ICCJ. Decizia nr. 8001/2004. Contencios
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Craiova, la 7 martie 2002, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Dolj a declarat recurs împotriva sentinței nr. 858 din 7 decembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii și menținerea actelor administrative atacate.
în motivarea recursului, recurenta a invocat art. 304 pct. 8 C. proc. civ., în sensul că instanța de fond a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Astfel, în mod eronat instanța de fond a apreciat că importul componentelor: capace, cutii și inele din aluminiu pentru îmbutelierea berii s-ar încadra în prevederile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997, pentru materiile prime, materialele consumabile, piese de schimb sau/și componentele importate, necesare realizării producției proprii, a cărei contravaloare e achitată din surse proprii, societățile comerciale, beneficiază de reducerea cu 50% a taxelor vamale, pe o perioadă de 2 ani.
Recurenta a invocat în sprijinul recursului declarat, pct. 3 din Normele metodologice pentru aplicarea O.U.G. nr. 31/1997, aprobate prin H.G. nr. 928/1997, care precizează că: producția proprie reprezintă "procesul de prelucrare sau transformare a unor bunuri în cadrul unității de producție a societății comerciale cu capital străin, persoană juridică română, în vederea obținerii unor semifabricate sau componente sau produse finite cu caracteristici fizice, chimice sau tehnico-funcționale distincte de cele prelucrate".
Mai mult, recurentul a criticat sentința, în sensul că instanța de fond nu-și motivează teoria a ceea ce înseamnă producție proprie, pe nici un act normativ, arătând doar că activitatea intimatei-reclamante se înscrie în prevederile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997.
Mai mult, s-a precizat și faptul că instanța de fond, contrar art. 14 din O.U.G. nr. 13/2001, care arată că taxele de timbru plătite pentru contestațiile și plângerile formulate în temeiul Legii nr. 105/1997, care sunt înregistrate începând cu 27 decembrie 2000 și nesoluționate, se restituie la cerere, a dispus restituirea taxelor, deși contestațiile pentru care s-a solicitat restituirea, erau deja soluționate, iar taxele de timbru nu mai puteau fi restituite.
Sentința a mai fost recurată și de Direcția Generală a Vămilor, care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței nr. 858 din 7 decembrie 2001 a Curții de Apel Craiova și în consecință, respingerea acțiunii formulată de SC B.C. SA, al cărei succesor universal în prezent se numește SC B.U. SA Reghin.
în motivarea recursului s-a susținut că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru încadrarea îmbutelierii berii în noțiunea de "producție proprie", așa cum este aceasta definită prin dispozițiile pct. 3 din H.G. nr. 928/1997, referitoare la dispozițiile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997, privind regimul investițiilor străine.
Aceasta, pentru că SC B.U. SA Reghin nu dispunea de spații de producție în care, potrivit procesului tehnologic, să se desfășoare, efectiv, activitatea de îmbuteliere a berii în doze de aluminiu; SC B.C. SA nu dispunea de forță de muncă calificată pentru realizarea activității de îmbuteliere a berii în doze de aluminiu și nici de utilajele necesare îmbutelierii.
SC B.U. SA Reghin a formulat întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursurilor declarate, întrucât art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 3/1997 nu prevede condiția ca bunurile să fie folosite exclusiv în spațiul de producție, ci doar stabilește condiția ca materiile prime, materialele consumabile, piesele de schimb și/sau componentele importate să fie necesare realizării producției proprii.
A mai susținut intimata, că H.G. nr. 928/1997 are o poziție juridică ierarhic inferioară O.U.G. nr. 31/1997, astfel încât prevederile acesteia vor fi interpretate restrictiv, pentru a nu încălca prevederile normei ierarhic superioare.
Ca atare, susținând că importul cutiilor, capacelor și inelelor de aluminiu de către intimată, a fost necesar pentru ca aceste produse să fie folosite efectiv în producția proprie, urmează a se reține că intimata trebuie să beneficieze de facilitatea fiscală instituită de art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997, respectiv reducerea cu 50% a taxelor vamale aferente.
Din actele cauzei, înalta Curte de Casație și Justiție reține că la 7 decembrie 2001, Curtea de Apel Craiova a pronunțat sentința nr. 858, prin care s-a admis acțiunea formulată de reclamanta SC B.C. SA Craiova, împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Finanțelor Publice Dolj, Direcția Regională Vamală Dolj, Biroul Vamal Reșița și Direcția Vamală Timiș.
S-a anulat decizia nr. 857/2001 și actele constatatoare nr. 317 - 428, cu privire la suma de 852.279.652 lei taxe vamale și T.V.A.
S-a dispus restituirea sumei și a taxei de timbru din procedura prealabilă.
Instanța a reținut că importul componentelor capace, cutii și inele din aluminiu pentru îmbutelierea berii, se încadrează în prevederile art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997.
în temeiul textului sus-citat, menționează instanța în hotărâre, materialele consumabile, piesele de schimb, componentele importate, necesare pentru realizarea producției proprii a căror contravaloare este achitată din surse proprii atrase sau importate din străinătate, beneficiază de reducere cu 50% a taxelor vamale.
Chiar dacă berea produsă de intimată a fost îmbuteliată de o altă societate, intimata, proprietara berii, plătind îmbutelierea acesteia, firmei prestatoare, materialele consumabile, piesele de schimb și alte componente fiind necesare realizării producției, instanța de fond susține că produsele importate trebuie să beneficieze de facilitatea vamală prevăzută de art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997.
Sentința atacată este greșită, astfel încât, admițându-se recursurile declarate, acțiunea intimatei va fi respinsă.
Din actele cauzei se constată că în perioada noiembrie 1998 - ianuarie 2000, SC B.C. SA, societatea comercială cu capital străin, a efectuat prin Biroul Vamal Reșița, 112 operațiuni vamale de import care au avut ca obiect: cutii goale de bere, inele și capace de aluminiu, solicitând îndeplinirea formalităților de vămuire în regim de reducere cu 50% a taxelor vamale, conform art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997, regim acordat de autoritatea vamală, în baza declarațiilor vamale, a declarațiilor pe proprie răspundere a importatorului și a celorlalte documente necesare.
Ulterior, ca urmare a controlului, în cadrul termenului de 5 ani, reglementat pentru controlul ulterior al operațiunilor vamale, de Legea nr. 140/1997 privind Codul vamal, s-a constatat că în mod greșit, intimata a beneficiat de art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997.
în mod greșit, instanța de fond a reținut că intimata beneficiază de această facilitate fiscală în privința cutiilor goale de bere, inele și capace de aluminiu importate, întrucât activitatea de îmbuteliere a berii în doze metalice nu reprezintă producție proprie.
Sub acest aspect, expertiza efectuată în cauză nu avea căderea a aprecia asupra existenței sau inexistenței producției proprii, referitor la îmbuteliere, prin folosirea cutiilor de bere, capace și inele importate.
Normele metodologice pentru aplicarea O.U.G. nr. 31/1999, aprobate prin H.G. nr. 928/1997 și care nu adaugă la O.U.G. nr. 31/1999, definesc noțiunea de producție proprie, astfel încât nu suntem în situație ca o normă juridică de rang inferior să contrazică sau să adauge la o normă juridică cu rang superior.
H.G. nr. 928/1997 precizează că "în sensul ordonanței, prin producție proprie se înțelege procesul de prelucrare sau transferare a unor bunuri în cadrul unității de producție a societății comerciale cu capital străin, persoană juridică română, în vederea obținerii unor semifabricate, componente sau produse finite cu caracteristici fizice, chimice sau tehnico-funcționale distincte față de bunurile prelucrate sau transformate. Se consideră producție proprie, și activitatea de asamblare a componentelor astfel obținute, precum și asamblarea acestora, împreună cu componentele dobândite de la terți".
în cauză, intimata are ca obiect de activitate în principal, fabricarea berii, a malțului, precum și a altor băuturi alcoolice.
Intimata a fabricat berea, dar procesul de îmbuteliere a acesteia nu s-a desfășurat într-o unitate de producție a intimatei, ci la o altă unitate prestatoare de servicii, prin folosirea cutiilor, inelelor și capacelor importate și pentru care se vor plăti taxele vamale, fără reținerea incidenței art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997.
Intimata nu avea capacitățile de producție, utilajele, forța de muncă pentru îmbutelierea berii, activitatea de îmbuteliere în doze metalice nereprezentând producție proprie.
De observat că producția proprie este constituită în produsul bere, iar pentru importul de cutii metalice, capace, inele, intimata nu poate beneficia de reducere cu 50% a taxelor vamale.
O.U.G. nr. 31/1997 nu putea conține în detaliu toate aspectele ce vizează acest act normativ, astfel încât s-au emis norme metodologice pentru aplicarea actului normativ, aprobate prin H.G. nr. 928/1997.
Nu se poate susține nici aspectul că produsele imputate erau absolut necesare producției proprii.
Obiectul producției proprii, potrivit actelor de constituire a societății, este producerea de bere, deci nu se poate susține că importul cutiilor de bere, inele și capace este absolut necesar producerii berii.
S-a constatat că în mod greșit instanța de fond a considerat că intimata beneficiază de facilitate fiscală prevăzută de art. 6 alin. (3) din O.U.G. nr. 31/1997, astfel încât recursurile declarate au fost admise conform art. 312 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 8404/2004. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 8136/2004. contencios → |
|---|
