ICCJ. Decizia nr. 4398/2005. Contencios
Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 18 martie 2005, reclamantul P.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 10504 din 3 martie 2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
în motivare, reclamantul a arătat că, în mod eronat, prin hotărârea contestată, pârâta i-a respins cererea de acordare a drepturilor legale compensatorii, deși a dovedit că a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 181 din 28 aprilie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea atacată, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe perioada 14 aprilie 1954 - 20 noiembrie 1956 și a obligat pârâta să emită hotărâre, prin care să acorde reclamantului, aceste drepturi, începând cu data de 1 martie 2005.
Instanța a reținut că soluția se impune în raport cu mențiunile din livretul militar și cu dispozițiile art. 6 pct. 1 din Legea nr. 309/2002.
împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea acestei hotărâri, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Recurenta a susținut, în esență, că intimatul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, pentru că a efectuat stagiul militar, ca personal auxiliar, în unitate a armatei, și nu în detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Critica este fondată.
Din fișa de evidență depusă la dosar, ca singură probă în susținerea acțiunii, rezultă că intimatul-reclamant a prestat serviciul militar, în perioada 14 aprilie 1954 - 20 noiembrie 1956, în cadrul U.M. 04600, însă mențiunile sunt contradictorii în ceea ce privește funcția în care a activat.
Astfel, dacă la specialitatea militară este menționată cea de "personal auxiliar", în aceeași fișă se specifică la funcție, aceea de "muncitor", iar la categorie este prevăzută cea de-a doua, respectiv cea "neinstruiți".
în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) teza I C. proc. civ., "Judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale".
în ceea ce privește cauza dedusă judecății, într-adevăr împrejurările de fapt invocate de către intimatul-reclamant, nu au putut fi verificate suficient prin singura probă administrată în cauză, fișa de evidență, mențiunile acesteia nefiind pe deplin convingătoare privind faptul generator de drepturi în litigiu.
Prin urmare, pentru a stabili cu certitudine incidența prevederilor legale invocate și pentru a vedea, astfel, dacă intimatul este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, trebuia determinat fără echivoc, faptul că acesta a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.
Având în vedere cele expuse, în considerarea prevederilor art. 313 C. proc. civ., Curtea a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță, în vederea suplimentării probatorului prin orice mijloc legal (inclusiv prin depunerea livretului militar), care să ateste susținerile părților.
← ICCJ. Decizia nr. 4399/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4388/2005. Contencios → |
---|