ICCJ. Decizia nr. 5133/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea formulată la 9 decembrie 2004, reclamantul C.S. a chemat în judecată Direcția Generală a Pașapoartelor, solicitând în principal, anularea măsurii restrictive de suspendare a dreptului de a folosi pașaportul și în subsidiar, reducerea acesteia de la 3 ani, la 1 an.
în motivarea cererii, reclamantul a susținut că măsura luată împotriva sa este prea severă, în raport cu faptul că nu se face vinovat de încălcarea vreunei norme legale.
Prin sentința civilă nr. 6 din 12 mai 2005, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea și a redus perioada de suspendare a dreptului de a folosi pașportul, la 1 an.
S-a reținut pentru aceasta că dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. e) din O.G. nr. 65/1995 au caracter facultativ și nu se pot aplica decât proporțional cu gravitatea faptei comise.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, Direcția Generală a Pașapoartelor, susținând că aplicarea dispozițiilor legale menționate s-a făcut în mod corect, având în vedere că reclamantul a mai fost returnat pentru ședere ilegală, atitudine care afectează la nivelul comunității, regimul juridic aplicat cetățenilor români.
Recursul este fondat.
în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. c) din O.G. nr. 65/1997, privind regimul pașapoartelor în România, aprobată prin Legea nr. 216/1998, cetățeanului român îi poate fi retras sau suspendat dreptul de folosire al pașaportului, atunci când persoana a fost returnată în baza acordurilor de readmisie încheiate de România, cu alte state, indiferent de motive ori care au depășit termenele de ședere în statele în care au călătorit.
Astfel fiind și cum reclamantul care a fost returnat din Ungaria, la 23 septembrie 2003, pentru ședere ilegală, nu se afla la prima abatere de acest gen, la 28 noiembrie 2000 și 11 iunie 2003 fiind returnat din Ungaria și respectiv, Belgia, pentru același motiv, măsura suspendării dreptului de folosire a pașaportului este pe deplin justificată și proporțională cu fapta comisă de reclamant, de încălcare flagrantă a condițiilor pe care cetățenii români trebuie să le îndeplinească pentru a călători în spațiul Schengen.
în raport cu aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 313 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5142/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5129/2005. Contencios → |
|---|
