ICCJ. Decizia nr. 1766/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată la data de 23 septembrie 2003 la Tribunalul Mehedinți, reclamantul L.I., a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta SC T. SRL să se dispună revocarea sa din funcția de administrator al societății urmare incompatibilității create prin numirea sa în calitate de președinte al C.C. Turnu Severin.
Prin sentința nr. 1404 din data de 19 noiembrie 2003, Tribunalul Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, respinge acțiunea introductivă ca neîntemeiată.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins ca tardiv formulat de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 89 pronunțată la data de 25 februarie 2004.
Pentru a hotărî astfel, instanța de control judiciar a reținut în considerentele deciziei că reclamantul apelant a primit hotărârea atacată la data de 11 octombrie 2003, și a declarat apel împotriva acestei sentințe la data de 15 decembrie 2003, peste termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de dispozițiile art. 284 alin. (1) C. proc. civ.
în contra acestei decizii, reclamanta a declarat în termen, recurs, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., solicitând casarea deciziei și trimiterea cauzei la aceeași instanță pentru rejudecare.
în dezvoltarea motivului de critică recurentul susține că în mod eronat și superficial instanța de apel a reținut că la data de 11 octombrie 2003, i s-a comunicat sentința fondului, în condițiile în care hotărârea a fost pronunțată de tribunal la data de 19 noiembrie 2003 și comunicată la 4 decembrie 2003, apelul fiind declarat în termen.
Recursul este fondat.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivului de nelegalitate invocat art. 304 pct. 5 C. proc. civ., când prin hotărârea dată instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității, înalta Curte constată că reclamantul a declarat apel împotriva sentinței fondului, pronunțată la data de 19 noiembrie 2003 și comunicată acestuia la 4 decembrie 2003, cu respectarea termenului prevăzut de dispozițiile art. 284 alin. (1) C. proc. civ., de 15 zile de la comunicare, în raport de data înregistrării cererii de apel, 15 decembrie 2003.
Prin urmare, instanța de apel în mod nelegal a aplicat sancțiunea decăderii, prevăzută de art. 103 C. proc. civ., reținând că apelul a fost declarat tardiv, actul de procedură la care se raportează, reprezintă dovada comunicării citației pentru primul termen de judecată la fond, 8 octombrie 2003, și nu dovada comunicării sentinței pronunțată ulterior, respectiv la 19 noiembrie 2003.
Așa fiind, pentru aceste considerente, înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (2) și (5) C. proc. civ., raportat la art. 304 pct. 5 C. proc. civ., a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza la aceeași instanță pentru rejudecarea apelului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1837/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1772/2005. Comercial → |
|---|
