ICCJ. Decizia nr. 4245/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4245/2012
Dosar nr. 683/33/2011
Şedinţa publică de la 19 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei şi soluţia primei instanţe.
Prin Cererea înregistrată la data de 25 mai 2011, sub nr. 683/33/2011, pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamantul Municipiul Dej în contradictoriu cu pârâţii Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor Religioase din România şi Parohia Reformată Dej prin Eparhia Reformată din Ardeal a solicitat instanţei modificarea în totalitate a Deciziei nr. 2417 din 6 aprilie 2011 a Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România, în sensul respingerii cererii de retrocedare formulată de Parohia Reformată.
În motivarea acţiunii, s-a arătat că prin Decizia nr. 2417 din 6 aprilie 2011 Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România s-a dispus retrocedarea imobilului compus din construcţii şi teren situat în Municipiul Dej, înscris în Cartea Funciară nr. "X" a Localităţii Dej.
A mai arătat reclamantul că imobilul în discuţie a intrat în proprietatea statului român în baza Decretului nr. 176/1948, care şi-a înscris acest drept în cartea funciară, asupra imobilului deţinând un drept de proprietate Ministerul Învăţământului Public.
În susţinerea celor solicitate s-a mai menţionat că din extrasul de carte funciară reiese că imobilul a cărei retrocedare s-a dispus a fi făcută a fost deţinut în proprietate de „Fundaţiunea Şcolară a Eclejiei Evanghelice Reformate din Dej, iar aceasta rezultă şi din raportul de expertiză efectuat într-o cauză civilă în care părţi au fost Consiliul Local şi Parohia Dej.
În opinia reclamantului nu exista nicăieri vreo înscrierea în sensul că proprietarul de până acum ar fi Parohia Reformată.
Prin urmare imobilul nu a fost preluat de la această entitate, astfel că decizia de retrocedare este nelegală.
Prin întâmpinarea depusă Comisia Centrală de retrocedare a invocat excepţia tardivităţii cererii în condiţiile în care decizia a fost comunicată cu poşta militară la 13 aprilie 2011 iar cererea a fost formulată la 25 mai 2011.
Prin Sentinţa nr. 498 din 28 septembrie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios, administrativ şi fiscal a admis excepţia invocată de pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri care au aparţinut Cultelor Religioase din România şi a respins ca tardivă contestaţia formulată de reclamantul Municipiul Dej în contradictoriu cu pârâţii Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România şi Parohia Reformată Dej prin Eparhia Reformată din Ardeal.
Pentru a pronunţa această hotărâre, s-a reţinut că art. 3 alin. (7) din O.G. nr. 94/2000 prevede că deciziile comisiei de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios în termen de 30 de zile de la comunicare.
Curtea de Apel Cluj a constatat faptul că acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Dej a fost tardiv introdusă.
Plicul având conţinutul contestaţiei depuse de către reclamantul Municipiul Dej, împotriva Deciziei nr. 2417 din 6 aprilie 2011 emisă de Comisia Specială de Retrocedare a fost predat Curţii de Apel Cluj în data de 12 mai 2011, de către Serviciul de curierat prestat de S.R.I., cu borderoul nr. 6/11.
Curtea de Apel Cluj a constatat că plicul conţinând contestaţia împotriva Deciziei nr. 2417 din 6 ianuarie 2011 nu a fost trimis prin intermediul serviciilor poştale din România înainte de împlinirea termenului prevăzut de art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată cu modificările şi completările ulterioare precum şi faptul că acesta nu a fost predat recomandat, nefiind însoţit de confirmarea de primire.
2. Motivele de recurs înfăţişate de recurentul Municipiul Dej.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal a formulat recurs reclamantul Municipiul Dej, care în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. a invocat greşita aplicare a legii în sensul reţinerii de către prima instanţă a excepţiei de tardivitate, ca temei al respingerii acţiunii sale.
În acest sens recurentul-reclamant a arătat că a expediat în termen legal contestaţia împotriva Deciziei nr. 2417/2011 emisă de Comisia Specială de Retrocedare, cu Poşta militară, la data de 11 mai 2011, aşa cum reiese din Borderoul nr. 43 MD. La data de 15 aprilie 2011, Decizia atacată a fost comunicată instituţiei recurente.
3. Soluţia instanţei de control judiciar.
Recursul este fondat.
Înalta Curte examinând sentinţa atacată în raport de criticile formulate şi faţă de prevederile legale incidente din O.U.G. nr. 94/2000, modificată, Legea nr. 554/2004, republicată şi codul de procedură civilă reţine că este fondat motivul de nelegalitate invocat şi drept urmare în temeiul art. 312 alin. (3) teza a II-a se va casa hotărârea primei instanţe şi se va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru cercetarea fondului cererii, în considerarea celor în continuare arătate.
Înalta Curte apreciază că raportat la conţinutul documentelor existente la dosar şi al probelor prezentate de recurent, în mod greşit a fost admisă excepţia de tardivitate a introducerii cererii.
Astfel, prima instanţă, în mod eronat a reţinut, pe de o parte, că decizia atacată a fost comunicată cu poşta militară la data de 13 aprilie 2011, după cum, fără temei, în opinia Înaltei Curţi a înlăturat apărările şi susţinerile reclamantului-recurent în sensul că a luat efectiv cunoştinţă de conţinutul acesteia la data de 15 aprilie 2011.
În realitate, actele şi lucrările dosarului atestă că recurentul-reclamant a luat efectiv cunoştinţă de Decizia nr. 2417 din 6 aprilie 2011, emisă de Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România la data de15 aprilie 2011.
La data de 11 mai 2011, recurenta-reclamantă a expediat plicul conţinând contestaţia formulată împotriva Deciziei nr. 2417/2011 emisă de Comisia Specială de Retrocedare, prin unitatea specializată a Serviciului Român de Informaţii - Poşta militară, aspect ce reiese din borderourile nr. 43/MD şi nr. 6/2011 din data de 11 mai 20111.
Înalta Curte apreciază că fără temei prima instanţă a ignorat dovezile depuse de către recurentul-reclamant referitoare la data luării efective la cunoştinţă de decizia atacată şi expedierii contestaţiei formulată împotriva actului menţionat.
Potrivit art. 3 alin. (7) din O.U.G. nr. 94/2000: Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestaţie la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora, astfel că în cauză, raportat la data de 15 aprilie 2011 când s-a realizat practic comunicarea şi luarea la cunoştinţă de către recurentul-reclamant a conţinutului Deciziei nr. 2417 din 6 ianuarie 2011, introducerea acţiunii la data de 11 mai 2011 (data poştei) apare ca fiind realizată cu respectarea termenului legal prevăzut, sus-arătat.
Reţinând aşadar, faţă de toate cele prezentate că în cauză se impunea respingerea excepţiei de tardivitate invocată, Înalta Curte, admiţând recursul de faţă pe temeiul legal indicat va casa sentinţa primei instanţe şi va trimite cauza spre rejudecare în sensul cercetării fondului, aceleiaşi instanţe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Municipiul Dej împotriva Sentinţei nr. 498 din 28 septembrie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 octombrie 2012.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 4242/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... | ICCJ. Decizia nr. 4286/2012. Contencios → |
|---|
