ICCJ. Decizia nr. 4398/2005. Contencios

Prin acțiunea înregistrată la data de 18 martie 2005, reclamantul P.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 10504 din 3 martie 2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.

în motivare, reclamantul a arătat că, în mod eronat, prin hotărârea contestată, pârâta i-a respins cererea de acordare a drepturilor legale compensatorii, deși a dovedit că a efectuat stagiul militar în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002.

Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 181 din 28 aprilie 2005, a admis acțiunea, a anulat hotărârea atacată, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pe perioada 14 aprilie 1954 - 20 noiembrie 1956 și a obligat pârâta să emită hotărâre, prin care să acorde reclamantului, aceste drepturi, începând cu data de 1 martie 2005.

Instanța a reținut că soluția se impune în raport cu mențiunile din livretul militar și cu dispozițiile art. 6 pct. 1 din Legea nr. 309/2002.

împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând modificarea acestei hotărâri, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

Recurenta a susținut, în esență, că intimatul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, pentru că a efectuat stagiul militar, ca personal auxiliar, în unitate a armatei, și nu în detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Critica este fondată.

Din fișa de evidență depusă la dosar, ca singură probă în susținerea acțiunii, rezultă că intimatul-reclamant a prestat serviciul militar, în perioada 14 aprilie 1954 - 20 noiembrie 1956, în cadrul U.M. 04600, însă mențiunile sunt contradictorii în ceea ce privește funcția în care a activat.

Astfel, dacă la specialitatea militară este menționată cea de "personal auxiliar", în aceeași fișă se specifică la funcție, aceea de "muncitor", iar la categorie este prevăzută cea de-a doua, respectiv cea "neinstruiți".

în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) teza I C. proc. civ., "Judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale".

în ceea ce privește cauza dedusă judecății, într-adevăr împrejurările de fapt invocate de către intimatul-reclamant, nu au putut fi verificate suficient prin singura probă administrată în cauză, fișa de evidență, mențiunile acesteia nefiind pe deplin convingătoare privind faptul generator de drepturi în litigiu.

Prin urmare, pentru a stabili cu certitudine incidența prevederilor legale invocate și pentru a vedea, astfel, dacă intimatul este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, trebuia determinat fără echivoc, faptul că acesta a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Având în vedere cele expuse, în considerarea prevederilor art. 313 C. proc. civ., Curtea a admis recursul, a casat sentința atacată și a trimis cauza, spre rejudecare, la aceiași instanță, în vederea suplimentării probatorului prin orice mijloc legal (inclusiv prin depunerea livretului militar), care să ateste susținerile părților.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4398/2005. Contencios