posesia pârâților, după cum motivează instanța în sentința pronunțată.
Din Înscrisurile depuse la dosar, reiese clar că, intimații pârâți au vândut societății la care erau administratori o parte din autovehicule.
Referitor la autosanitara țv. 12 S., aceasta nu a fost înmatriculată, de aceea nu figurează în evidentele IJP.Prahova, dar figurează în evidentele Serviciului Taxe și Impozite al Primăriilor.
Consideră recurenta reclamantă că instanța de fond este în eroare cu privire la probatoriile administrate și la interpretarea acestora.
În final solicită, admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și admiterea acțiunii, astfel cum a fost precizată.
Recurenta pârâtă D. M. a criticat sentința numai sub aspectul cheltuielilor de judecată, arătând că, a fost reținută culpa procesuală a intimatei reclamante, dar cu toate acestea i-a fost respinsă cererea de acordare a cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată reținând că nu a făcut dovada acestor cheltuieli.
Susține recurenta pârâtă că, prin încheierea de ședință din data de 22.06.2012 a fost obligată la plata sumei de 1000 lei reprezentând contravaloare onorariu expert, sumă pe care a achitat-o. Având în vedere că această expertiză a fost efectuată în cauză, lipsa dovezii de la dosar a chitanței, nu îi este imputabilă recurentei pârâte, și nu înseamnă că nu a făcut o astfel de plată.
Solicită recurenta pârâtă admiterea recursului, schimbarea sentinței atacate, în parte, în sensul acordării și cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu expert.
Intimata pârâtă D. M. a formulat întâmpinare conform art. 308 alin. 2 C. pr. civ., solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost înregistrată sub nr._ .
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și din oficiu conform disp.art.3041 C.pr.civ., tribunalul constată că următoarele:
- Cu privire la recursul declarat de recurenta reclamantă, tribunalul constată că este nejustificată critica acestuia în sensul că instanța de fond a reținut că autovehiculele nu au fost în posesia intimaților pârâți niciodată, pentru că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că chiar pârâții au fost cei care au vându societății la care erau administratori o parte din autovehicule.
Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că, autoturismele au fost înstrăinate de către numitul N. C. M. și nu de către intimații pârâți, aceste bunuri nici nu s-au aflat vreodată în posesia acestora.
Totodată, din înscrisul sub semnătură privată fără dată, numitul I. L. a predat societatea cu bunuri active și pasive și următoarele bunuri: autoturism 1310, autobuz Mercedes, autocamion Ford Cargo și remorcă basculabilă MIRSA către numitul N. C., pentru suma de 6000 de lei.
De asemenea, martorii au declarat că s-au predat 4 autovehicule între Numitul Demirdas și numitul nan C. M., reprezentate de Dacia 1300, remorca basculă, microbuz Mercedes și un camion Ford.
Cât privește Autosanitara, aceasta nu figurează înmatriculată pe numele recurentei reclamante, așa cum reiese din Adresa nr._/10.03.2009, sens în care, susținerea acesteia că, figurează în evidențele Serviciului Impozite și Taxe, fiind nejustificată.
Autovehiculele nu au fost predate intimaților pârâți, astfel cum rezultă din ansamblul probatoriilor administrate, recurenta reclamantă nefăcând dovada contrarie.
Astfel, din înscrisurile depuse la dosar nu a rezultat faptul că, bunurile s-au aflat vreun moment în posesia intimaților pârâți.
Tribunalul constată că, în mod corect instanța de fond a apreciat că bunurile mobile menționate de recurenta reclamantă în cerere nu au fost predate niciodată intimaților reclamanți și nici însușite abuziv de aceștia. Referitor la înscrisul sub semnătură privată depus în cauză, nedatat, acesta nu a fost semnat în mod legal de cei doi administratori ai societății recurente reclamante, intimații pârâți din prezenta cauză
Autovehiculele au fost predate numitului N. C. M., astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, astfel că, obligația de restituire a bunurilor revine acestuia și nu intimaților pârâți.
Așa fiind, tribunalul va respinge recursul declarat de recurenta reclamantă împotriva sentinței civile nr._ din 19.12.2012 a Judecătoriei Ploiești, ca nefondat, potrivit disp. art. 312 alin. 1 C. pr. civ.
2. Cu privire la recursul declarat de recurenta pârâtă, tribunalul constată că în mod greșit instanța de fond, deși a reținut culpa procesuală a intimatei reclamante a respins cererea acesteia de acordare a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1000 lei, reprezentând onorariu de expert.
Recurenta pârâtă a fost obligată prin încheierea de ședință din data de 22.06.2012 la plata sumei de 1000 lei reprezentând contravaloare onorariu expert, sumă pe care a achitat-o, lipsa dovezii de la dosar a chitanței, nefiindu-i imputabilă acesteia.
Potrivit dispozițiilor art.274(1) C.proc.civ. partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Potrivit art. 274 C. proc. civ., fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată îl constituie culpa procesuală a părții care a pierdut procesul. În speță, reclamanții cărora le-a fost anulață acțiunea ca insuficient timbrată se află în culpă procesuală, întrucât prin declanșarea litigiului, chiar dacă acesta a fost anulat ca insuficient timbrat, pârâta a fost obligată să avanseze o sumă de bani în vederea pregătirii apărării, fiind astfel lipsit de relevanță faptul că acțiunea formulată în fața instanței de fond nu a fost analizată pe fondul cauzei.
Pentru considerentele arătate, tribunalul va admite recursul declarat de recurenta pârâtă, potrivit disp. art. 312 alin. 2 și 3 C. pr. civ., va modifica în parte sentința recurată șiva obliga reclamanta la plata către pârâta D. M. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței recurate.
În baza disp. art. 274 C. pr. civ., va obliga recurenta - reclamantă la plata către recurenta - pârâtă D. M. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând onorariu de avocat..
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta - reclamantă . ca nefondat.
Admite recursul declarat de recurenta - pârâtă D. M..
Modifică în parte sentința recurată în sensul că obligă reclamanta la plata către pârâta D. M. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.
Obligă recurenta - reclamantă la plata către recurenta - pârâtă D. M. a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 3.06.2013.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
A. G. H. R. I. C. N. C.
-
GREFIER
R. C.
Operator de date cu caracter personal nr.5595
Red./tehnored.CN.
3 ex./28.06.2013
d.f._ Judecătoria Ploiești
j.f.I. M.
| ← Cereri. Decizia nr. 1217/2013. Tribunalul PRAHOVA | Contestaţie la executare. Decizia nr. 134/2013. Tribunalul... → |
|---|
