Regulator de competenţă. Contencios administrativ. Cereri accesorii de natură civilă
| Comentarii |
|
- Cod procedură civilă: art. 17
Atunci când capătul principal de cerere aparţine contenciosului administrativ, împrejurarea că există şi unele capete de cerere accesorii de natură civilă, nu înlătură competenţa instanţei de contencios administrativ, devenind incidente prevederile art. 17 C. pr. civ.
(Sentinţa nr. 29/DC din 9 noiembrie 2009)
Prin încheierea civilă nr. 1871 din 19 iunie 2009, Tribunalul Cluj şi-a declinat în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca competenţa de soluţionare a acţiunii civile înaintată de reclamanţii S.L.C., H.A. şi SC M I E. SRL Cluj-Napoca împotriva pârâţilor Municipiul Cluj-Napoca, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca şi Primarul municipiului Cluj-Napoca, având ca obiect obligarea Consiliului Loca! al municipiului Cluj-Napoca la a emite o hotărâre privind aprobarea vânzării către reclamanţi a imobilului teren în suprafaţă de 800 mp, situat în Cluj-Napoca, str. R., înscris în CF nr. 184467 Cluj-Napoca, nr. top. 880/2; obligarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca la a încheia cu reclamanţii contract de vânzare-cumpărare în formă autentică privitor la terenul sus-arătat; în caz de refuz al Consiliului Local de a încheia contractul, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act apt de intabulare.
în motivarea încheierii s-a arătat că raportul obligaţional litigios este unul civil, astfel că raportat la prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanţa de contencios administrativ nu are competenţă să soluţioneze acţiunea de faţă.
La rândul său, Judecătoria Cluj-Napoca şi-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Tribunalului Cluj, constatând totodată ivirea conflictului negativ de competenţă prin sentinţa civilă nr. 12327/2009 din 12 octombrie 2009.
în motivarea sentinţei s-a arătat că atâta vreme cât capătul principal de cerere are ca obiect obligarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca la emiterea unei hotărâri, natura sa juridică este de contencios administrativ, ceea ce atrage competenţa de primă instanţă a Tribunalului Cluj, conform prevederilor art. 2 pct. 1 lit. d) C. pr. civ.
în ceea ce priveşte capetele de cerere subsecvente, acestea sunt de natură civilă, însă dat fiind caracterul lor accesoriu intră în competenţa instanţei ce trebuie să judece capătul principal, în aplicarea prevederilor art. 17 C. pr. civ.
Cu privire la acest conflict negativ de competenţă, Curtea are în vedere următoarele:
Astfel cum se află menţionat în cererea adiţională numită „precizare şi extindere acţiune”, primul capăt al cererii reclamanţilor are ca obiect obligarea Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca la a emite o hotărâre privind aprobarea vânzării către reclamanţi a suprafeţei de 890 mp teren situată în Cluj-Napoca, str. R., înscrisă în CF nr. 184467 Cluj-Napoca, nr. top. 880/2.
Faţă de un asemenea obiect al său, acest capăt de cerere aparţine contenciosului administrativ (căci s-a cerut unui subiect de drept administrativ emiterea unui act administrativ), ceea ce, coroborat cu împrejurarea că pârâtul în contra căruia s-a cerut emiterea actului este o autoritate locală, iar nu centrală, trimite la concluzia că el se situează sub incidenţa prevederilor art. 2 pct. 1 lit. d) C. pr. civ., impunând ca judecata în primă instanţă să fie făcută de Tribunalul Cluj.
în ce priveşte celelalte două capete de cerere deduse judecăţii, acestea sunt, într-adevăr, de natură civilă, însă ele au un caracter accesoriu în raport cu cel privitor la emiterea hotărârii de Consiliul Local. Or, acest statut de accesorietate obiigă, aşa cum Judecătoria Cluj-Napoca a remarcat, la aplicarea prevederilor art. 17 C. pr. civ., în raport de care cererile accesorii sau incidentale intră în competenţa instanţei învestite cu judecarea cererii principale.
Faţă de cele ce preced, văzând totodată şi prevederilor art. 20 pct. 2 şi art. 22 alin.
2 C. pr. civ., se va stabili în favoarea Tribunalului Cluj, Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, competenţa de soluţionare a acţiunii. (Judecător Valentin Mitea)
II. JUDECATA
| ← Cerere de anulare a dispoziţiei primarului de restituire a... | Acţiune în constatare. Inadmisibilitate → |
|---|
