Schimbarea cauzei juridice a acţiunii de către instanţa de fond. Nelegalitate
| Comentarii |
|
- Cod procedură civilă
Schimbarea motivelor de drept ale cererii de chemare în judecată şi analizarea acesteia prin prisma altor motive de drept, nepuse în discuţia contradictorie a părţilor, echivalează cu schimbarea cauzei juridice a cererii şi în consecinţă, cu necercetarea fondului cauzei.
(Decizia nr. 119/A din 13 aprilie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 1352 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamantul Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Bucureşti în contradictoriu cu pârâtul S.l. în favoarea Tribunalului Arad.
Tribunalul Arad prin sentinţa civilă nr. 875/19.11.2008 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Bucureşti împotriva pârâtului S.I., pentru restrângerea dreptului la libera circulaţie, în favoarea Tribunalului Maramureş.
Prin sentinţa civilă nr. 78 din 26 ianuarie 2009 a Tribunalului Maramureş, s-a respins cererea formulată de către reclamantul Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative împotriva pârâtului S.l.
împotriva acestei sentinţe reclamantul Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Bucureşti a declarat apel în termen legal, solicitând instanţei admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.
Analizând sentinţa atacată prin prisma motivelor de apel formulate, Curtea în temeiul art. 295 C. pr. civ., reţine următoarele:
Astfel, reclamantul a solicitat instanţei prin cererea introductivă restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie a pârâtului în Italia întrucât acesta a fost expulzat din Italia la data de 09.05.2008 în baza Decretului Prefecturii Provinciei Milano.
în drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 38 lit. b) din Legea nr. 248/2005 şi obiectivul nr. 2 lit. d) din H G. nr. 1347/2007.
Prin Decretul Prefectului Provinciei din Milano din 07.05.2008 s-a dispus îndepărtarea imediată a pârâtului din motive imperative de siguranţă publică de pe teritoriul statului italian pe o durată de 5 ani deoarece la data de 01.05.2008 pârâtul a fost arestat pentru furt calificat.
Pârâtul a intrat în România la data de 09.05.2008 prin P.F. Aeroport Henri Coandă Bucureşti.
Conform art. 38 lit. b) din Legea nr. 248/2005, restrângerea exercitării dreptului la libera circulaţie în străinătate a cetăţenilor români poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 3 ani, cu privire la persoana a cărei prezenţă pe teritoriul unui stat, prin activitatea pe care o desfăşoară sau ar urma să o desfăşoare, ar aduce atingere gravă intereselor României sau, după caz, relaţiilor bilaterale dintre România şi acel stat.
Obiectivul nr. 2 lit. d) din H.G. nr. 1347/2007 pentru aprobarea Planului de măsuri privind sprijinirea cetăţenilor români aflaţi în Italia, ca urmare a situaţiei create prin adoptarea de către Statul italian a noilor reglementări ce vizează îndepărtarea de pe teritoriu stipulează aplicarea unor măsuri de către structurile competente din subordine din momentul în care cetăţenii români expulzaţi ajung pe teritoriul României, respectiv iniţierea demersurilor pe baza cărora, ulterior, să fie luată de către autorităţile judecătoreşti o decizie vizând interzicerea deplasării acestora în Italia pe o perioadă determinată, sens în care reclamantul are obligaţia de înaintare către instanţă a dosarului de îndepărtare în directă corelare cu prevederile art. 38 lit. b) din Legea nr. 248/2005.
Instanţa de fond nu a analizat cererea reclamantului prin prisma motivelor de drept invocate ci a examinat acţiunea prin prisma art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 şi a procedat în mod nelegal la schimbarea cauzei juridice a acţiunii ceea ce echivalează cu necercetarea fondului cauzei. Având în vedere că tribunalul în mod greşit, a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, Curtea, în temeiul art. 297 alin. 1 C. pr. civ., va desfiinţa sentinţa atacată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleaşi instanţe, Tribunalul Maramureş.
în rejudecare, instanţa de fond va examina cererea reclamantului ţinând seama de temeiul de drept invocat respectiv art. 38 lit. b din Legea nr. 248/2005 şi obiectivul nr. 2 lit. d) din H G. nr. 1374/2007 şi, dacă se impune, va analiza compatibilitatea acestor norme interne cu normele de drept comunitar respectiv cu Tratatul CEE şi Directiva 2004/38/CE. (Judecător Anca-Adriana Pop)
| ← Acţiune în constatare. Inadmisibilitate | Sarcina probei. înscrisuri neconcludente. Neefectuarea... → |
|---|
