ICCJ. Decizia nr. 2776/2005. Comercial

Prin sentința nr. 6487 din 28 octombrie 2003, Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a respins cererea formulată de reclamantul A.L., în contradictoriu cu pârâții A.J., C.B., R.C., M.D.A., SC R.C. SRL Craiova și SC B.I.R. SA Craiova, prin lichidator SC R.V.A. SA București, având ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de ipotecă autentificat sub nr. 1272/1998 al B.N.P. C.G., radierea ipotecii și repunerea părților în situația anterioară.

Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 113 din 16 martie 2004, a anulat ca netimbrat apelul declarat de reclamantul A.L., împotriva hotărârii primei instanțe.

S-a reținut că apelantul nu s-a conformat obligației de timbrare a căii de atac, procedural comunicate acestuia.

împotriva acestei din urmă hotărâri reclamantul A.L. a declarat recurs, fără a invoca nici unul din cazurile de casare sau modificare prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Acesta a susținut că a solicitat instanței de apel acordarea unui termen pentru apărare și că la cererea scrisă a anexat dovezile privind satisfacerea obligației de timbrare.

Drept urmare, anularea apelului ca netimbrat apare ca nelegală.

în concluzie, reclamantul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacare și trimiterea dosarului aceleiași instanțe în vederea rejudecării apelului.

Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Din examinarea actelor dosarului, rezultă că reclamantul a atacat hotărârea primei instanțe, fără a timbra calea de atac exercitată.

Drept urmare, pentru termenul din 16 martie 2004, fixat pentru judecarea apelului, apelantul reclamant menționat a fost legal citat cu mențiunea de a depune 85.500 lei taxă judiciară de timbru și 3.000 lei timbru judiciar.

La data judecării cauzei, din actele dosarului rezulta neîndeplinirea obligației de timbrare procedural comunicată apelantului.

Drept urmare, în mod judicios instanța de apel a dat eficiență dispozițiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995 și a anulat apelul ca netimbrat.

Este adevărat că recurentul face dovada timbrării apelului.

însă aceste dovezi au ajuns la dosar după dezbateri și deliberare.

Ori, potrivit art. 258 alin. (3) C. proc. civ., după pronunțarea hotărârii instanța de judecată se desesizează, așa încât o altă soluție, în raport de împrejurări ce ar putea fi ulterior constatate, nu este posibil a fi pronunțată în acea etapă procesuală.

Pe de altă parte, calea de atac apare ca o calitate a hotărârii judecătorești, așa încât controlul judecătoresc declanșat de exercitarea recursului este limitat la verificarea temeiniciei și legalității hotărârii atacate, în limita motivelor conceptualizate prin art. 304 C. proc. civ., invocate de parte, în raport de probele administrate, existente la dosar la data pronunțării.

Din actele dosarului rezultă că soluția pronunțată este conformă situației relevate de actele existente în acesta la data pronunțării.

Drept urmare, soluția atacată este temeinică și legală, iar recursul se constată a fi nefondat sub aspectul criticilor formulate, care vizează verificarea hotărârii atacate în funcție de acte ulterioare pronunțării, neajunse la cunoștința instanței de judecată din culpa apelantului reclamant.

în consecință, pentru considerentele ce preced, Curtea a respins recursul, ca nefondat.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2776/2005. Comercial