ICCJ. Decizia nr. 6746/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6746/2013
Dosar nr. 2378/2/2011
Şedinţa publică de la 17 octombrie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 15 martie 2011, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a chemat în judecată pârâtul D.A., solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa, să constate calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat următoarele:
Prin cererea nr. P 4773/06 din 7 mai 2009, adresată C.N.S.A.S. de către domnul H.R., se solicita verificarea sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea Dosarului nr. 1163208 (cotă C.N.S.A.S.).
S-a mai arătat că aşa cum rezultă din cuprinsul Notei de Constatare nr. DI/1/2928 din 29 decembrie 2010, domnul D.A. a avut gradul de locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean Sibiu, Securitatea Municipiului Mediaş (1985, 1986,1987,1988,1989).
A mai menţionat reclamantul că în această calitate, domnul D.A. a demarat urmărirea informativă a unei persoane, semnalată ca „avea un frate rămas ilegal în R.F.G., asculta postul de radio Europa Liberă şi întreţinea relaţii de corespondenţă cu agenţia Gulf Publishing C.O din Olanda".
S-a mai precizat că aşa cum reiese din toate documentele cuprinse în Nota de constatare, activitatea domnului D.A. se remarcă prin acţiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În opinia reclamantului activităţile desfăşurate de către domnul D.A., în calitate de angajat al fostei Securităţi, au îngrădit dreptul la viaţă privată, prevăzut de art. 33 (secretul corespondenţei şi al convorbirilor telefonice) din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi dreptul la liberă exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
Prin Sentinţa nr. 7201 din 30 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Curtea a apreciat că poate fi legal sesizată exclusiv în privinţa activităţilor desfăşurate de pârât în legătură cu dosarul de urmărire a persoanei care a făcut cererea de verificare, respectiv Dosarul cota 1163208 privindu-l pe H.R., nu şi cu privire la activităţile desfăşurate de pârât în dosarele de urmărire informativă a altor persoane, întrucât pârâtul nu se află în niciuna dintre situaţiile şi nu are niciuna dintre funcţiile ori demnităţile care impuneau verificarea din oficiu a calităţii de lucrător ori colaborator al Securităţii conform dispoziţiilor art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008.
A mai apreciat Curtea că la dosar nu există dovezi care să ateste că pârâtul ar fi desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale persoanei urmărite, H.R., întrucât din Dosarul cota 1163208 la dosarul cauzei se regăseşte doar o declaraţie luată de către pârât cu privire la persoana urmărită.
A concluzionat Curtea că nu există probe care să conducă la concluzia că pârâtul, locotenent major în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Sibiu, are calitatea de lucrător al Securităţii, în înţelesul art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea căii de atac, se susţine, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat eronat dispoziţiile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.
Se menţionează că verificarea în legătură cu dosarul de urmărire a persoanei care a cerut verificarea nu se poate mărgini doar la activitatea depusă de persoana verificată în instrumentarea dosarului acestei persoane. Astfel, fiind vorba de verificarea activităţii unei persoane (iar nu de verificarea caracterului unui act), trebuie avută în vedere întreaga activitate a celui verificat, astfel cum se oglindeşte aceasta în actele întocmite de acesta în decursul carierei şi nu evaluarea activităţii strict la persoana care a solicitat verificarea.
De asemenea, se susţine că pentru a se reţine calitatea de lucrător al Securităţii, dispoziţiile legale impun ca persoana verificată să fi „instrumentat” cel puţin un act în dosarul persoanei care solicită verificarea, pentru a fi îndreptăţită cererea acestuia din urmă. Actul de instrumentare, chiar lipsit de caracter abuziv, îl îndreptăţeşte pe titularul dosarului, reprezentantul sau urmaşul său, să solicite verificarea întregii activităţi a autorului respectivului act.
Astfel, prima instanţă ar fi trebuit să analizeze actele abuzive descrise pe larg în acţiunea formulată şi să constate îndeplinirea condiţiilor necesare pentru reţinerea calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul D.A.
3. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de dispoziţiile legale incidente, de înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
În cauză, este necontestat că pârâtul nu s-a aflat în niciuna dintre situaţiile prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008 pentru ca verificarea calităţii sale de lucrător al fostei Securităţi, în sensul acestei reglementări, să poată fi făcută din oficiu.
De asemenea, este necontestat că cererea de verificare, formulată în temeiul art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, aparţine numitului H.R., titularul Dosarului cota 1163208.
Potrivit art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, potrivit cărora: „(7) Persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă. (8) De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari. De aceste drepturi beneficiază în primul rând soţul supravieţuitor şi după aceea rudele în ordinea proximităţii legăturii de rudenie. În cazul rudelor de acelaşi grad, au acces la dosar toţi în mod egal, iar în cazul publicării dosarului sau elementelor din dosar, este nevoie de consimţământul tuturor”.
De asemenea, potrivit art. 27 din Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, aprobat prin Hotărârea nr. 2/2008 a C.N.S.A.S., „(1) Petiţionarul îndreptăţit, luând cunoştinţă de conţinutul dosarului, poate solicita în scris C.N.S.A.S. demararea procedurilor pentru a afla identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. (2) C.N.S.A.S. comunică petiţionarului îndreptăţit identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, numai dacă aceasta poate fi stabilită cu certitudine.
Pe baza cererii prin care se solicită stabilirea identităţii lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, depusă la Direcţia comunicare, Direcţia investigaţii întocmeşte o notă de constatare a identităţii lucrătorilor sau colaboratorilor Securităţii. Nota de constatare a identităţii va conţine atât numele real şi celelalte date de identitate, cât şi numele conspirativ, acolo unde este cazul. Dacă lucrătorul sau colaboratorul Securităţii a deţinut mai multe nume conspirative, nota de constatare a identităţii va consemna distinct fiecare situaţie în parte. De asemenea, se vor consemna documentele şi informaţiile identificate în cursul desfăşurării investigaţiilor, care au condus la stabilirea identităţii persoanei. (4) Nota de constatare a identităţii se înaintează Colegiului C.N.S.A.S., prin secretarul acestuia. Colegiul C.N.S.A.S., în maximum 15 zile de la înregistrarea la Secretariat, ia în discuţie nota de constatare a identităţii şi, după caz:
a) aprobă nota de constatare şi dispune Direcţiei comunicare redactarea, în termen de 15 zile lucrătoare, a unei comunicări către petiţionarul îndreptăţit, prin care i se transmit datele de identitate ale colaboratorului sau lucrătorului Securităţii, precum şi numele conspirative, acolo unde este cazul;
b) infirmă nota de constatare şi dispune Direcţiei investigaţii reluarea procedurilor specifice de investigare a fondului arhivistic şi/sau a corespondenţei cu foştii deţinători de arhivă şi cu Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, pentru identificarea documentelor şi informaţiilor necesare soluţionării cererii.
Verificarea existenţei sau inexistenţei calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului se face la cerere, remisă în copie Direcţiei investigaţii, care demarează verificările specifice la instituţiile deţinătoare de arhivă şi în fondul arhivistic propriu. La finalizarea acestora, Direcţia investigaţii întocmeşte nota de constatare cu privire la existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii. În cazul acelor lucrători ai Securităţii decedaţi, Direcţia comunicare va informa petentul despre imposibilitatea stabilirii calităţii de lucrător, comunicându-i-se totodată că activitatea acestuia va fi prezentată prin publicarea pe pagina de internet a instituţiei a documentelor şi informaţiilor regăsite în arhiva C.N.S.A.S.”.
Deci, cu alte cuvinte, verificarea calităţii de lucrător al Securităţii poate fi cerută doar împotriva ofiţerilor/subofiţerilor care au contribuit la instrumentarea dosarului celui care formulează cererea.
Pe cale de consecinţă, sesizarea adresată instanţei de contencios poate privi doar acel/acei ofiţer/ofiţeri sau subofiţer/subofiţeri care au instrumentat dosarul persoanei care a solicitat verificarea.
De altfel, în acest sens este şi practica constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu referire la problema legalei sesizări a instanţei de contencios administrativ (ex. soluţia de principiu a Plenului judecătorilor Secţiei contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din 11 iunie 2012; Deciziile nr. 2976/2012, nr. 1582/2011 şi nr. 3253/2011).
Prin urmare, instanţa de fond a dat o interpretare corectă prevederilor art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, în consens cu jurisprudenţa consacrată în ipoteza dată, reţinând că a fost legal sesizată exclusiv în privinţa activităţilor desfăşurate de pârât în legătură cu dosarul de urmărire a persoanei care a făcut cererea de verificare, respectiv Dosar cota 1163208, privindu-l pe H.R. şi nu cu raportare la întreaga activitate a pârâtului.
Real este faptul că titularul Dosarului cota 1163208 a fost urmărit informativ .
În cuprinsul Notei de constatare depusă de reclamantul C.N.S.A.S. la dosarul de fond, este menţionat ca document ce atestă calitatea de lucrător al Securităţii conform art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, Declaraţia din 20 aprilie 1989 întocmită şi semnată olograf de pârâtul D.A., de la S.A., în cuprinsul căreia s-a menţionat numele titularului dosarului.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008: „a) lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 - 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”.
Din cuprinsul acestor dispoziţii rezultă că pentru a se reţine calitatea de lucrător al Securităţii, trebuie îndeplinită condiţia ca persoana care a avut calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii să fi desfăşurat activităţi care au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
În cauză, Declaraţia din 20 aprilie 1989 este menţionată de recurentul-reclamant ca dovadă a calităţii de lucrător al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât.
Simpla menţionare a numelui titularului dosarului în cuprinsul declaraţiei amintite, fără a exista şi alte dovezi ale unor alte activităţi întreprinse de pârât care să fi condus la îngrădirea sau surprinderea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, nu poate conduce la concluzia că este îndeplinită cerinţa menţionată, impusă de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, pentru a se reţine calitatea de lucrător al Securităţii în privinţa pârâtului.
De altfel, chiar în cuprinsul cererii de recurs, recurentul recunoaşte implicit că actul de instrumentare este lipsit de caracter abuziv.
În consecinţă, criticile recurentului sunt nefondate, sentinţa recurată fiind legală şi temeinică.
În concluzie, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, va respinge recursul formulat, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 7201 din 30 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6745/2013. Contencios. Constatarea calităţii... | ICCJ. Decizia nr. 6736/2013. Contencios. Constatarea calităţii... → |
|---|
