ICCJ. Decizia nr. 3947/2005. Comercial
Comentarii |
|
Tribunalul Caraș Severin prin sentința nr. 1606 din 14 mai 2004, a admis cererea formulată de reclamanta SC B.T. SRL Bocșa, împotriva pârâților C.L.B., P.C.B., P.G., V.M., P.P., B.M., H.I., C.N., B.I.V., M.T., B.A., H.M., G.D., G.C., G.O., M.I., M.M. și A.N.
A constatat că reclamanta are drept de proprietate asupra construcțiilor înscrise în cartea funciară a localității Vasiova, cu denumirea de F.P.C. și drept de folosință asupra terenului situat în Dealul Cetății - Bocșa, în suprafață de 21058 mp.
A autorizat intabularea în C.F. a dreptului de proprietate asupra construcțiilor menționate, conform schiței topo, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și a dreptului de folosință asupra terenului.
A luat act de renunțarea reclamantei la cererea formulată împotriva pârâtei SC C.S.R. SA.
Hotărând astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta a cumpărat prin licitație publică construcțiile de mai sus, proprietatea SC C.S.R. SA, și pentru că pârâta a fost înscrisă în Cartea funciară cumpărătoarea nu a putut la rândul său, să înscrie în Cartea funciară dreptul de proprietate dobândit asupra construcțiilor.
Cu privire la terenul pe care sunt amplasate construcțiile s-a reținut că proprietarii tabulari înscriși în Cartea funciară nu au moștenitori.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Timișoara, care prin decizia nr. 265 din 22 septembrie 2004 a respins apelul declarat de pârâta SC C.S.R. SA ca nefondat, reținând că litigiul este de natură comercială și nu civilă, iar atâta timp cât prima instanță a luat în mod legal act de renunțarea reclamantei la cererea formulată împotriva acestei pârâte, SC C.S.R. SA nu mai are calitate procesuală pentru declararea apelului.
Nemulțumită de decizia pronunțată SC C.S.R. SA a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 3, 9 și 10 C. proc. civ., arătând că este nelegală deoarece:
- litigiul de față este civil și competentă să-l soluționeze este Judecătoria Reșița, iar această excepție de ordine publică nu a fost pusă în discuție;
- a fost încălcat dreptul la apărare pentru că nu i s-au comunicat înscrisurile care au stat la baza cererii de chemare în judecată;
- nu a fost citată, cu ocazia efectuării expertizei tehnice obiectivele nu s-au pus în discuția părților, iar raportul de expertiză nu i-a fost comunicat;
- renunțarea la judecată nu trebuia acceptată de instanță, având în vedere că cererea a fost formulată după începerea dezbaterilor și era necesar acceptul pârâtei.
Recursul declarat nu este fondat.
Conform art. 246 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată fie verbal, fie prin cerere scrisă.
în cazul de față, la termenul din 30 martie 2004, reclamanta a prezentat instanței de fond, cerere scrisă prin care a solicitat să se ia act că renunță la judecată față de pârâta SC C.S.R. SA.
Prin încheierea pronunțată la acel termen, instanța a luat act de cererea reclamantei și pentru că renunțarea la judecată a avut loc anterior dezbaterii în fond a cauzei, conform dispozițiilor art. 246 alin. (4) C. proc. civ., nu era nevoie de acceptul pârâtei așa cum se susține prin cererea de recurs.
Renunțându-se la judecată cu privire la SC S.C.R. SA, această pârâtă nu mai era parte în proces și atâta timp cât hotărârea pronunțată nu produce efecte față de ea, nu avea nici un interes de a exercita căile de atac prevăzute de lege.
Pentru că renunțarea la judecată a fost legală, în mod corect instanța de apel a reținut că SC C.S.R. SA nu avea calitate procesuală pentru declararea apelului.
Și celelalte critici formulate de recurentă sunt neîntemeiate.
Cât privește natura litigiului este comercială și în acest sens sunt dispozițiile art. 4 și art. 56 C. com.
De asemeni din verificarea actelor și lucrărilor dosarului nu rezultă că a fost încălcat dreptul la apărare al recurentei prin necomunicarea înscrisurilor care au stat la baza cererii de chemare în judecată și nici dispozițiile art. 208 C. proc. civ., pentru că la identificarea și măsurătoarea topografică din data de 15 martie 2004 au fost prezente părțile din proces, situație comunicată de expertul tehnic instanței prin nota aflată la dosar instanță fond.
Față de cele ce preced, a rezultat că decizia atacată a fost legală și drept urmare, înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., a respins recursul, ca nefondat.
← ICCJ. Decizia nr. 3971/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3953/2005. Comercial → |
---|