ICCJ. Decizia nr. 557/2005. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 424 din data de 9 februarie 2004, Judecătoria Târgoviște admite acțiunea formulată de reclamanta SC C. SA împotriva pârâtei S.N.T.F.M. - C.F.R. SA, sucursala București pe care o obligă la plata sumei de 100.342.168 lei reprezentând contra valoarea mărfurilor constatate lipsă la destinație și contra valoarea taxelor de transport aferente.
Prin aceeași sentință judecătoria, respinge cererea reclamantei de obligare a pârâtei SC E. SA București la plata acelorași despăgubiri.
împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta S.N.T.F.M. C.F.R. M. SA, sucursala București invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Ploiești, prin decizia nr. 322 din 26 aprilie 2004, respinge, ca nefondat, apelul pârâtei.
în contra acestei decizii, pârâta a formulat recurs, în termen legal, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ., desființarea deciziei și pe fond respingerea acțiunii reclamantei.
La termenul din 1 februarie 2005, înalta Curte a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția de nelegalitate a apelului în cauza de față, în raport de prevederile art. 2821C. proc. civ. și pe cale de consecință a necompetenței înaltei Curți de soluționare a recursului pe fondul său.
Excepțiile invocate sunt întemeiate.
în cauză, hotărârea instanței de fond a fost pronunțată sub incidența art. 7208C. proc. civ., modificat prin art. I pct. 18 din O.U.G. nr. 58/2003 care a restabilit în materie comercială regula de drept comun în ce privește sistemul căilor de atac, în sensul că hotărârile date în primă instanță sunt supuse apelului, regulă consacrată legislativ de art. 282 C. proc. civ.
Apelul comercial, în lipsa unor norme speciale de natură comercială, este guvernat de normele de drept comun cuprinse în TITLUL IV Cod procedură civilă: Apelul.
Prin urmare, în cauza de față, Curtea de Apel trebuia să facă aplicarea prevederilor art. 2821C. proc. civ., în forma în vigoare la data pronunțării hotărârii atacate și să califice calea de atac cu care a fost sesizată drept recurs. Aceasta deoarece, valoarea obiectului litigiului dedus judecății este de până la 200 milioane lei, iar potrivit normei citate, hotărârea dată în primă instanță, în acest caz nu este supusă apelului.
Așa a fost, înalta Curte, în baza art. 306 alin. (2) C. proc. civ., a admis recursul sub aspectul motivului de ordine publică invocat din oficiu, a casat decizia instanței de apel și a făcut aplicarea art. 299 alin. (3) C. proc. civ., raportat la art. 312 alin. (6) C. proc. civ., a trimis cauza la Tribunalul Dâmbovița pentru soluționarea căii de atac cu respectarea prevederilor art. 2821C. proc. civ.
| ← ICCJ. Decizia nr. 615/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 567/2005. Comercial → |
|---|
