ICCJ. Decizia nr. 5561/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5561/2010
Dosar nr. 25614/3/2008
Şedinţa publică din 10 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) Cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 30 iunie 2008 reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea existentei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul L.A.
În motivarea acţiunii reclamantul a arătat că pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator la data de 11 iunie 1983. S-a precizat că motivul recrutării l-a reprezentat supravegherea unei clase formată din 35 elevi pentru calificare în funcţia de ofiţeri electricieni pentru că în rândul acestora nu exista nicio sursă de informare cu ajutorul căreia să fie cunoscuţi elevii care eventual intenţionează să fugă din ţară, ascultă posturi de radio străine şi comentează asemenea emisiuni la şcoală, elevi care au rude în străinătate sau întreţin relaţii neoficiale cu cetăţeni străini, precum şi comportarea la orele pe care le predau la acest curs în scopul luării unor măsuri preventive.
În raportul cu propunerea de recrutare în calitate de colaborator a pârâtului din data de 10 iunie 1983 se arată că acesta, cu ocazia contactărilor, a furnizat un număr de trei note informative de interes operativ pentru organele Securităţii, stabilind totodată ataşamentul acestuia pentru aceste organe şi faţă de patrie, iar în raportul cu privire la modul cum a decurs recrutarea se menţionează că acesta a adus la cunoştinţă o serie de aspecte interesante pentru organele Securităţii.
Reclamantul a arătat că pârâtul a furnizat mai multe note informative pe durata colaborării, printre acestea nota din data de 25 decembrie 1983 în care relatează despre o persoană pe care o cunoaşte de la începutul anului 1981 şi care s-a întâlnit cu un student străin cazat la blocurile studenţeşti. Pârâtul a mai relatat despre întâlnirea dintre acest student şi alţi doi cetăţeni străini, unul dintre aceştia fiind comandantul unui remorcher, iar al doilea marinar.
În nota informativă din data de 20 mai 1984, pârâtul a relatat aspecte privind viaţa sa personală, iar în nota informativă din 19 septembrie 1984, a relatat o serie de ilegalităţi pe care le-a constatat mergând la o discotecă, ilegalităţi care constau în aceea că cele două barmaniţe întreţin frecvent relaţii cu navigatori străini de la care cumpără diferite sume de dolari, bani care ulterior sunt plasaţi la navigatori români care efectuează voiaje în străinătate. La una dintre acestea mergeau acasă diferiţi navigatori străini unde se făceau diferite petreceri şi datorită acestor ilegalităţi aceasta şi-a schimbat trei autoturisme, ultimul fiind cumpărat cu suma de 130.000 ROL.
Reclamantul a făcut referire şi la nota din data de 01 septembrie 1988 în care pârâtul a relatat că în urmă cu aproximativ 2 luni, în spatele restaurantului S. l-a surprins pe cetăţeanul H. cu un alt cetăţean în maşină (...) l-a întâlnit pe numitul (...) de pe tancul Brazi ce avea o maşină verde (...). Aceştia au lăsat maşina în faţa I.P.J. şi au coborât în spatele restaurantului (...); s-ar putea să fi intrat într-un bloc.
În nota dată la 03 septembrie 1988 pârâtul a relatat despre o persoană pe care în nenumărate rânduri a văzut-o transportând navigatori străini pe motocicleta cu ataş. Activitatea pârâtului a fost analizată prin nota întocmită la data de 07 august 1987 în care se menţionează că el a fost de acord să colaboreze cu Securitatea şi că i s-au trasat sarcini precise pe lângă navigatorii şi străinii ce vin în Portul Galaţi, iar în nota de analiză din 12 septembrie 1988 s-a menţionat că pârâtul a furnizat 4 materiale informative care au fost exploatate după cum urmează: una la dosar de urmărire informativă „Călătorul”, una la propunerea de atenţionare a unei persoane, una exploatată la alte servicii şi una la mapa anexă.
Reclamantul a susţinut că pârâtul a mai furnizat informaţii şi despre o persoană semnalată pentru comportament necorespunzător în timpul efectuării serviciului militar, în intervalul 1979-1980, arătând despre aceasta că este o persoană instabilă, fără prea mult discernământ juridic şi politic, fire visătoare şi interesat mai tot timpul de a ajunge în posesia unor reviste străine, bunuri şi obiecte de provenienţă străină. Despre soţia acestuia a relatat că este de profesie artist plastic, având şi ea unele idei fixe în ceea ce priveşte nivelul ridicat de viaţă şi modă din ţările occidentale.
Reclamantul a apreciat că informaţiile furnizate de către pârât organelor de Securitate au vizat îngrădirea următoarelor drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată: dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, precum şi dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzute de art. 28 din Constituţia României din 1965 şi art. 19 din Pactul sus-menţionat.
b) Întâmpinarea formulată în cauză
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a disp. art. 8 lit. a) şi art. 11 alin. (1) din OUG nr. 24/2008, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii întrucât informaţiile furnizate organelor de Securitate nu vizau îngrădirea unor drepturi şi libertăţi fundamentale recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată, ci se limitau doar la comunicări sumare despre aspecte care nu aveau legătură cu asemenea drepturi şi libertăţi.
Pârâtul a mai făcut referire la presiunile incredibile pe care le-a suportat, ameninţările şi şantajul la care a fost supus de lucrătorii Securităţii, toate acestea făcându-l să semneze angajamentul în anul 1983. În cazul în care nu ar fi acceptat acest angajament risca să fie dat afară din meseria pentru care s-a pregătit, semnarea angajamentului fiind realizată sub imperiul forţei, profitându-se de starea materială şi familială foarte dificilă prin care trecea în acel moment.
Pârâtul a susţinut că din documentele aflate la dosar se poate constata caracterul minimal al pretinsei sale colaborări, definit de numărul redus de comunicări şi de informaţiile sumare conţinute de aceste comunicări.
Prin încheierea din 05 decembrie 2008 Tribunalul Bucureşti a dispus scoaterea de pe rol a cauzei şi înaintarea la Curtea de Apel Bucureşti.
c) Soluţia primei instanţe
Prin sentinţa nr. 4439 din 15 decembrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul L.A.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a apreciat că având în vedere informaţiile cuprinse în notele informative menţionate, care au fost reţinute în nota de constatare din 05 iunie 2008, în cauză nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 pentru a se constata calitatea pârâtului de colaborator al Securităţii.
Potrivit acestor dispoziţii legale, colaborator al Securităţi este persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
A reţinut prima instanţă că, în cauză nu este îndeplinită cea de-a doua condiţie, în sensul că informaţiile date de pârât nu denunţau activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ele referindu-se la numărul navigatorilor îmbarcaţi pe Remorcherul Suceveni 4, la existenţa unui parc de nave al A.F.D.J. scoase din exploatare, la lipsa unei cantităţi de motorină necesară pentru aprovizionarea unui tanc, la faptul că nişte barmaniţe întreţineau relaţii cu navigatori străini.
Mai mult, informaţiile furnizate despre un pilot fluvial de la I.N.F. Navrom Galaţi au caracter pozitiv acesta fiind descris ca o persoană care la locul de muncă dă dovadă de multă seriozitate şi nu comentează negativ politica partidului şi statului.
Simplul fapt că o persoană s-a întâlnit cu cetăţeni străini nu reprezintă o atitudine potrivnică regimului totalitar comunist.
Referitor la informaţiile furnizate despre titularul dosarului de urmărire informativă, se constată că acestea au un caracter general, privesc firea şi discernământul juridic şi politic al acestuia, fără a se indica în mod concret date referitoare la aspectele menţionate în raportul cu propunerea de deschidere a dosarului din 05 aprilie 1987 şi în planul de combinaţie din 29 septembrie 1988, respectiv date cu privire la intenţia acestuia de a pleca ilegal din ţară.
Cât priveşte ultima condiţie care vizează îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, Curtea de apel a considerat că într-adevăr, în unele dintre informaţiile furnizate de pârât sunt relatate aspecte din viaţa privată a unor persoane, dar atâta timp cât prin respectivele informaţii nu sunt denunţate activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ele nu se încadrează în categoria informaţiilor în raport de care poate fi reţinută calitatea unei persoane de colaborator al Securităţii.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.N.S.A.S..
Motivele de recurs
În motivele de recurs s-a arătat că soluţia instanţei de fond este greşită, deoarece din notele informative rezultă că au fost furnizate organelor de Securitate informaţii de natură a încălca drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi care priveau denunţarea unor atitudini potrivnice regimului comunist, ceea ce se circumscrie noţiunii de colaborator al Securităţii.
S-a precizat că prin una dintre note a fost denunţată o persoană pentru că avea idei fixe în ceea ce priveşte nivelul ridicat de trai şi modă din ţările occidentale.
De asemenea, într-o altă notă a informat despre întâlnirea unui cetăţean român cu un cetăţean străin, care a avut consecinţe, în sensul că s-a propus schimbarea locului de muncă al cetăţeanului român.
Recurentul a susţinut că şi prin nota informativă din 03 septembrie 1988 pârâtul a informat despre un alt cetăţean român care transporta cetăţeni străini cu motocicleta.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, actele cauzei şi legislaţia aplicabilă, reţine:
Pârâtul-intimat L.A. a semnat la 11 iunie 1983 un angajament de colaborare cu organele de Securitate.
În cadrul acestei colaborări a furnizat o serie de informaţii prin care a denunţat activităţi şi atitudini potrivnice regimului comunist şi care vizau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În acest sens arătăm că informaţiile furnizate se circumscriu reperelor stabilite de statul comunist ca fiind activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi în acelaşi timp erau de natură a îngrădi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Astfel, pârâtul a afirmat despre numitul P.A. că era preocupat să ajungă în posesia unor reviste străine, bunuri şi obiecte de provenienţă străină, că soţia acestuia este preocupată de nivelul ridicat de viaţă şi modă din ţările occidentale.
Într-o notă informativă a relatat că numitul I.M. a avut legături cu un student străin, indicând numele şi locul de cazare al acestuia, precum şi cu un cetăţean iugoslav, comandant de navă.
În nota informativă a relatat despre Ş.M. că deţinea valută pe care încerca să o comercializeze.
Toate notele analizate mai sus demonstrează că pârâtul a furnizat informaţii, cel mai adesea sub formă de note informative scrise prin care a denunţat relaţia unor cetăţeni români cu cetăţeni străini, deţinători de valută, precum şi simpatia unor apropiaţi pentru valorile occidentale.
Toate acestea se constituie în activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi erau de natură a îngrădi drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
Trebuie precizat că pârâtul a furnizat şi note informative care nu aveau acest caracter, ci vizau nereguli în activitatea unor întreprinderi, dar care nu se pot circumscrie prevederilor art. 2 alin. (1) lit. b) din OUGnr. 24/2008.
c) Soluţia instanţei de recurs
Însă elementele analizate în precedent sunt în sensul reglementării cuprinse în art. 2 alin. (1) lit. b) din OUG nr. 24/2008, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va modifica sentinţa şi se va admite acţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinţei nr. 4439 din 15 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S. împotriva pârâtului L.A.
Constată că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securităţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5151/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5560/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
