Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința nr. 101/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Curtea de Apel BUCUREŞTI - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2014

Sentința nr. 101/2014 pronunțată de Curtea de Apel BUCUREŞTI la data de 15-01-2014 în dosarul nr. 52707/299/2012

DOSAR NR._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII-A C. ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

SENTINȚA CIVILĂ NR. 101

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15.01.2014

CURTEA COMPUSĂ DIN:

PREȘEDINTE: A. V.

GREFIER: R. B.

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta S. Națională Transport Feroviar Marfă ,,C.F.R. Marfă” S.A. în contradictoriu cu pârâții S. Națională Transport Feroviar Călători ,,C.F.R. Călători” S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Călători București, pârâtul M. T., Primăria M. București prin Primar și O. de C. și Publicitate Imobiliară București, având ca obiect „anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate”.

Dezbaterile în fond și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 08.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 15.01.2014, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele :

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr._, la data de 05.11.2012, S. Națională Transport Feroviar Marfă „C. MARFĂ" SA a chemat în judecată pe pârâții S. Națională Transport Feroviar Călători ,,C.F.R. Călători” S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Călători București, pârâtul M. T., Primăria M. București prin Primar și O. de C. și Publicitate Imobiliară București, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra terenurilor . 09 nr. 0898 din 15.04.2003 emis de către M. Lucrărilor Publice T. și Locuinței (actualul Minister al T. și Infrastructurii) pârâtei S. C. Calatori S.A., pentru terenul în suprafață de 686,63 mp, situat in București, Calea Griviței nr.353. sector 1, înscris în Cartea Funciară nr._ București, Sector 1, număr cadastral vechi imobil_; anularea tuturor actelor care au stat Ia baza emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor; restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul radierii din CF nr._ București, Sector 1 a dreptului de proprietate al pârâtei S.N.T.F.C.- Regionala Transport Feroviar Calatori București, asupra terenului, înscris cu titlu de atestare conform HG nr. 834/1991 și al HG nr. 386/2007; obligarea pârâtei S.N.T.F.C. „C.F.R. Calatori" S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București în conformitate cu prevederile art. 274 C.pr.civ., să îi plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.

In motivarea cererii, s-au arătat următoarele:

In urma reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Române (SNCFR), prin divizare (potrivit art. 47 din OUG 12/1998) au fost înființate 5 societăți:

1. Compania Națională de Căi Ferate „C." SA

2. S. Națională de Transport Feroviar de Marfă „C. Marfă" SA

3. S. Națională de Transport Feroviar de Călători „ C. Călători" SA

4. S. de Administrare Active Feroviare SAAF

5. S. de Servicii de Management Feroviar SMF

Prin HG nr. 582 /10.09.1998, a fost înființată S. Națională Transport Feroviar Marfă „C. MARFĂ" SA, prin care s-a stabilit și modul de preluare a patrimoniului de la societatea reorganizată (SNCFR). Astfel că SNTFM „C. Marfă" SA, deține în patrimoniul propriu o . clădiri și terenuri repartizate în conformitate cu prevederile Dispoziției Președintelui SNCFR nr. 58 /1998, emisă în baza OUG nr. 12/1998 (privind transportul pe căile ferate romane si reorganizarea Societății Naționale a Cailor Ferate Romane), respectiv HG nr. 235/1991 (privind "înființarea Societății Naționale a Cailor Ferate Romane), precum și a unor ordine ale Ministerului T., respectiv OMTCT nr. 1063/2003 prin care se transferau fără plată de la CNCF „C." SA, terenurile aferente secțiilor TCM și terminalelor de transport combinat către SNTFM „C. Marfă" SA.

Urmare a împărțirii patrimoniului SNCFR, s-a demarat de către societatea reclamantă încheierea unor contracte cu societăți specializate în vederea întocmirii documentațiilor necesare obținerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate a SNTFM „C. Marfă" SA, asupra terenurilor și de publicitate imobiliară a acestora în regim de Carte Funciară.

Pe parcursul derulării acestor contracte, s-a constatat faptul că pârâta - S.N.T.F.C. „C.F.R. Calatori" S.A- Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București - nu a întocmit corespunzător documentația cadastrală pentru obținerea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor sale, incluzând terenuri și clădiri ce aparțin de drept societății reclamante. In această situație se află locația: „Garaj Grivița" care a fost inclus de pârâta „S.N.T.F.C,.C.F.R. Calatori" S.A- Sucursala de Transport Feroviar de Calatori în documentația cadastrală pentru obținerea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate, sub numărul cadastral_ (conform adresei OCP1 București nr._ /16.05.2012).

Astfel, locația „Garaj Grivița", situata în București, Calea Griviței nr.353, în suprafața de 686,63 mp, este proprietatea societății reclamante conform Dispoziției Președintelui SNCFR nr. 58 /1998, anexa coloana 2, punctul 9 si 10 prin care i-au fost repartizate SNTFM „C. Marfă" SA, toate secțiile TCM si toate terminalele de transport combinat cu toată dotarea existentă în evidența actuală, inclusiv liniile, clădirile, atelierele, utilajele, mijloacele de transport, transbordare și transcontainerele conform inventarierii la zi. (clădirea și terenul aferent). Ulterior, prin ordinul OMTCT nr. 1063 /2003 se transferau tară plată de la CNCF „C." SA, terenurile aferente secțiilor TCM și terminalelor de transport combinat către SNTFM „C. Marfă" SA.

În vederea realizării documentației topografice pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate conform HG nr. 834/1991, societatea reclamanta a solicitat OCPI Sector 1 București prin adresa nr. B2.2/507 /08.05.2012, relații cu privire la situația terenului mai sus menționat la care a anexat schițele cu coordonatele punctelor de inflexiune. OCPI București a răspuns prin actul nr._/16.05.2012, prin care înștiința reclamanta că amplasamentul în suprafața de.686,63 mp este inclus in imobilul situat in Calea Griviței nr. 347 identificat cu numărul cadastral_ si înscris in cartea funciara.

În Extrasul de Carte Funciară pentru Informare din data de 23.05.2012, dreptul de proprietate, dobândit prin împroprietărire aparține S.N.T.F.C. „C.F.R. Calatori" S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București.

Având in vedere cele constatate reclamanta s-a adresat S.N.T.F.C. „C.F.R. Calatori" S.A. S.T.F.C. București cu solicitarea de inițiere a procedurii de dezmembrare a suprafeței care include si terenul ce aparține societății reclamante (adresa nr. B2._ a Oficiului Tehnic, Serviciul MECPAAA din cadrul SNTFM C. Marfa SA CZM București).

Parata, S.N.T.F.C.„C. Calatori"S.A. STFC București a răspuns prin adresa nr._ /2012 recunoscându-si culpa, afirmând ca terenul in suprafața de 686,63 mp situat in Calea Grivița nr.347 Sector 1 București, care aparține SNTFM „C. MARFA" SA, a fost inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr. 1898/15.04.2003 si intabulat cu nr. cadastral_ iar pentru corijarea erorii este necesara inițierea procedurii de dezmembrare cu aprobarea S. C. Calatori SA, societatea mama. P. la data prezentei cereri parata nu a întreprins nici un demers. Astfel că Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . 09 nr. 0898 din 15.04.2003 a fost eliberat pârâtei S.N.T.F.C. „C.F.R. Calatori" S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București, cu încălcarea legislației în vigoare, respectiv a HG 834/1991 și a Criteriilor nr. 2665/1 C/311/1992 pentru o suprafață mai mare de teren decât cea atribuită.

Și societății reclamante îi sunt aplicabile prevederile Legii 15/1990, iar pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate este necesară a fi urmată procedura reglementată de HG nr. 843/1991 și Criteriile nr.2665/1C/311/28.02.1992. În vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenul mai sus menționat s-a demarat procedura prevăzută de HG 834/1991, s-au făcut măsurătorile cadastrale și au fost întocmite documentele necesare.

Potrivit art. 1 din HG nr. 834/1991, „Terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la dala "înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determina, pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivii legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului de resort, iar pentru societățile comerciale înființate prin decizia organului administrației locale de stat, de către autoritatea publica județeană ".

Aceste terenuri au fost atribuite societății reclamante conform Dispoziției Președintelui SNCFR nr. 58/1998, emisă în baza OUG nr.12/1998 (privind transportul pe căile ferate romane si reorganizarea Societății Naționale a Cailor Ferate Romane), respectiv HG nr. 235/1991 (privind înființarea Societății Naționale a Cailor Ferate Romane), precum și a ordinului Ministerului T. OMTCT nr. 1063/2003 prin care se transferau tară plată de la CNCF „C." SA, terenurile aferente secțiilor TCM și terminalelor de transport combinat către SNTFM „C. Marfă" SA.

La data prezentei, reclamanta deține în fapt aceste terenuri și îi sunt necesare în vederea desfășurării activității conform obiectului de activitate (transport feroviar de mărfuri).

In cuprinsul Criteriilor 2665/1 C/311/28.02.1992 la pct. 9, se arată că una dintre operațiunile topografice în faza pregătitoare o reprezintă recunoașterea limitei suprafeței incintei de către comisia constituită conform art. 2, în prezența vecinilor societății comerciale cu capital de stat și consemnarea acestuia într-un proces verbal care va cuprinde schița cu conturul incintei și numărul punctelor de frângere.

Obligația întocmirii procesului verbal de vecinătăți prevăzută în Criteriile nr.2665/1 C/311/28.02.1992, pentru care urmează să se elibereze certificat de atestare a dreptului de proprietate, revine organelor administrației publice județene conform art. 15 alin. l din HG nr. 831/1991, acestea reprezentând măsuri prealabile emiterii actului administrativ și are drept scop detalierea modalităților practice de emitere a certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Or, în cazul de față și reclamanta este vecină a pârâtei S. „C. Calatori" SA și trebuia să le solicite semnarea proceselor verbale de vecinătate pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru terenurile proprii. Face mențiunea că S. „C. Calatori" SA nu a solicitat acest lucru, dar cu toate acestea a obținut eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Pentru a evita acest lucru, a inclus în suprafață de teren declarată și terenurile reclamantei (adevărat mai mici în comparație cu suprafața deținută de aceasta) dar nelegal. Aceste terenuri, acum intabulate, trebuiau sa le fie transferate de la CN C. SA fără plată conform OMTCT nr. 1063/2003, așa cum s-a arătat mai sus.

În concluzie, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor . 09 nr. 0898 din 15.04.2003 a fost eliberat pârâtei S.N.T.F.C. „C.F.R. Calatori" S.A- Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București, cu încălcarea legislației în vigoare, respectiv a HG 834/1991 și a Criteriilor nr. 2665/1C/311/1992, fără să existe proces-verbal de vecinătate și pentru o suprafață mai mare de teren decât cea atribuită, acest lucru ducând la imposibilitatea reclamantei de a obține, la rândul său, a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, fapt care prejudiciază societatea reclamantă.

Având în vedere cele mai sus prezentate, reclamanta a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se admită acțiunea așa cum a fost formulată.

În drept, au fost invocate dispozițiile: art. 112 C.pr.civ, Legea nr. 554/2004 art.l alin 1 si urm, Criteriile nr. 2665/1C311/28.02.1992, art. 274 C.pr.civ., Dispoziția nr. 58/22.07.1998, OG nr. 12/1998, Ordinul MTCT nr. 1063/11.12.2003, HG nr. 834/1991, HG nr. 582/10.09.1998.

Prin întâmpinarea formulată la data de 05.04.2013, pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București a solicitat să se respingă acțiunea pentru următoarele motive:

1) excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei.

După cum este bine cunoscut calitatea procesuala activa presupune identitate intre titularul dreptului dedus judecații si reclamant. Din actele administrate nu rezulta ca este îndeplinita aceasta cerința legala. Prin Ordinul Ministrului T., Construcțiilor si Turismului nr. 1063 /22.12.2003 se transfera din patrimoniul Companiei Naționale de Cai Ferate C. SA la S. Naționala de Transport Feroviar Marfa "C. Marfa" S.A terenurile aferente secțiilor TCM si terminalelor de transport combinat.

De asemenea, prin Dispoziția 58/1998 a Președintelui SNCFR s-a efectuat repartizarea patrimoniului SNCFR odată cu înființarea noilor companii potrivit obiectului de activitate.

Potrivit acestor reglementari nu rezulta ca obiectul aflat in litigiu si anume Garaj Grivița situat in București, Calea Griviței nr. 353 in suprafața de 686,63 mp ar fi in proprietatea, administrarea sau folosința reclamantei.

F. de aceste argumente, pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București a solicitat sa se observe ca nu exista identitate si pe cale de consecința reclamanta nu are calitate procesuala activa, pe cale de consecința a solicitat admiterea excepției.

2) excepția inadmisibilității cererii.

Potrivit HG nr. 582/1998 privind înființarea Societății Naționale de Transport Feroviar Marfa "C. Marfa" S.A. s-a stabilit ca obiectul principal de activitate al acestei companii naționale de stat îl reprezintă transportul feroviar de marfa pe calea ferata.

Garajul Grivița ca entitate materiala de sine stătătoare este destinat parcării autovehiculelor ce sunt folosite de societatea noastră, astfel încât activitatea acestuia este subordonata activității principale de transport feroviar de calatori. La data împărțirii patrimoniului SNCFR pe noile companii infinitate in 1998 transportul auto a fost creat ca o activitate auxiliara si subsecventa a activității principale fiecărei noi companii. . toate companiile înființate prin hotărâri de guvern in anul 1998 aveau nevoie de servicii secundare de transport auto.

F. de aceste argumente, reclamanta nu-si fundamentează cererea pe obiectul principal de activitate si anume pe transportul feroviar de marfa pe calea ferata, pentru ca in baza principiului accesoriu sequitur principale sa poată face dovada ca Garajul Grivița este destinat activității secundare privind transportul auto. Ținând cont de cele de mai sus pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București a solicitat admiterea excepției așa cum a fost formulata.

3) excepția prescripției dreptului material la acțiune.

Potrivit art. 2529 cod civil prescripția dreptului la acțiune in anularea unui act juridic începe sa curgă de la data când cel îndreptățit a cunoscut cauza anularii insa nu mai târziu de împlinirea a 18 luni din ziua încheierii actului juridic.

Din petitul acțiunii rezulta ca reclamanta solicita anularea certificatului de atestare a titlului de proprietate asupra terenului . nr. 0898/15.04.2003 emis de către M. Lucrărilor Publice, T. si Locuinței, titlu ce a fost înscris in cartea funciara in același an sub nr._ București, Sector 1, nr. Cadastral vechi_.

Potrivit dispozițiilor legale in materie de la data înscrierii in cartea funciara si anume 2003 acest titlu de proprietate este prezumat ca a fost cunoscut de reclamanta. Având in vedere ca nulitatea invocata este una relativa pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București a solicitat sa se observe ca termenul de 3 ani a fost îndeplinit si chiar depășit cu aproape 10 ani si pe cale de consecința a solicitat sa se admită excepția.

Pe fondul cauzei, acțiunea formulata de reclamanta este neîntemeiata ținând cont de actele depuse de către aceasta si de afirmațiile făcute in cererea de chemare in judecata.

Reclamanta S. Naționala de Transport Feroviar Marfa "C. Marfa" S.A- Centrul Zonal de Marfa București afirma ca societatea pârâta (S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București) prin actul nr._ /2012 si-a recunoscut culpa, afirmând ca terenul in suprafața de 686,63 mp situat in Calea Griviței nr. 347, Sector 1, București aparține societății reclamante.

Din lecturarea actului menționat mai sus rezultă ca terenul in cauza si anume Garajul Grivița se afla pe terenul aparținând Depoului București Calatori care are adresa poștala Calea Griviței nr. 347, Sector 1, București si pentru care S. "C. Calatori" S.A. deține certificat de atestare a dreptului de proprietate . nr.0898/15.04.2003.

Terenul in cauza si anume Garajul Grivița este destinat unei activități conexe si auxiliare a S. "C. Calatori" S.A- Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București fiind utilizat pentru gararea autovehiculelor auto ale paratei.

Pe de alta parte reclamanta nu si-a executat nici obligația de a comunica toate actele doveditoare a pretențiilor sale. La data împărțirii patrimoniului SNCFR pe noile companii înființate in 1998 transportul auto a fost creat ca o activitate auxiliara si subsecventa a activității principale fiecărei noi companii. . toate companiile înființate prin hotărâri de guvern in anul 1998 aveau nevoie de servicii secundare de transport auto. F. de cele menționate mai sus, pârâta S. Națională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători" - S.A. - Sucursala de Transport Feroviar de Calatori București a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.

In drept și-a fundamentat apărarea pe art. 115 — 118 Cod Procedura Civila.

Prin sentința civilă nr._/ 23.09.2013 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 în dosar nr._ , a fost admisă excepția de necompetență materială a Judecătoriei Sectorului 1 și a fost declinată cauză în favoarea Curții de Apel București-secția a VIII a de C. Administrativ și Fiscal.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei din urmă instanțe la data de 14.01.2013.

La data de 26.11.2013, pârâtul M. T. a formulat întâmpinare, prin care, față de primele două capete de cerere, a invocat, pe cale de excepție:

1. Inadmisibilitatea acțiunii

Potrivit dispozițiilor art.5 alin 1 din Hotărârea Guvernului nr.834/1991 privind stabilirea și evaluarea unor terenuri deținute de societățile comerciale cu capital de stat, organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului de resort, vor elibera societăților comerciale certificare de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Având în vedere aceste aspecte, rezultă cu evidență faptul că raportului juridic dedus judecății îi sunt incidente dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, care la art.2 alin. (1) lit. c) definește actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.

Prin urmare, chiar și în măsura în care actul dedus judecății a intrat în circuitul civil, acesta își păstrează caracterul de act administrativ. În consecință, persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim prin emiterea unui act administrativ trebuie să se supună rigorilor legii speciale în materie.

În speță, ne aflăm în prezența unei acțiuni ce are ca obiect anularea unui act administrativ individual, respectiv a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de către MLPTL pentru S. "C. Călători" SA, . nr.0898.

Pentru considerentele mai sus menționate, pârâtul a apreciat faptul că în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. l din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu care, pentru anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor anterior menționat, trebuia urmărită procedura prealabilă.

In consecință, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ, reclamanta avea obligația să formuleze o plângere prealabilă, potrivit art. 109 alin. 2 din codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 7 alin. l din Legea nr.554/2004 și, mai mult decât atât, să anexeze la cererea de chemare în judecată dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

Prin urmare, rezultă, cu evidență, faptul că, atât în cazul actelor administrative individuale și normative, această procedură prealabilă nu este una facultativă, ci se constituie chiar într-o condiție de admisibilitate a acțiunii, pe care cel ce se consideră vătămat o adresează instanței competente.

Or, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile cu M. T., în materia contenciosului administrativ, conform dispozițiilor legale anterior menționate, procedura de soluționare a cererilor impunând urmărirea unei proceduri prealabile.

În contextul celor expuse anterior, reiese fără nicio urmă de echivoc faptul că în speță, reclamanta a promovat cererea de chemare în judecată cu eludarea dispozițiilor imperative ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, motiv pentru care pârâtul M. T. a solicitat admiterea excepției astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă.

2. Tardivitatea introducerii cererii

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin 1 din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la:

a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;

b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii;

c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii;

d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile;

e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

Potrivit dispozițiilor art. 11 alin 2 din același act normativ, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz. In raport de acest ultim text de lege, acțiunea de față este tardiv formulată.

Astfel, Certificatul de atestare a dreptului de proprietate . nr.0898 este un act administrativ individual, reclamanta fiind în drept să promoveze acțiune în anularea acestuia în termen de un an de la luarea la cunoștință a actului administrativ contestat, termen de decădere, potrivit art.11 alin. 5 din Legea nr.544/2004, căruia, în consecință, nu îi sunt aplicabile instituția suspendării, întreruperii sau repunerii în termen.

Fiind în prezența unui act juridic ce atestă existența în patrimoniul S. "C. Călători" SA un drept real supus publicității imobiliare în condițiile Legii nr.7/1996, modificată și completată, momentul luării la cunoștință cu existența acestuia coincide cu momentul înscrierii Certificatului în Cartea Funciară, când dreptul de proprietate al titularului certificatului a devenit opozabil erga omnes.

Astfel, potrivit dispozițiilor art.2 lit. c) coroborate cu cele ale art.27 din Legea nr.7/1996 (versiunea în vigoare la momentul înscrierii de către S. "C. Călători" SA a dreptului real în Cartea Funciară), înscrierile în cartea funciară în vederea asigurării publicității și opozabilității drepturilor față de terți, devin opozabile de la data înregistrării cererii.

În același sens sunt și dispozițiile art. 20 alin (1) din C.civ., potrivit cărora publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice.

Or, așa cum rezultă din apărările formulate în cauză de către pârâta S. "C. Călători" SA, dreptul de proprietate al acesteia a fost intabulat în CF în anul 2003, în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr.0898/15.04.2003.

Prin urmare, la data înscrierii în Cartea Funciară, respectiv anul 2003, acest titlu de proprietate este prezumat că a fost cunoscut de către reclamantă, sens în care, în condițiile art. 19 alin (4) din C. Civ, nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.

În raport de această dată a înscrierii dreptului real al S. "C. Călători" SA în CF, termenul de 1 an de promovare a acțiunii s-a împlinit în anul 2004, astfel că acțiunea promovată de reclamantă la data de 05.11.2012, este formulată cu mult peste termenul stabilit imperativ de dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.

Deoarece reclamanta a sesizat instanța de judecată cu eludarea dispozițiilor legale anterior menționate, pârâtul M. T. a solicitată să se admită excepția astfel cum a fost formulată și, pe cale de consecință, să se respingă cererea de chemare în judecată a reclamantei ca fiind tardiv formulată.

Față de petitul 3 al acțiunii, pârâtul M. T. a invocat, pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a Ministerului T..

Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului afirmat (calitatea procesuală activă) și, pe de altă parte, între persoana pârâtului si cel obligat în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală pasivă). În același timp, calitatea procesuală este una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.

Acțiunea în radiere /rectificarea cărții funciare este o acțiune civilă prin care se urmărește înlăturarea înscrierilor apreciate drept neîntemeiate îndreptate împotriva persoanei în favoarea căreia a fost înscris acel drept.

Față de pretențiile deduse judecății de către reclamantă prin acest petit al acțiunii, este mai mult decât evident faptul că M. T. nu are legitimare procesuală, neputând fi obligat în raporturile juridice deduse judecății prin acțiunea promovată, acesta neexercitând niciun drept real asupra terenului în raport de care se solicită rectificarea.

Ca urmare, pârâtul M. T. a solicitat să se respingă capătul de cerere cu privire la radierea/rectificarea înscrierilor în Cartea Funciară în favoarea S. "C. Călători" SA cu privire la terenul ce face obiectul Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate . nr.0898/15.04.2003, ca îndreptate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În contextul celor de mai sus, pârâtul M. T. a solicitat să se admită excepțiile astfel cum au fost formulate și, pe cale de consecință, să se respingă acțiunea reclamantei, în principal, ca fiind inadmisibilă, iar în subsidiar ca tardiv formulată și ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă pentru petitul 3 al acțiunii.

În drept, și-a întemeiat apărarea pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale actelor normative invocate.

Prin întâmpinarea formulată la data de 06.01.2014, pârâta Primăria M. București prin Primar General a solicitat să se respingă acțiunea ca fiind îndreptata împotriva unei persoane fără calitate procesuala pasiva, fata de acest parat, respectiv ca neîntemeiata.

Fată de prezenta cerere, pârâta Primăria M. București prin Primar General a înțeles să invoce următoarele excepții:

1.Sintagma „Primărie" nu are capacitate de folosința, conform art. 20 si 21 din Legea nr.215/2001. coroborat cu art. 77 din Legea nr. 215/2001, legea administrației publice locale, Primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridica. Față de această cerere, pârâta Primăria M. București prin Primar General a înțeles să invoce excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Primăriei M. București, excepție care a solicitat să fie admisă și, pe cale de consecință, să se respingă recursul (acțiunea) ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără capacitate de folosință. Conform dispozițiilor Legii nr. 215/2001, legea administrației publice locale, "Primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, fără personalitate juridică ".

2.De asemenea, pârâta Primăria M. București prin Primar General a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei M. București întemeiată de faptul că reclamanta nu face dovada motivării în drept a atribuțiilor care îi reveneau Primăriei M. București, care să justifice raportul procesual dintre cel căruia i s-a cauzat paguba și cel vinovat de producerea pagubei.

Pentru a avea calitate procesuala pasiva in cauza, trebuie sa existe identitate intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in obiectul juridic supus judecății, ceea ce nu este aplicabil Primăriei M. București in prezenta cauza.

In contenciosul administrativ calitatea procesual pasiva aparține autorității publice care a emis sau trebuia sa emită actul administrativ, întemeiat de faptul că reclamantul nu face dovada motivări în drept a atribuțiilor care îi reveneau Primăriei M. București, care să justifice raportul procesual.

În cazul de față neexistând identitatea necesară între persoana pârâtului și persoana obligată, lipsa calității procesual pasive duce la respingerea acțiunii, cunoscut fiind faptul că sistemul nostru procesual civil nu cunoaște instituția schimbării uneia dintre părți, cu o altă persoană în cazul în care se constată lipsa calității procesuale. O eventuală susținere a instanței în ceea ce privește calitatea procesual pasivă, poate duce la imposibilitatea punerii în executare a hotărârii judecătorești, rămasă definitivă și irevocabilă, întrucât aceasta nu ne poate fi opozabilă. Având în vedere cele de mai sus, pârâta Primăria M. București prin Primar General a solicitat să se admită excepțiile invocate, iar pe cale de consecința, să se respingă acțiunea formulată de reclamanta ca neîntemeiată.

În drept, și-a întemeiat apărarea pe prevederile Cod de Procedură Civilă, Legea nr.215/2001, Legea nr. 554/2004.

La termenul din 08.01.2014, Curtea a pus în discuție excepțiile invocate prin întâmpinările depuse la dosar: excepția lipsei calității procesuale active, excepția inadmisibilității și excepția prescripției, invocate de pârâtul S. Călători; excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, excepția tardivității și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T. pe capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară, invocate de pârâtul M. T.; excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei PMB și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PMB, invocate de pârâtul PMB.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, invocată de pârâtul S. Călători:

Curtea constată că pârâtul a invocat această excepție, invocând faptul că nu rezulta din probele administrate faptul ca obiectul aflat in litigiu si anume Garaj Grivița situat in București, Calea Griviței nr. 353 in suprafața de 686,63 mp ar fi in proprietatea, administrarea sau folosința reclamantei, astfel că reclamanta nu are calitate procesuala activa.

Curtea constată că prin calitate procesuală activă se înțelege acea condiție de exercițiu a acțiunii civile constând în identitatea dintre titularul acțiunii și subiectul activ al raportului juridic dedus judecății.

Dar ceea ce presupune verificarea calității procesuale active într-o astfel de acțiune (acțiune în anularea unui act) nu se confundă cu stabilirea fondului raportului juridic dedus judecății; astfel, instanța trebuie să verifice dacă reclamantul se pretinde din punct de vedere formal ca fiind subiectul activ al raportului juridic dedus judecății, urmând ca dovada în sine a acestei afirmații să țină de fondul cauzei și de caracterul întemeiat sau nu al acțiunii; or, reclamanta pretinde prin prezenta cerere faptul că obiectul aflat in litigiu si anume Garaj Grivița situat in București, Calea Griviței nr. 353 in suprafața de 686,63 mp ar fi in proprietatea sa potrivit dispozițiilor legale, ceea ce din punct de vedere procesual duce la dovedirea calității sale procesuale active.

Cu privire la excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul S. Călători:

Pârâta a invocat această excepție, având ca rațiune principiul specialității obiectului persoanelor juridice, deoarece obiectul de activitate al acesteia este transportul feroviar de marfa pe calea ferata, iar reclamanta nu-si fundamentează cererea pe obiectul principal de activitate si anume pe transportul feroviar de marfa pe calea ferata, pentru ca in baza principiului accesoriu sequitur principale sa poată face dovada ca Garajul Grivița este destinat activității secundare privind transportul auto.

Curtea constată că această excepție este nefondată, deoarece argumentația adusă de pârâtă nu este relevantă sub aspectul admisibilității cererii. O acțiune este inadmisibilă dacă reclamantul folosește un mijloc procedural care nu îi este permis de lege; or, nu există nici un text legal care să condiționeze admisibilitatea acțiunii în anulare de dovada afectațiunii bunului activității reclamantei.

Cu privire la excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâtul M. T.:

Curtea constată că, potrivit prev. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554 /2004, „înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.”

La fila 26 din dosarul Judecătoriei Sectorului 1 se află un răspuns din partea S. C. Călători SA, prin care i se comunică reclamantei că, urmare a cererii nr. B2.2/ 542/ 2012 referitoare la terenul aferent „garaj Grivița” situat în București, sector 1, Calea Griviței nr. 353, locația indicată se află pe terenul aparținând Depoului București Călători care are adresa poștală Calea Griviței nr. 347, sector 1 și pentru care S. C. Călători SA deține certificat de atestare a dreptului de proprietate . nr. 0898 emis la data de 15.04.2003 și întabularea imobilului cu numărul cadastral_ și carte funciară nr._; se mai arată că referitor la inițierea procedurii de dezmembrare, este necesară solicitarea aprobării S. C. Călători SA. Conform vizei de primire, adresa reclamantei a fost înregistrată la pârâtă la data de 06.06.2012, sub nr. 100/ 2388/ 06.06.2012. Astfel, Curtea reține că a fost respectată procedura prealabilă reglementată de art. 7 din lege.

Cu privire la excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei PMB:

Curtea constată că lipsa capacității de folosință a pârâtei PMB în sens civil nu se confundă cu capacitatea de drept adminsitrativ, care constă în capacitatea dată de lege de a emite acte adminsitrative conform art. 2 lit. C din Legea nr. 554/ 2004; or, o astfel de capacitate a PMB există și nu a fost contestată.

În raport de dispozițiile art. 41 din Codul de procedură civilă, care prevede că "asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere", rezultă că pârâta PMB poate sta în judecată, ceea ce va duce la respingerea excepției ca nefondată.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T. pe capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară, invocată de pârâtul M. T.:

Față de petitul 3 al acțiunii, pârâtul M. T. a invocat, pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive a Ministerului T.. Calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului afirmat (calitatea procesuală activă) și, pe de altă parte, între persoana pârâtului si cel obligat în raportul juridic dedus judecății (calitatea procesuală pasivă). În același timp, calitatea procesuală este una dintre condițiile de exercițiu ale acțiunii civile.

Acțiunea în radiere /rectificarea cărții funciare este o acțiune civilă prin care se urmărește înlăturarea înscrierilor apreciate drept necorespunzătoare realității îndreptate împotriva persoanei în favoarea căreia a fost înscris acel drept. Față de pretențiile deduse judecății de către reclamantă prin acest petit al acțiunii, este mai mult decât evident faptul că M. T. nu are legitimare procesuală, neputând fi obligat în raporturile juridice deduse judecății prin acțiunea promovată, acesta neexercitând niciun drept real asupra terenului în raport de care se solicită rectificarea.

Ca urmare, Curtea va admite excepția invocată pe capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară, invocată de pârâtul M. T. și va respinge, în consecință, capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară formulat în contradictoriu cu pârâtul M. T., pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PMB, invocată de pârâtul PMB:

Pentru a avea calitate procesuala pasiva in cauza, trebuie sa existe identitate intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in obiectul juridic supus judecății.

Or, reclamantul nu a justificat raportul procesual existent între reclamantă și pârâta PMB, în cadrul acțiunii de față având ca obiect anularea unui certificat de atestare emis de M. T. și rectificare carte funciară. Reclamantul, cu ocazia cuvântului pe fond, a arătat că justifică calitatea pasivă a pârâtei PMB prin faptul că aceasta a semnat greșit actele existente la dosar, respectiv Criteriile nr. 2665/ 1992 și Dispoziția nr. 58/1998; or, Dispoziția nr. 58/ 1998 aflată la fila 6 dosar declinat este emisă și semnată de Președintele SNCFR, iar actul denumit Criteriile nr. 2665/ 1992 nici nu a fost depus la dosar și nici nu s-a evidențiat care este semnificația acestuia.

Pe de altă parte, cele două acte de mai sus nu fac parte din petitul acțiunii, care are ca obiect anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis de minister.

Astfel, Curtea constată că nu s-a demonstrat calitatea procesuală pasivă a pârâtei PMB, motiv pentru care va admite excepția invocată și va respinge față de aceasta acțiunea pentru lipsa calității sale procesuale pasive.

Cu privire la excepția prescripției, invocată de pârâtul S. Călători:

Curtea constată că pârâta a invocat excepția întemeindu-se pe dispozițiile noului Cod civil, respectiv prev. art. 2529 din noul Cod Civil.

Mai constată instanța că această excepție impune necesitatea calificării acțiunii și a termenului de introducere a acestei acțiuni, respectiv de decădere sau de prescripție.

Or, soluționarea acestui aspect este în strânsă legătură cu excepția tardivității invocată de către pârâtul M. T., cele două excepții excluzându-se reciproc prin natura lor.

Curtea constată că reclamanta și-a întemeiat atât acțiunea, cât și apărările față de excepțiile invocate de pârâte pe dispozițiile Legii nr. 554/ 2004; pretențiile deduse judecății constau în anularea parțială a unui act administrativ cu caracter individual, reclamantul însuși alegând calea contenciosului administrativ prin învestirea instanței competente de contencios administrativ.

Astfel, excepția prescripției va fi respinsă ca nefondată, prin simplul fapt că nu este aplicabil speței regimul juridic al prescripției extinctive reglementat de noul Cod civil.

Cu privire la excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâtul M. T.:

Astfel fiind, reclamanta trebuie să respecte rigorile art. 11 alin. 1 si 2 din Legea nr. 554 /2004, care stabilesc următoarele:

„Cererile prin care se solicită anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la: a) data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă; b) data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii; c) data expirării termenului de soluționare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluționare a cererii; d) data expirării termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis în soluționarea favorabilă a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile; e) data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

(2) Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz."

Întrucât certificatul de atestare a dreptului de proprietate are regimul juridic al unui act administrativ unilateral emis de o autoritate centrală, reclamanta avea obligația să se conformeze termenului de 6 luni (maximum 1 an) pentru introducerea prezentei acțiuni.

Certificatul a cărui nulitate se solicită a fost emis la data de 15.04.2003, fiind înscris ulterior la data de 17.11.2008 în Cartea Funciară în favoarea pârâtei S. C. Călători SA.

Prin efectul înscrierii în cartea funciară, dreptul de proprietate al pârâtei a devenit opozabil (începând cu 2008), instanța reținând că de la acest moment începe să curgă termenul de maximum un an, în ceea ce privește constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

În ceea ce privește prescripția dreptului la acțiune în contencios administrativ, Curtea reține ca aceasta curge, în ceea ce îl privește pe terț, de la data la care a luat cunoștință de existența actului contestat, cu excepția cazului în care actul este supus formalităților de publicitate, fiind opozabil terților de la îndeplinirea acestor proceduri de publicitate.

Or, așa cum rezultă din extrasul de carte funciară aflat la fila 22 dosar declinat, dreptul de proprietate al pârâtei a fost intabulat în CF în anul 2008, în baza Certificatului de atestare a dreptului de proprietate . nr.0898/15.04.2003; apărările formulate în cauză de către pârâta S. "C. Călători" SA sunt în sensul că această întabulare a avut loc în anul 2003, dar această împrejurare de fapt nu a fost dovedită, Curtea reținând data de 17.11.2008 față de extrasul de la dosar.

Prin urmare, la data înscrierii în Cartea Funciară, respectiv anul 2008, acest titlu de proprietate este prezumat că a fost cunoscut de către reclamantă, sens în care, în condițiile art. 19 alin (4) din C. Civ, nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită.

În raport de această dată a înscrierii dreptului real al S. "C. Călători" SA în CF, termenul de 1 an de promovare a acțiunii s-a împlinit în anul 2009, astfel că acțiunea promovată de reclamată la data de 05.11.2012, este formulată cu mult peste termenul stabilit imperativ de dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.

Curtea mai reține că reclamanta solicită calcularea termenului de la data când a primit extrasul de carte funciară, extras primit tot ca urmare a cererii sale formulate la data de 09.05.2012; or, câtă vreme opozabilitatea implică dreptul dar și obligația persoanei interesate de un imobil (mai ales în situația reclamantei care este și posesoarea de fapt a acestuia) să formuleze cererea de informare tot cu respectarea termenelor legale din materia contenciosului administrativ.

Astfel, în raport de data la care reclamanta a solicitat pârâtei anularea certificatului de atestare în ceea ce privește imobilul în litigiu, se poate reține că a existat o procedură prealabilă ce a fost respectată; în schimb, în raport de data efectivă a acțiunii în instanță, aceasta depășește termenul maxim de 1 an reglementat de art. 11 alin. 2 din lege.

Având în vedere că reclamanții sunt terți față de certificatul de atestare, neexistând obligația comunicării către acestea, nu sunt incidente dispozițiile art. 11 alin. 1 care stabilesc termenul de prescripție de 6 luni pentru formularea acțiunii în contencios administrativ, ci dispozițiile art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, care instituie termenul de decădere de 1 an, calculat în cazul reclamantei de la data la care aceasta a luat cunoștință de actul vătămător.

Potrivit art.22, 26 și 27 din Legea nr.7/1996 a Cadastrului și publicității imobiliare, republicată, înscrierea în cartea funciară a certificatului de proprietate marchează data la care dreptul de proprietate asupra respectivului imobil devine opozabil terților, nefiind obligatorie și nici posibilă comunicarea acesteia terților.

De la această dată începe să curgă termenul de un an, prevăzut de art. 11 alin.2 din Legea nr. 554/2004, acesta fiind un termen de decădere, potrivit dispozițiilor art. 11 alin. 5 teza a II-a.

Curtea constată astfel că se impune respingerea acțiunii ca tardiv formulată, față de toate considerentele expuse mai sus.

Pentru aceste motive, Curtea va respinge ca nefondate excepția lipsei calității procesuale active, excepția inadmisibilității și excepția prescripției, invocate de pârâtul S. Călători; va respinge excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâtul M. T., ca nefondată; va respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei PMB, invocată de pârâtul PMB, ca nefondată; va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T. pe capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară, invocată de pârâtul M. T.; va respinge, în consecință, capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară formulat în contradictoriu cu pârâtul M. T., pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia; va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PMB, invocată de pârâtul PMB; va respinge, în consecință, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul Primăria M. București prin Primar, cu sediul în municipiul București, ..291-293, sector 6, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia; va admite excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâtul M. T.; va respinge acțiunea formulată de reclamanta S. Națională Transport Feroviar Marfă ,,C.F.R. MARFĂ” S.A., față de pârâții S. Națională Transport Feroviar Călători ,,C.F.R. CĂLĂTORI” S.A.- Sucursala de Transport Feroviar de Călători București, M. T. și O. de C. și Publicitate Imobiliară București, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge ca nefondate excepția lipsei calității procesuale active, excepția inadmisibilității și excepția prescripției, invocate de pârâtul S. Călători.

Respinge excepția inadmisibilității pentru lipsa plângerii prealabile, invocată de pârâtul M. T., ca nefondată.

Respinge excepția lipsei capacității de folosință a pârâtei PMB, invocată de pârâtul PMB, ca nefondată.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. T. pe capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară, invocată de pârâtul M. T..

Respinge, în consecință, capătul de cerere având ca obiect rectificare de carte funciară formulat în contradictoriu cu pârâtul M. T., pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PMB, invocată de pârâtul PMB.

Respinge, în consecință, acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIMĂRIA M. BUCUREȘTI prin Primar, cu sediul în municipiul București, ..291-293, sector 6, pentru lipsa calității procesuale pasive a acestuia.

Admite excepția tardivității acțiunii, invocată de pârâtul M. T..

Respinge acțiunea formulată de reclamanta S. NAȚIONALĂ TRANSPORT FEROVIAR MARFĂ ,,C.F.R. MARFĂ” S.A., cu sediul procesual ales la Centrul Zonal de Marfă București, . Nord, nr.1-3, sector 1, față de pârâții S. NAȚIONALĂ TRANSPORT FEROVIAR CĂLĂTORI ,,C.F.R. CĂLĂTORI” S.A. - SUCURSALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CĂLĂTORI BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, . Nord, nr.1-3, sector 1, M. T., cu sediul în municipiul București, ..38, sector 1, (mai puțin capătul de cerere având ca obiect rectificare carte funciară) și O. DE C. ȘI PUBLICITATE IMOBILIARĂ BUCUREȘTI, cu sediul în municipiul București, șoseaua P. D. Kiseleff, nr.34, sector 1, ca tardiv formulată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15.01.2014.

PREȘEDINTE GREFIER

A. V. R. B.

Red./Tehnored. A.V./7 ex./

Data red. 03.03.2014

l. 5 .>

← Pretentii. Decizia nr. 5216/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI		Obligare emitere act administrativ. Sentința nr. 2691/2014.... →

Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința nr. 101/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința nr. 101/2014. Curtea de Apel BUCUREŞTI