ICCJ. Decizia nr. 386/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 15047/2003 la Judecătoria Iași reclamanta R.A.J.A.C. Iași a solicitat obligarea pârâtei A.P. F 5 N. Iorga Iași la plata sumei de 7.394.113 lei reprezentând penalități la facturile achitate cu întârziere și 657.929 lei cheltuieli de judecată.
Judecătoria Iași, prin sentința nr. 10 din 26 septembrie 2003, a respins acțiunea formulată de reclamanta R.A.J.A.C. Iași.
Reclamanta R.A.J.A.C. Iași a declarat apel care a fost respins prin decizia nr. 7 din 12 ianuarie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Iași.
împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, la data de 20 februarie 2004.
Curtea, din oficiu, a invocat ca motiv de recurs de ordine publică excepția de nelegalitate a căii de atac apelului și de necompetență materială în soluționarea cauzei față de obiectul și valoarea pretențiilor care sunt sub 200.000.000 lei și de dispozițiile art. 2821C. proc. civ.
Astfel, în speță, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată sub incidența art. 7208C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003 care a restabilit în materie comercială regula de drept comun în ce privește sistemul căilor de atac, anume că hotărârile date în primă instanță sunt supuse apelului, regulă consacrată legislativ de art. 282 C. proc. civ.
Apelul comercial, în lipsa unor norme speciale, în această materie, este guvernat de normele de drept comun cuprinse în Titlul IV din codul de procedură civilă fiind aplicabil și art. 2821C. proc. civ., potrivit căruia în anumite situații, prin excepție, împotriva hotărârilor pronunțate în aceste cauze, calea de atac este doar recursul.
Prin urmare, în cauza de față, Curtea de Apel era obligată în raport de valoarea obiectului litigiului, să constate incidența art. 2821C. proc. civ., să califice calea de atac ca fiind recurs și nu apel și să-și verifice propria competență materială.
Neprocedând astfel, instanța a încălcat atât normele sus evocate cât și competența materială care revenea unei instanțe inferioare în grad, decizia fiind astfel afectată de nulitatea prevăzută de art. 159 C. proc. civ.
Așa a fost, în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ., s-a admis recursul pentru motivele de ordine publică invocate, din oficiu, s-a casat decizia instanței de apel și s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 299 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 312 C. proc. civ., s-a înaintat cauza la Tribunalul Iași pentru soluționarea căii de atac ca fiind recurs conform art. 2821C. proc. civ., după regulile prevăzute de art. 299 - art. 316 C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 414/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 391/2005. Comercial → |
|---|
