ICCJ. Decizia nr. 4489/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.4489/2004
Dosar nr. 5838/2004
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2004
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 21 ianuarie 2002, reclamanta R.A.G.C. Târgovişte a chemat în judecată pârâtul C.I. cu domiciliul în Târgovişte, pentru obligarea la plata sumei de 18.147.822 lei, preţul apei potabile şi servicii de preluare ape menajere, în perioada ianuarie 2000 – septembrie 2002, cu majorări de întârziere în sumă de 7.102.608 lei şi cheltuieli de judecată.
Tribunalul Dâmboviţa, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr. 45 din 13 ianuarie 2004, a admis în parte acţiunea şi a obligat pârâtul la plata sumei de 10.347.975 lei, reprezentând preţ prestaţii, cu 4.470.606 lei penalităţi de întârziere în plată şi 1.712.000 lei, cheltuieli de judecată.
Instanţa a avut în vedere concluziile expertizei tehnice dispuse, în cauză, în prima variantă, şi anume, prin luarea în considerare a consumului pauşal, iar nu a celui contracta.
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta a declarat apel, susţinând că greşit s-a luat în considerare consumul pauşal, întrucât consumul pârâtului a fost contorizat şi s-a încălcat prevederile contractului intervenit între părţi.
Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 223 din 22 martie 2004, a respins apelul ca nefondat.
S-a reţinut, în esenţă, că contractul invocat de reclamanta-apelantă nu a fost încheiat cu pârâtul, ci cu Asociaţia de proprietari, iar consumul prestaţiilor s-a făcut corect la pauşal, conform cu Ordinul nr. 29/N/1993 şi Hotărârea nr. 137/1998.
Reclamanta a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, susţinând că este netemeinică şi nelegală, întrucât:
- prin reţinerea consumului pauşal s-au încălcat prevederile contractului nr. 29165/2000 şi ale Ordinului MLPAT nr. 29/1993.
- s-a ignorat faptul că exista apometru montat la intrarea în imobil, astfel că trebuia să fie avut în vedere consumul înregistrat.
Recursul este nefondat.
Din verificarea actelor dosarului se reţine că instanţa, prin probatoriul administrat - expertiza tehnică – a stabilit o corectă situaţie de fapt şi a făcut o judicioasă aplicare a dispoziţiilor legale în materie.
Reţinerea calculului prestaţiilor în raport cu varianta I a raportului de expertiză, respectiv, consumul pauşal, este întemeiată.
Pârâtul nu a avut instalate apometre individuale în apartament, deci, corect s-a luat în calcul consumul pauşal – stabilit pe baza consumurilor similare - cu o majorare de 20%.
În acest sens, art. 46 din Regulamentul de furnizare apă – prevede că, în cazul consumatorilor care nu au montate apometre de măsură, consumul cantităţilor de apă rece se face în sistem pauşal.
În ce priveşte contractul nr. 29.165/2000, invocat de recurentă, acesta nu este încheiat cu pârâtul, ci cu Asociaţia de locatari.
Se reţine că, în acest contract, nu există o prevedere conform căreia diferenţele dintre consumul înregistrat la branşamentul de la scara blocului şi suma consumurilor individuale (înregistrări apometre la ceilalţi locatari) să fie suportate de locatarii ce nu au apometre individuale.
Ca urmare, criticile recurentei fiind nefondate, recursul urmează să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta R.A.G.C. Târgovişte împotriva deciziei nr. 223 din 22 martie 2004, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi, 9 noiembrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 500/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4475/2004. Comercial → |
|---|
