ICCJ. Decizia nr. 5150/2005. Contencios
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la 19 aprilie 2005, reclamanta C.I.P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Maramureș, anularea hotărârii nr. 240 din 18 martie 2005, emisă de pârâtă, cu consecința obligării acesteia la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a născut la 29 iunie 1944, în comuna Păuca, județul Sibiu, în timpul refugiului părinților săi, care a avut loc în perioada august 1940 - anul 1945, când au revenit în localitatea de domiciliu.
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 368 din 1 iunie 2005, a admis acțiunea, a dispus anularea hotărârii nr. 240 din 18 martie 2005, a obligat pârâta să-i recunoască reclamantei, calitatea de refugiată în perioada 29 iunie 1944 - 6 martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data de 1 martie 2005.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut, în esență, că reclamanta beneficiază de prevederile Legii nr. 189/2000, întrucât a avut de suferit toate consecințele nefavorabile ce au decurs din situația părinților.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs, pârâta, susținând că reclamanta nu se încadrează în nici una din situațiile prevăzute de art. 1 din Legea nr. 189/2000, copiii născuți în perioada de strămutare a părinților, nefăcând parte dintre persoanele care beneficiază de prevederile acestei legi.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții din motive etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.
Prin Normele de aplicare a ordonanței, aprobate prin H.G. nr. 127/2000, în art. 2, persoanelor strămutate în altă localitate, decât cea de domiciliu, le-au fost asimilate și cele expulzate, refugiate, precum și cele care au făcut obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
în speță, în mod legal instanța a apreciat că și copilul născut în localitatea în care părinții s-au refugiat sau au fost strămutați, are același statut ca aceștia, întrucât a suferit toate consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.
Faptul că reclamanta se încadrează în prevederile legale menționate, rezultă din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor P.F., P.I. și A.V., carnetul de muncă al tatălui și copia actului de naștere al reclamantei.
Interpretarea dată de instanță este legală.
în consecință, soluția instanței fiind temeinică și legală, recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ., urmează a fi respins.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5151/2005. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5143/2005. Contencios → |
|---|
