ICCJ. Decizia nr. 74/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 74/2012
Dosar nr.7006/2/2011
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel la data de 02 august 2011, reclamanţii B.D.L., L.M., P.A.M., A.L., B.D., H.S.C., N.C.A., N.A., L.G.D., N.C., V.M.L., C.M., E.V., P.D., R.R. şi R.E. au solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală suspendarea în parte a Ordinului Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 2407/04 iulie 2011, în ceea ce priveşte Anexele 8/1 şi 8/2.
În motivarea acţiunii s-a arătat de către reclamanţi că sunt funcţionari publici vamali, angajaţi ai Autorităţii Naţionale a Vămilor şi că, în data de 07 iulie 2011 au primit preavize prin care li s-a comunicat faptul că, în urma reorganizării posturilor lor, în cazul în care nu optează sau, după caz, nu promovează examenul pentru numirea pe funcţii publice vacante, vor fi eliberaţi din funcţie începând cu 08 august 2011.
Au mai arătat reclamanţii că reorganizarea posturilor a fost realizată prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 2406/04 iulie 2011 şi prin Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 2407/CJ4 iulie 2011, Ordinul nr. 2407/2011 fiind vădit ilegal şi emis cu exces de putere, împiedicând total desfăşurarea legală a activităţii vamale şi îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale României.
Au precizat reclamanţii că au formulat plângere prealabilă pentru anularea în parte a ordinului, depusă la ANAF sub nr. 123783/12 iulie 2011.
În ce priveşte cererea de suspendare, au arătat că actuala structură reduce numărul lucrătorilor vamali operativi, pentru cele două puncte de vămuire, feroviar şi naval, nemaiputându-se asigura prezenţa continuă a vameşilor, sens în care pierderile financiare suferite de autoritatea publică vor fi imense, iar Vama Galaţi, din rândul primelor aducătoare de venit la bugetul de stat, se va transforma în producătoare de pierderi financiare.
Au mai arătat reclamanţii că a fost încălcat Statutul funcţionarilor publici pentru că le-au fost oferite funcţii publice corespunzătoare numai din Autoritatea Naţională a Vămilor şi nu din întreaga Agenţie Naţională de Administrare Fiscală ori din alte instituţii sau autorităţi publice.
Pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect, motivând că, începând cu data de 08 august 2011, Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 1406/2011 şi, implicit, Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 2407/2001 şi-au produs efectele.
În şedinţa publică din 04 octombrie 2011, pârâta a depus copiile ordinelor de numire în funcţie pentru opt dintre reclamanţi, respectiv R.E., V.M., N.C., N.A., N.C.A., B.D., A.L. şi L.M., invocând faţă de aceştia excepţia lipsei de interes, pentru restul reclamanţilor susţinându-şi excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii.
Prin Sentinţa nr. 5608 din 4 octombrie 2011 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea reclamanţilor ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunţa această hotărâre Curtea a reţinut în esenţă următoarele.
În privinţa reclamanţilor, s-a constatat că actul administrativ supus judecăţii şi-a produs efectele juridice, fiind emise la 2 august 2011 ordinele de încetare a raportului de serviciu prin eliberare din funcţia publică a reclamanţilor R.R., P.D., E.V.D., C.M., V.V., L.G.V., H.C., P.A.M., B.D.L., respectiv de numire în funcţie pentru reclamanţii: R.E., V.M., N.C., N.A., N.C.A., B.D., A.L., L.M.
Faţă de emiterea acestor acte administrative, s-a constatat că o eventuală suspendare a Ordinului de aprobare a celor două state de funcţii nu este aptă să producă nicio consecinţă practică asupra situaţiei reclamanţilor, raporturile de serviciu ale acestora fiind stinse/modificate prin actele administrative cu caracter individual ulterioare.
Prin urmare, având în vedere că Ordinul de aprobare a celor două State de funcţii şi-au produs efectele în privinţa reclamanţilor, Curtea a constatat că cererea de suspendare a efectelor juridice ale actului administrativ a rămas fără obiect.
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti au declarat recurs reclamanţii B.D.L., L.M., P.A.M., A.L., B.D., H.S.C., N.C.A., N.A., L.G.D., N.C., V.M.L., C.M., E.V., P.D., R.R. şi R.E.
Recurenţii au criticat soluţia primei instanţe pentru aplicarea greşită a legii, apreciind că în pofida dovezii cu înscrisuri din care rezultă că P.A.M. îşi exercită în continuare funcţia publică s-a respins ca rămasă fără obiect cererea de suspendare cu motivarea că s-au emis ordinele de încetare din funcţia publică a părţilor.
S-a subliniat, de asemenea, că Ordinul nr. 2407/2011 a fost deja suspendat în tot de către Curtea de Apel Galaţi în data de 29 septembrie 2011, ca fiind vorba de un act administrativ cu caracter normativ suspendarea operează în favoarea tuturor funcţionarilor publici vizaţi şi că instanţa a ignorat această realitate, considerând că numai eventuala anulare a acestui act administrativ are efecte ergo omnes.
Precizând că motivele invocate în cererea de chemare în judecată sunt şi parte integrantă a motivaţiei cererii de recurs, s-a concluzionat că reorganizarea Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Galaţi şi a Biroului Vamal Zona Liberă Galaţi prin Ordinul nr. 2407/2011 este o măsură vădit ilegală şi dispusă cu exces de putere, de natură a împiedica total desfăşurarea legală a activităţii vamale şi îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale României, asumate prin tratate internaţionale.
Examinând cauza prin prisma art. 304 pct. 9 C. proc. civ. căruia i-au fost subsumate criticile expuse în mod sintetic prin cererea de recurs şi în temeiul art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi va respinge ca atare pentru cele ce vor fi punctate în continuare:
Obiectul cererii de suspendare parţială a executării formulată de reclamanţii - funcţionari publici vamali şi întemeiată pe dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a vizat Ordinul nr. 2407 emis la data de 4 iulie 2011 de Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care prin art. 1 aprobă Statul de funcţii al aparatului central al Autorităţii Naţionale a Vămilor, prevăzut în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin, iar prin art. 2 aprobă Statul de funcţii al DRAOV Galaţi - aparat propriu şi structuri subordonate (anexa 8/1) şi Statul de funcţii centralizat al DRAOV Galaţi - aparat propriu şi structuri subordonate (anexa 8/2).
Sesizată prin întâmpinarea formulată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală cu excepţia lipsei de obiect a cererii, motivată de faptul că actul administrativ dedus judecăţii şi-a produs efectele, în mod corect instanţa de fond s-a pronunţat cu precădere asupra acestei excepţii pe care, găsind-o întemeiată, a admis-o.
Raţionamentul judecătorului fondului s-a baza exclusiv pe ideea că actul administrativ prin care se aprobă statul de funcţii nu este susceptibil de executare şi că, din acest motiv, cererea de suspendare poate privi doar efectele juridice ale acestuia.
S-a constatat că în privinţa reclamanţilor efectele juridice ale Ordinului nr. 2407/2011 s-au produs deja şi că o eventuală suspendare a actului administrativ nu mai este aptă să producă nici consecinţă în speţă, întrucât la 2 august 2011 au fost emise acte administrative cu caracter individual respectiv ordine de încetarea a raportului de serviciu prin eliberare din funcţie, pentru o parte din reclamanţi, şi ordine de numire în funcţie, pentru cealaltă parte a acestora.
Cum lesne se poate observa din considerentele sentinţei aflate în control judiciar, nu a fost împărtăşită teza avansată de reclamanţi în sensul că cererea a rămas fără obiect însă pentru că prin Sentinţa civilă nr. 275 din 29 septembrie 2011 Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a suspendat executarea aceluiaşi ordin, calificându-l drept act administrativ cu caracter normativ, astfel că în opinia reclamanţilor suspendarea operează erga omnes.
În combaterea acestui punct de vedere, judecătorul fondului a subliniat în mod just că dispoziţiile art. 23 teza I din Legea nr. 554/2004 se referă în mod expres la hotărârile judecătoreşti prin care s-a anulat un act administrativ normativ.
Prin cererea de recurs se reia această aserţiune privind efectele erga omnes pe care le are suspendarea deja dispusă de Curtea de Apel Galaţi, arătându-se totodată că în mod eronat cererea de suspendare în discuţie a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Motivarea cererii de recurs este nu doar extrem de sumară ci şi neconsistentă, nefiind combătute în concret argumentele avute în vedere de instanţa de fond decât în privinţa efectelor pe care ordinul pendinte le-ar produce în continuare, în acest sens făcându-se referire la una dintre reclamantele - funcţionar public vamal (P.A.M.) care îşi exercită în continuare funcţia publică.
Această precizare nu este însă una de natură a conduce la o concluzie contrară la care s-a ajuns atunci când s-a reţinut că în cazul Ordinului de aprobare a Statului de funcţii, care nu este în sine un act susceptibil de executare, cererea de suspendare vizând doar efectele juridice pe care acest act administrativ le-ar putea produce.
Constatarea că efectele juridice s-au produs deja se bazează pe înscrisurile depuse la dosar şi susţinerea că P.A.M. se află în continuare în exercitarea funcţiei publice este combătută de Ordinul nr. 8679/30 septembrie 2011 prin care s-a decis încetarea raportului de serviciu prin eliberarea din funcţia publică de execuţie de inspector vamal grad profesional superior. Dacă la momentul exercitării căii de atac prevăzută de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 situaţia de fapt este alta, deşi acest lucru nu a fost demonstrat, oricum nu ar putea fi imputată primei instanţe care în conformitate cu art. 129 alin. (6) C. proc. civ. a hotărât asupra obiectului cererii deduse judecăţii raportându-se la probatoriul administrat.
Art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ reglementează măsura de excepţie de la regula executării imediate şi din oficiu a actului administrativ care se bucură de prezumţia de legalitate, respectiv suspendarea executării actului administrativ care înseamnă, practic, întreruperea temporară a efectelor acestui act.
Or, în cauză, s-a clarificat că Ordinul de aprobare a celor două state de funcţii (anexele 8/1 şi 8/2) şi-au produs efectele faţă de reclamanţi, aşa încât nu se mai poate lua în discuţie întreruperea efectelor acestui ordin.
Nu în ultimul rând, trebuie amintit că nici prin cererea de chemare în judecată şi nici prin cererea de recurs nu se face vorbire despre vreun element care să se circumscrie celor două condiţii cumulative impuse de legiuitor pentru suspendarea executării Ordinului nr. 2407/2011 emis de Preşedintele ANAF, nefăcându-se referire la cazul bine justificat şi paguba iminentă, în accepţiunea dată prin art. 2 alin. (1) lit. t) şi lit. ş) din Legea nr. 554/2004 care ar conduce la nevoia aplicării art. 14 alin. (1) din acelaşi act normativ. Recurenţii-reclamanţi s-au limitat la invocarea textului legal - art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În contextul prezentat, neexistând motive pentru casarea/modificarea sentinţei recurate şi văzând dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de B.D.L., L.M., P.A.M., A.L., B.D., H.S.C., N.C.A., N.A., L.G.D., N.C., V.M.L., C.M., E.V., P.D., R.R. şi R.E. împotriva Sentinţei nr. 5608 din 4 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 12 ianuarie 2012.
Procesat de GGC - AS
| ← ICCJ. Decizia nr. 739/2012. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 745/2012. Contencios. Anulare certificat de... → |
|---|
