Dobândirea bunurilor de către stat pe cale succesorală şi transmiterea lor ulterioară în favoarea unităţii administrativ-teritoriale
| Comentarii |
|
C. civ., art. 680 Decretul nr. 31/1954, art. 25 alin. (2) O.G. nr. 128/1998, republicată
pârâţii persoane fizice, dar şi consiliile locale, ca succesori ai pârâţilor C.O., P A. şi S.G.
II. Se critică în apel respingerea cererilor de constatare a succesiunii vacante, ca fiind formulate împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Critica este nefondată.
Tribunalul a observat că reclamanţii au înţeles să-şi precizeze şi să-şi completeze acţiunea principală, chemând în judecată în nume propriu, în calitate de pârâţi, consiliile locale respective, deşi în motivarea cererii respective susţin că această pretenţie este întemeiată pe art. 25 din Decretul nr. 31/1954, statul, prin autoritatea administraţiei publice, fiind competent a prelua bunurile celor decedaţi fără moştenitori.
Instanţa de apel a reţinut că pretenţia de constatare a succesiunii vacante după trei promitenţi-vânzători, faţă de reclamanţi, în calitate de promitenţi-cumpărători, trebuie analizată în condiţiile generale prevăzute de art. 680 C. civ., potrivit cărora, în lipsa oricăror moştenitori legali sau testamentari, statul culege bunurile lăsate de defunct (bunuri în sens larg, de patrimoniu, incluzând atât activ, cât şi pasiv succesoral) cu titlu de moştenire vacantă. Statul, ca persoană juridică, este reprezentat în toate litigiile, de către Ministerul Finanţelor Publice, conform art. 25 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954.
Pe lângă aceste norme generale, mai sunt de reţinut următoarele:
Prin O.G. nr. 128/1998, republicată în septembrie 2005, s-a prevăzut că bunurile care provin din succesiuni vacante sunt declarate bunuri intrate în proprietatea privată a statului şi care se valorifică după procedura instituită de acest act normativ [art. 1 alin. (1) lit. b)]. Articolul 3 precizează că declararea bunurilor trecute în proprietatea privată a statului se face la direcţiile generale ale finanţelor judeţene sau ale Municipiului Bucureşti în termen de 10 zile de la data primirii de către deţinător a documentului care constituie titlul de proprietate al statului asupra acestora. în privinţa bunurilor imobile intrate în proprietatea privată a statului ce provin din succesiuni vacante şi care nu se valorifică în termen de 180 de zile de la data evaluării, se prevede că acestea trec în proprietatea privată a unităţilor administrativ-teritoriale cu destinaţia de locuinţe sociale [art. 4 alin. (2) lit. b)]. Articolul 5 prevede că bunurile din această categorie se valorifică de Ministerul Finanţelor Publice prin organele sale teritoriale (Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti).
Potrivit art. 2 alin. (5) şi (6) din H.G. nr. 514/1999, republicată în anul 2004, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a O.G. nr. 128/1998, bunurile mobile şi imobile care provin din succesiuni fără moştenitori legali sau testamentari intră, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, după emiterea certificatului de vacanţă succesorală de către birourile notarilor publici. Aceste bunuri se valorifică după obţinerea certificatului, astfel că inventarierea, preluarea şi evaluarea este în competenţa Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.
Mai trebuie menţionată şi dispoziţia art. 85 din Legea nr. 36/1995, care prevede expres că notarul public, la cererea reprezentantului statului, constată o succesiune ca fiind vacantă, în lipsa oricăror moştenitori legali sau testamentari, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii, eliberând în acest sens un certificat de vacanţă succesorală.
Din interpretarea tuturor acestor dispoziţii legale, rezultă următoarele: constatarea unei succesiuni ca fiind vacante poate fi făcută numai în contradictoriu cu Statul Român prin reprezentantul său Ministerul Finanţelor Publice, procedura fiind finalizată prin emiterea unui certificat de vacanţă succesorală. Toate actele juridice ulterioare acestuia sunt acte care ţin de preluarea propriu-zisă a bunurilor, de evaluare şi valorificare, bunurile ce provin dintr-o astfel de succesiune vacantă putând trece în proprietatea Municipiului Bucureşti sau a altei unităţi administrativ-teritoriale numai în condiţiile arătate, adică după trecerea unui termen de la data evaluării.
In cauză însă, nu se pune problema evaluării şi valorificării unui bun provenit din succesiune vacantă, ci reclamanţii au solicitat tocmai constatarea acestei împrejurări de fapt (lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, împlinirea termenului de opţiune succesorală), cărora legea le uneşte efecte juridice de transmitere a bunurilor succesorale în proprietatea statului. Prin urmare, calitate procesuală pasivă în petitul având ca obiect constatarea vacanţei succesorale are Statul Român prin Ministerul de Finanţe, iar sub acest aspect, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celor trei instituţii chemate în judecată a fost corect soluţionată.
Notă: în prezent, O.G. nr. 128/1998 este abrogată, iar O.G. nr. 14/2007 nu cuprinde dispoziţii similare, făcând numai o referire la bunurile imobile intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, ce provin din succesiuni vacante prin art. 9 alin. (1) lit. j). Este însă de remarcat concepţia legiuitorului exprimată în acest act normativ, posibila explicaţie a reglementărilor cel puţin aparent contradictorii cu privire la subiectul de drept care dobândeşte bunurile aparţinând succesiunilor vacante fiind astfel transmiterea ulterioară deschiderii moştenirii a acestora din patrimoniul statului în cel al unităţii administrativ-teritoriale.
| ← Acţiune de drept comun având ca obiect revendicarea unui... | Contract de donaţie. Imposibilitatea denunţării unilaterale → |
|---|
