ICCJ. Decizia nr. 1690/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată la data de 24 aprilie 2003, reclamanta SIF B.C. Arad a chemat în judecată pârâta SC C.S. SA Oradea, solicitând ca în baza sentinței ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii adunării generale extraordinare a acționarilor din 28 februarie 2003, privind modificarea art. 11 din statutul societății și aprobarea regulamentului de vânzare-cumpărare a acțiunilor.
De asemenea s-a solicitat radierea din R.C. a mențiunii efectuate în baza hotărârii atacate.
în susținerea cererii reclamanta a arătat că prin hotărârea luată la data de 28 februarie 2003, s-au încălcat dispozițiile art. 94 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, privind egalitatea în drepturi a acționarilor din societatea comercială, precum și art. 98 alin. (1) din aceeași lege, privind libera circulație a acțiunilor în condițiile neexercitării dreptului de preemțiune de către acționari.
Privitor la art. 11 alin. (2) din statut, prin textul modificat arată că cesiunea părților între acționari este liberă, dar afirmația este contrazisă de Regulamentul de vânzare prin impunerea unui preț obligatoriu legat de nedepășirea valorii ce va rezulta din calculul activului net corectat per acțiune, impunere care are caracter abuziv și este de natură să lezeze dreptul oricărui acționar cedent de a-și vinde acțiunile în condițiile cererii și ofertei chiar dacă societatea emitentă este de formă închisă.
Prin întâmpinare pârâta a ridicat excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, întrucât reprezentantul reclamantei, deși a votat contra, nu a cerut să se consemneze acest fapt în procesul verbal al adunării generale.
Tribunalul Bihor, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 824 din 16 martie 2004 a respins acțiunea ca inadmisibilă.
în motivarea soluției instanța de fond a reținut ca întemeiată excepția ridicată de pârâtă întrucât reprezentantul reclamantei, deși a votat contra nu a cerut să se insereze aceasta în procesul verbal, fiind încălcate dispozițiile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, coroborat cu art. 109 alin. (2) C. proc. civ., care prevede că sesizarea instanței se poate face numai după îndeplinirea procedurii prealabile.
împotriva soluției instanței de fond a promovat apel reclamanta, criticile vizând modul cum a fost soluționată excepția inadmisibilității cererii.
Se susține că instanța avea obligația să coroboreze prevederile art. 131 alin. (2), cu prevederile art. 129 din Legea nr. 31/1990.
Cum la societatea pârâtă s-a încălcat această prevedere imperativă, stabilindu-se arbitrar votul secret, pentru aprobarea unui regulament de circulație a acțiunilor, nu se pot aplica prevederile legale ce sancționează lipsa mențiunii "împotrivă", deoarece votul secret presupune imposibilitatea exteriorizării voinței.
în cauză este dovedit că votul reclamantei a fost "împotrivă", deoarece în procesul verbal se consemnează existența voturilor împotrivă.
Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 75/ C din 25 mai 2004 a respins apelul, ca nefondat.
în motivarea soluției instanța de control judiciar a arătat că reprezentantul apelantei, deși a fost prezent și a solicitat unele modificări ale Regulamentului de vânzare-cumpărare acțiuni, iar propunerilor acestuia au fost acceptate, nu a solicitat să se facă și mențiunea că a votat împotrivă.
De asemenea s-a reținut că în adevăr regula stabilită de art. 129 din Legea nr. 31/1990 este aceea că hotărârile A.G.A. se iau prin vot deschis, nimic nu împiedică ca acționarul să stabilească, ca modalitate de votare, votul secret, atunci când se apreciază că interesele societății o cer.
Consemnarea în procesul verbal a existenței unor voturi împotrivă nu creează certitudinea că unul dintre acestea a aparținut apelantei.
La data de 8 iulie 2004 SIF B.C. SA a declarat recurs, în termen și legal timbrat, criticile făcând referire la aspecte de nelegalitate fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ.
Astfel se susține că deși instanța de apel a reținut consemnarea în procesul verbal a existenței unor voturi împotrivă, menține soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii, ignorând faptul că legea nu dispune asupra modului de inserare a mențiunii "împotrivă" în procesul verbal.
De asemenea se critică modul în care au fost interpretate dispozițiile art. 129 din Legea nr. 31/1990, care la alin. (1) stabilește expres că hotărârile adunării generale se iau prin vot deschis.
Recursul este fondat.
în conformitate cu prevederile art. 131 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, privind societățile comerciale "hotărârile adunării generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiție, în termen de 15 zile de la data publicării în M. Of. al României, de oricare dintre acționarii care nu au luat parte în adunarea generală sau care au votat contra și au cerut să se insereze aceasta în procesul verbal al ședinței".
Din economia textului precizat rezultă că legiuitorul a stabilit că este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru ca acționarul unei societăți comerciale pe acțiuni să poată ataca cu acțiunea în anularea hotărârii adunării generale a acționarilor, respectiv să voteze împotrivă și să solicite consemnarea acestui vot negativ în procesul verbal de ședință.
Acțiunea în anulare reglementată de art. 131 din Legea nr. 31/1990, privește atât cauzele de nulitate relativă, cât și cele de nulitate absolută. Cauzele de nulitate relativă pot fi invocate în condițiile art. 131 alin. (2).
Excepția inadmisibilității cererii motivat de faptul că nu s-a îndeplinit una din cerințele legale de bază respectiv că nu a votat împotrivă și că nu a cerut consemnarea în procesul verbal al ședinței este în realitate o nulitate relativă.
Motivarea instanțelor potrivit cărora dispozițiile art. 129 din aceeași lege nu sunt imperative este eronată având în vedere că potrivit acestuia hotărârile adunării generale se iau prin vot deschis. în mod excepțional, votul secret este obligatoriu, oricare ar fi prevederile actelor constitutive pentru alegerea membrilor consiliului de administrație și a cenzorilor, pentru revocarea lor și pentru luarea hotărârilor referitoare la răspunderea administratorilor.
Deci față de această dispoziție imperativă, societatea pârâtă a încălcat legea, când față de ordinea de zi a adunării generale a hotărât contra în procesul verbal al ședinței ar fi motiv de nulitate absolută, această situație derivând din modul nelegal cum s-a hotărât ca rezultatul dezbaterilor să fie consemnat prin vot secret.
Prin încălcarea acestui text de lege nu se poate reține că neconsemnarea de către reclamanta acționară că a votat contra în procesul verbal al ședinței ar fi motiv de nulitate absolută, această situație derivând din modul nelegal cum s-a hotărât notarea măsurilor luate.
De altfel, așa cum rezultă din procesul verbal al ședinței au existat voturi împotrivă în procent de 9,9% și nimic nu demonstrează că recurenta nu și-a conservat dreptul de a bloca hotărârea.
Față de cele arătate s-a reținut că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii și cum cauza a fost soluționată numai pe excepție fără a se intra pe fondul pricinii în considerarea dispozițiilor art. 312 alin. (5) C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1691/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1637/2005. Comercial → |
|---|
