ICCJ. Decizia nr. 4694/2011. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4694/2011
Dosar nr. 3032/1/2011
Şedinţa publică de la 12 octombrie 2011
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 2871 din 15 iunie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă cererea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi s-a constatat calitatea pârâtului T.G. de lucrător al securităţii.
Recursul declarat de pârâtul T.G. împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 1761 din 24 martie 2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Împotriva acestei decizii şi în baza dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., la data de 5 aprilie 2011, a formulat contestaţie în anulare T.G. şi a solicitat anularea deciziei pronunţate de instanţa de recurs, urmând ca după rejudecarea recursului, să fie admis recursul şi să fie modificată sentinţa nr. 2871 din 15 iunie 2010, în sensul respingerii acţiunii formulate de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Contestatorul a susţinut că instanţa de recurs a omis din greşeală să cerceteze motivele de modificare sau de casare a hotărârii primei instanţe.
În motivarea contestaţiei, s-a arătat că au fost avute în vedere probe care nu sunt conforme cu realitatea, respectiv s-a reţinut desfăşurarea activităţilor în cadrul Inspectoratului de securitate Făgăraş în perioada 1982-1983, deşi contestatorul s-a angajat în cadrul securităţii la sfârşitul anului 1986 la Inspectoratul Judeţean Braşov.
Contestatorul a mai arătat că în mod greşit au fost avute în vedere activităţi desfăşurate de alţi angajaţi ai securităţii, deşi în calitatea sa de inginer chimist, nu a avut activităţi de urmărire a unor persoane sau de limitare a drepturilor şi libertăţilor acestora.
Analizând actele şi lucrările din dosar, Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată, pentru următoarele considerente:
Contestaţia în anulare specială, reglementată de art. 318 C. proc. civ. poate fi exercitată împotriva hotărârilor instanţei de recurs, când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze unul din motivele de casare.
În cauză, nu se constată existenţa unuia din cazurile prevăzute expres şi limitativ de lege pentru calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare.
Instanţa de recurs a cercetat şi s-a pronunţat asupra tuturor motivelor de casare sau de modificare invocate de T.G. în recursul declarat împotriva sentinţei nr. 2871 din 15 iunie 2010, expunând în decizia atacată considerentele de fapt şi de drept pentru care au fost respinse criticile aduse hotărârii pronunţate de prima instanţă.
De altfel, contestatorul nu a indicat motivul de recurs considerat a fi fost omis din analiza instanţei de recurs şi argumentele din dezvoltarea contestaţiei formulate se referă exclusiv la interpretarea şi valoarea probatorie a dovezilor administrate la instanţa de fond, care nu pot constitui obiectul unei noi judecăţi în cadrul contestaţiei în anulare prevăzută de lege pentru retractarea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile.
Instanţa de recurs s-a pronunţat asupra tuturor susţinerilor invocate în recurs cu privire la calitatea şi activitatea desfăşurată de contestator, precum şi la perioada în care au fost întocmite notele informative avute în vedere pentru sesizarea instanţei de judecată, astfel că nu se poate constata omisiunea de cercetare a apărărilor formulate prin recursul declarat.
În consecinţă, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute expres de dispoziţiile art. 318 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta contestaţie în anulare ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anulare formulată de T.G. împotriva deciziei nr. 1761 din 24 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3696/2011. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 3697/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
