Decizia civilă nr. 40/2013. Ordonanță președințială
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 40/2013
Ședința Camerei de Consiliu de la 17 Ianuarie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE L. U.
Grefier M. T.
S-a luat în examinare cererea formulată de petenta SC E. R. A.
R. SA, privind și pe intimatul T. I., având ca obiect privind suspendarea provizorie a sentinței nr. 3385/_, pronunțată de Trbunalul Specializat C., în dosarul nr._ .
Soluționarea cererii a avut loc în Camera de Consiliu, fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că cererea este legal timbrată, iar petenta a depus la dosar dovada consemnării sumei de 74.833 lei, cu titlu de cauțiune, la dispoziția instanței.
Curtea rămâne în pronunțare asupra cererii.
CURTEA
asupra litigiului de față,
reține că prin cererea înregistrată la data de 16 ianuarie 2013 pe rolul acestei Curți de apel petenta SC E. R. A. R. SA a solicitat ca în contradictoriu cu intimatul T. I. să se dispună, pe calea procedurii ordonanței președințiale, suspendarea executării sentinței civile 3385 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului ce face obiectul dos. nr._ pendinte la Curtea de Apel C. .
În motivarea cererii s-a învederat, în esență, că prin sentința menționată mai sus s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul T. I. în contra pârâtei SC E. R. A. R. SA și ca o consecință a fost obligată aceasta din urmă la plata sumei de 450.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale și morale precum și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi întârziere calculate de la data introducerii cererii de chemare în judecată, 20 aprilie 2011 și până la plată cât și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea litigiului, că împotriva acestei sentințe s-a declarat apel ce face obiectul dos. nr._ pendinte la Curtea de Apel C., cu termen de judecată la data de 28 ianuarie 2013, că în cadrul cererii de apel s-a formulat și o cerere de suspendare a executării sentinței și că în temeiul acestei sentințe s-a declanșat executarea silită de către reclamantul creditor în acest sens fiind emisă somația de executare de către executorul judecătoresc Vinț A. Cosmin în dos. ex. nr. 235/2012 pentru suma totală de 747.803,30 lei compusă din:
3.388 lei daune materiale, 446.312 lei daune morale, 274.950 lei penalități de întârziere de 0,1% pe zi, calculate de la data introducerii acțiunii, 20
aprilie 2011 și până la data de_, 8.060 lei cheltuieli de judecată acordate prin sentință și 14.793,30 lei cheltuieli de executare.
În justificarea cererii de ordonanță președințială introdusă pe rolul acestei instanțe conform art. 280 alin. 5 C.pr.civ., petenta arată că în ceea ce privește urgența această condiție este dată de demararea procedurii de executare silită și iminenta executare efectivă a sumei urmărite, sumă care este relativ mare chiar și pentru o societate de asigurări, iar odată executată întoarcerea executării ar fi foarte dificilă și ar implica un proces de durată cu prejudicii pentru petentă.
În ceea ce privește caracterul vremelnic acesta este dat de întinderea efectelor hotărârii ce urmează să fie adoptate de instanță, respectiv până la soluționarea cererii de suspendare din apelul promovat.
Cât privește neprejudecarea fondului, se arată că prin soluționarea cererii instanța nu interferează cu judecarea apelului ori a fondului cauzei, căci problema dedusă judecății este suspendarea executării silite pentru motivele arătate, nu anularea executării și nici nu se solicită instanței să se pronunțe asupra unor chestiuni de fond ale speței.
În ceea ce privește aparența dreptului, se arată că prin continuarea executării silite petenta este grav prejudiciată un factor deosebit de important fiind cuantumul mare al despăgubirilor puse în executare cu atât mai mult cu cât se susține că suma acordată cu titlu de daune morale este mult prea mare iar penalitățile de 0,1 % pe zi aplicate la daunele morale sunt inadmsibile.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 280 alin. 4 și 5 rap. la art.
581 C.pr.civ.
Examinând cererea de ordonanță președințială, Curtea reține următoarele:
Cererea a fost examinată fără citarea părților în condițiile prevăzute de art. 581 alin. 3 teza I C.pr.civ. ținând seama și de exigențele prevăzute de art. 280 alin. 5 C.rp.civ. asupra regimului de celeritate al soluționării unei astfel de cereri.
Pentru a statua astfel instanța a mai ținut și de împrejurarea că citarea părților nu este necesară, cererea prin motivarea ei în fapt și în drept fiind suficient de lămuritoare să fie abordată fără prezența și concursul părților litigante.
În examinarea cererii de față Curtea reține că dovada cauțiunii impusă de dispozițiile art. 280 alin. 5 rap la cerința de la alin. 4 și cu aplic. art. 403 alin. 4 C.pr.civ. a fost depusă la dosar, respectiv prin recipisa de consemnare seria TA nr. 2316317 din_ s-a consemnat la CEK Bank - Sucursala C. suma de 74.833 lei, plătită prin virament bancar, ca efect al ordinului de transfer nr. 32763050/1/_, sumă ce reprezintă 10% din cuantumul sumei ce face obiectul executării demarate în dosarul execuțional în baza sentinței a cărei suspendare se solicită.
Cu referire la condițiile specifice procedurii ordonanței președințiale instituție care devine incidentă prin norma de trimitere consacrată de art.
280 alin. 5 C.pr.civ., Curtea reține că asupra stării de fapt prezentate și dovedite de petentă, redată în sinteză în preambulul considerentelor nu sunt alte remarci importante de făcut susținerile acesteia fiind pe depplin dovedite cu înscrisurile anexate și colaționate la dosar.
În ceea ce privește analiza cerinței urgenței condiția este stabilită de însuși legiuitorul, care spre deosebire de dispozițiile art. 403 alin. 4 C.pr.civ. în ipoteza art. 280 alin. 5 C.pr.civ. o prezumă.
Și este așa, deoarece textul art. 280 alin. 5 C.pr.civ. relevă că instanța poate încuviința suspendarea executării hotărârii apelate pe cale de ordonanță președințială, chiar înainte de sosirea dosarului la instanța de apel, ceea ce evident reclamă o situație de urgență în pronunțarea unei soluții asupra cererii de suspendare.
Dincolo de acest aspect de ordin formal legal, condiția urgenței trebuie apreciată de instanță în raport cu starea de fapt existentă în momentul pronunțării soluției.
Așa cum rezultă din starea de fapt prezentată în precedent împotriva petentei s-a pornit executarea silită în baza sentinței atacate cu apel, procedura de executare fiind iminentă a se realiza efectiv prin indisponibilizarea și plata dintr-o dată a întregii sume supuse executării silite, sumă care din punct de vedere valoric este importantă în economia unor raporturi juridice de asigurare obișnuite.
Din această perspectivă, urgența reclamată pentru a se cere și obține oprirea provizorie a executării sentinței apelate este dovedită.
Cât privește condiția caracterului vremelnic acesta este dat de însuși dispozițiile legale în temeiul cărora se analizează această cerere.
Astfel, legea cerere imperativ în art. 280 alin. 5 C.pr.civ. că efectele produse de suspendarea provizorie pe cale de ordonanță președințială să se producă până la dezlegarea cererii de suspendare.
Legea are în vedere dezlegarea cererii de suspendare de care textul art. 280 C.pr.civ. vorbește în alineatele precedente, respectiv cererea introdusă conform art. 280 alin. 2-4 C.pr.civ. odată cu apelul.
În acest context și această condiție este îndeplinită.
Cât privește condiția neprejudecării fondului, instanța reține că ordonanța președințială este o procedură sumară reclamată de o situație urgentă și care impune intervenția instanței pentru a se conserva o anumită stare de fapt care se degradează iminent cu importante consecințe asupra unei persoane sau de a lua o anumită măsură care să se execute rapid tocmai pentru a se preveni pierderea iremediabilă ori greu de remediat a unui drept dacă s-a întârzia luarea acestei măsuri.
Petenta cerere intervenția prezentei instanțe pentru a opri temporar executarea silită demarată în special datorită cuantumului mare al creanței, datorită faptului că daunele morale s-au acordat la o valoare extrem de mare în comparație cu jurisprudența pertinentă în materie și că creanța constând în penalități de întârziere este fără temei legal.
Curtea, desigur, nu va putea antama direct aceste abordări dar sub aspectul analizei sumare și al pipăirii fondului cauzei specific procedurii ordonanței președințiale și a reținerii aparenței de drept, observă că cererea de ordonanță președințială este întemeiată.
Creanța urmărită deși mare sub aspect valoric este o despăgubire acordată de instanță și deci petenta trebuie să-și asume acest risc atunci când încheie contracte de asigurare care o expun unor despăgubiri importante. Trebuie reținut în context că asigurarea este un contract aleatoriu.
Dintr-un alt unghi de vedere Curtea reține că sub aspectul daunelor morale care reprezintă cea mai importantă parte din suma acordată de instanță, acestea sunt susceptibile de a fi acordate fără să existe criterii de evaluare unanim admise certe și verificabile, opozabile erga omnes.
Așa fiind, acestea pot face obiectul unei reevaluări de către instanța de apel prin prisma materie daunelor morale și a jurisprudenței relevante și pertinente.
Prin aceasta, Curtea reține în aparență că daunele morale spre deosebire de cele materiale care au grad mai mare de certitudine raportat la probele dosarului țin de aprecierea judecătorului și astfel nu pot fi catalogate cel puțin în aparență ca fiind prezumate definitiv stabilite, mai ales că în speță suma acordată cu titlu de daune morale este importantă.
Pe de altă parte, Curtea reține că dat fiind natura daunelor morale, creanța nu este certă, lichidă și exigibilă nici la data intentării acțiunii și nici anterior.
Drept urmare, în aparență, și sumar, Curtea, pipăind fondul cauzei, reține că dispozițiile art. 37 din Ordinul nr. 5 din 17 mai 2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor nu sunt aplicabile decât strict la ipoteza de normare a textului, respectiv dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenele prevăzute la art. 36 sau și le îndeplinește defectuos,
inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea.
Or, ipoteza prevăzută de art. 36 din Ordin la care trimite art. 37, evidențiază obligația asigurătorului de a plăti despăgubirea în maxim 10 zile de la două momente expres prevăzute, respectiv de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii răspunderii și cuantificării daunei, solicitat în scris de către asigurător, sau de la data la care asigurătorul a primit o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească.
În mod evident, suma cu titlu de daune morale nu poate fi cuantificată cert decât de instanță, care va stabili și lichiditate acesteia și ca atare plata creanței nu poate fi făcută decât pe baza unei hotărâri judecătorești definitive, iar termenul de plată de maxim 10 zile nu poate curge în această ipoteză decât de la data rămânerii definitive a unei atari hotărâri judecătorești.
Așa fiind, penalitatea de 0,1 % care sancționează întârzierea la plată, nu poate opera pentru plata daunelor morale decât de la data rămânerii definitive a hotărârii care le acordă cu luarea în calcul a termenului de plată prevăzut de Ordinul analizat.
Pe cale de consecință, fără pretenția de a analiza însuși fondul cauzei ori a da vreo soluție în apel, instanța are în vedere că există serioase rezerve cu privire la stabilirea în concret a sumei de plată și raportat la cele ce precedă, și ținând seama că ponderea sumelor urmărite, prin punerea în executare a sentinței, este circumscrisă daunelor morale și penalităților de întârziere, condiția aparenței dreptului în favoarea petentei este îndeplinită.
Așa fiind, este mai preferabil și just în momentul de față pentru ambele părți să fie oprită temporar executarea unei sentințe, deși executorie, totuși nedefinitivă, cu privire la realizarea unor creanțe importante care trebuie stabilite cu caracter definitiv de instanța de apel.
Efectul suspendării provizorii dispuse de această instanță se va întinde doar până la 28 ianuarie 2013, deci un interval extrem de scurt, iar intimatul, în măsura în care va dovedi că a fost prejudiciat prin temporizarea executării, va putea să-și valorifice eventualele daune din cauțiunea depusă la dispoziția instanțe de către petentă.
Pe de altă parte, se evită și posibilitatea întoarcerii executării, procedură riscantă și greoaie de recuperare a sumelor încasate prin ipoteză în baza unui titlu ce ulterior este desființat.
Față de cele ce precedă, în temeiul art. 280 alin. 4 și 5 rap. la art. 581 C.pr.civ., instanța urmează să admită cererea petentei și ca o consecință va
încuviința vremelnic suspendarea provizorie a sentinței 3385 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului ce face obiectul dos. nr._ pendinte la Curtea de Apel C. .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
O R D O N Ă :
Admite cererea de suspendare provizorie formulată de petenta SC E.
R. A. R. S.A. cu sediul în comuna Voluntari, șos. București Nord, nr. 10, Global City Business Park, Clădirea 023, et. 4, jud. Ilfov, privind și pe intimatul T. I. cu domiciliul procesual ales în C. -N., B- dul 21 Decembrie 1989, nr. 104 bl.L1, ap. 1, jud. C. privind suspendarea provizorie a sentinței 3385 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat
în dos. nr._ și ca o consecință:
Încuviințează vremelnic suspendarea provizorie a sentinței 3385 din_ pronunțată de Tribunalul Specializat C. în dos. nr._ până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul apelului ce face obiectul dos. nr._ pendinte la Curtea de Apel C. .
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi_ .
PREȘEDINTE,
U.
GREFIER,
T.
Red./Tehnored./L.U./L.U. 4 ex./18 ianuarie 2013
| ← Încheierea civilă nr. 102/2013. Ordonanță președințială | Decizia civilă nr. 72/2013. Ordonanță președințială → |
|---|
