ICCJ. Decizia nr. 652/2008. Contencios. Anulare acte administrative emise de C.N.V.M. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 652/2008
Dosar nr. 1317/2/2007
Şedinţa publică din 20 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 21 februarie 2007 şi precizată ulterior, reclamantul S.D. a chemat în judecată C.N.V.M., solicitând anularea Ordonanţei emise de aceasta cu nr. 129 din 07 februarie 2007 şi a Deciziei nr. 347 din 13 martie 2007 prin care i-a fost respinsă contestaţia.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că măsura convocării A.G.A. de către C.A. al S.I.F. Oltenia, dispusă de C.N.V.M. prin Ordonanţa nr. 128/2007, pentru a fi pusă în discuţie oportunitatea menţinerii sale în funcţiile de conducere pe care le deţinea, este abuzivă şi destabilizatoare pentru activitatea S.I.F. Oltenia.
Aceasta cu atât mai mult cu cât motivul avut în vedere de pârâtă, respectiv cel al trimiterii sale în judecată prin rechizitoriul D.N.A. nu reprezintă şi dovada vinovăţiei sale şi nu face parte din incompatibilităţile prevăzute de Regulamentul C.N.V.M. pentru ocuparea unor funcţii de conducere.
Prin sentinţa civilă nr. 1847 din 27 iunie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca nefondată reţinând pentru acesta că potrivit Regulamentului C.N.V.M. nr. 15/2004, A.G.A avea competenţa a se pronunţa asupra oportunităţii menţinerii reclamantului în funcţiile deţinute, având în vedere faptul trimiterii acestuia în judecată pentru infracţiuni de corupţie precum şi influenţa acestuia asupra imaginii societăţii de investiţii implicit.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs S.D. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel recurentul a susţinut că în condiţiile în care Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 nu constituie o dispoziţie prin care să se prevadă că simpla trimitere în judecată, în absenţa unei hotărâri definitive de condamnare, îndreptăţeşte A.G.A. să pună în discuţie oportunitatea menţinerii sale în funcţie, atât hotărârea C.N.V.M. de convocare a A.G.A. cât şi hotărârea Curţii de Apel Bucureşti sunt nelegale. Aceasta cu atât mai mult cu cât se reţine că C.N.V.M. nu i-a retras avizul pentru exercitarea funcţiilor de conducere.
Recursul nu este fondat.
Prin Ordonanţa nr. 128 din 07 februarie 2007 C.N.V.M. a solicitat C.A. al S.I.F. Oltenia să convoace A.G.A. în vederea a adoptării unei hotărâri cu privire la oportunitatea menţinerii lui S.D. în funcţiile deţinute în cadrul S.I.F. Oltenia.
Decizia a fost motivată prin rechizitoriul D.N.A. - secţia de combatere a infracţiunilor conexe, infracţiunilor de corupţie, prin care S.D. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) coroborate cu dispoziţiile art. 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) raportat la art. 218 C. pen.
Competenţa C.N.V.M. de a emite ordonanţa în sensul arătat, este determinată de calitatea sa de autoritate de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital şi de atribuţiile sale privind corecta informare a acţionarilor cu privire la acele împrejurări care ar putea influenţa desfăşurarea normală a activităţii decizionale a acţionarilor (art. 2 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 297/2004).
Chiar dacă prin reglementările cuprinse în Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2004 - art. 18, nu se regăseşte ca motiv de incompatibilitate pentru menţinerea în funcţia de preşedinte sau administrator şi simplul fapt al trimiterii în judecată, în mod cert acesta creează posibilitatea unui prejudiciu de imagine atât asupra celui care exercita aceste funcţii cât şi asupra societăţii de investiţii, situaţie în care A.G.A. este singura autoritate în măsură să decidă.
Cum o astfel de solicitare nu produce prin ea însăşi efecte juridice asupra funcţiilor pe care recurentul le îndeplineşte în cazul S.I.F. Oltenia, legal şi temeinic, Instanţa fondului a apreciat că Decizia emisă nu este un act vătămător şi a respins cererea de anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.D., împotriva sentinţei civile nr. 1847 din 27 iunie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 647/2008. Contencios. Refuz acordare drepturi.... | ICCJ. Decizia nr. 653/2008. Contencios. Anulare act... → |
|---|
