ICCJ. Decizia nr. 1097/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.1097/2006
Dosar nou nr. 16538/1/2005
Dosar vechi nr. 4047/2005
Şedinţa publică din 16 martie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la data de 3 mai 2004 reclamanta SC A.D. SRL a chemat în judecată pârâta C.M. S.A. Iaşi, solicitând ca în baza sentinţei ce se va pronunţa să se dispună anularea licitaţiei privind închirierea spaţiului din Iaşi, licitaţie ce a fost ţinută la data de 22 aprilie 2004.
În susţinerea cererii reclamanta a arătat că faţă de expirarea contractului de închiriere pentru spaţiul comercial din Iaşi, începând cu 1 martie 2004, a încercat să ia legătura cu conducerea pârâtei în vederea discutării eventualelor condiţii de închiriere.
Întrucât în urma corespondenţei trimise nu a primit răspuns, s-a adresat A. Iaşi, forul administrativ superior al pârâtei care la data de 8 martie 2004 a avizat favorabil cererea de transfer a contractului de închiriere, aviz care preciza că acest transfer se va face fără licitaţie.
Ignorând dispoziţiile forului tutelar şi ignorând propriile sale regulamente a ţinut o licitaţie, a cărui anulare se impune.
Tribunalul Iaşi, secţia comercială, prin sentinţa nr. 219 din 20 aprilie 2005, a respins acţiunea pentru lipsa calităţii procesuale active a reclamantei.
În motivarea soluţiei instanţa de fond a reţinut că potrivit art. 3 alin. (2) din hotărârea nr. 2/1994 a U.C.C.M. spaţiile din cadrul clădirilor proprietate a organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti pot fi închiriate pentru licitaţie unor persoane juridice.
În temeiul acestor prevederi pârâta prin anunţ publicitar şi-a făcut cunoscută intenţia de a închiria spaţiile pe care le deţinea în proprietate şi aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 22 aprilie 2004, la licitaţia organizată reclamanta nu a participat astfel că nu-şi justifică legitimitatea procesuală activă.
Această soluţie a fost menţinută de Curtea de Apel Iaşi, secţia comercială, care prin Decizia nr. 99 din 10 octombrie 2005 a respins apelul ca nefondat.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de control judiciar a reţinut că apelanta reclamantă nu a făcut dovada că a fost comunicată adresa prin care comunica intenţia de preluare a contractului şi că pârâta intimată a avut cunoştinţă de această intenţie.
S-a reţinut că în cauză nu a intervenit un acord între părţi în vederea încheierii contractului, încât, avizul A. prin care se aproba încheierea contractului de închiriere fără licitaţie este lipsit de relevanţă şi nu poate produce efecte juridice.
Din cuprinsul hotărârii nr. 2/1994 a U.C.C.M. un contract de închiriere devine operant atunci când se dă avizul de legalitate şi eficienţă de către consiliul executiv A. atât iniţial cât şi în situaţia prelungirilor, iar conform art. 3 alin. (2) din aceeaşi hotărâre spaţiile proprietatea organizaţiilor meşteşugăreşti se pot închiria prin licitaţie de către persoanele juridice.
Împotriva soluţiei instanţei de apel a declarat recurs reclamanta criticile vizând aspecte de nelegalitate şi netemeinicie fiind invocate dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.
Astfel se susţine că publicitatea s-a realizat în ziua de sâmbătă pentru luni şi nu într-un ziar de largă circulaţie, iar pe de altă parte s-a trecut cu uşurinţă peste faptul că avea un drept de preemţiune faţă de alţi posibili chiriaşi, existând acordul scriptic pe adresa formulată pe care se confirmă prelungirea contractului.
Se consideră că s-a făcut o interpretare greşită a hotărârii nr. 2/1994 privind regimul de utilizare a spaţiilor construite aparţinând patrimoniului organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti, licitaţia închirierii potrivit art. 4 alin. (2) pct. 2.8 trebuind organizată şi condusă de asociaţia teritorială.
Mai mult, recurenta susţine că nu s-a ţinut cont de faptul că nici nu trebuia să participe la licitaţie, din moment de A. dispune preluarea fără licitaţie a contractului de închiriere acest drept al A. fiind prevăzut de dispoziţiile art. 12 alin. (2) din hotărârea nr. 27/1994 privitoare la cazurile de excepţie.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.
În aceste condiţii se vor examina numai motivele de nelegalitate în raport de soluţia pronunţată, respectiv lipsa calităţii procesuale active a recurentei reclamante.
Astfel se critică modul de interpretare a hotărârii nr. 2/1994 privind regimul de utilizare a spaţiilor construite aparţinând patrimoniului organizaţiilor cooperaţiei meşteşugăreşti.
Este adevărat că la art. 4 alin. (2) pct. 2.7 se stabileşte că „contractul de închiriere va deveni operant numai cu avizul de legalitate şi eficienţă acordat de consiliul executiv A. atât în faza iniţială, cât şi în situaţia prelungirilor".
În speţă, aşa cum a reţinut şi instanţa de apel în cauză nu a intervenit un acord între părţi în vederea încheierii contractului, avizul A., prin care se aprobă încheierea contractului fără licitaţie fiind lipsit de relevanţă şi nu produce efecte juridice cu atât mai mult cu cât avizul nu a fost dat de consiliul executiv (dosar nr. 5723/2004).
Nu se poate reţine că se încadrează în cazurile de excepţie prevăzute de hotărârea nr. 27/1994 din moment ce nu rezultă că avizul a fost acordat de consiliul executiv, iar faptul că licitaţia închirierii nu a fost condusă de asociaţia teritorială nu constituie motiv de anulare a acesteia, faţă de dispoziţiile art. 3 din hotărârea nr. 2/1994 şi nr. 1/2003.
În vederea respectării dispoziţiilor privind organizarea licitaţiei s-a întocmit un caiet de sarcini care prevedea condiţiile de participare la licitaţie şi data ţinerii ei prin anunţ publicitar.
Reclamanta recurentă nu s-a înscris la licitaţie, nu a participat cu vreo ofertă, ori în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la licitaţiile organizate de societăţile cu capital privat pot solicita anularea licitaţiei numai persoanele care au participat la licitaţie şi se consideră prejudiciate de felul cum s-a efectuat selecţia ofertelor, contestă punctajul obţinut sau are obiecţiuni asupra componenţei comisiei de licitaţie.
În aceste condiţii justificat s-a reţinut că recurenta reclamantă nu avea legitimitate procesuală activă în cauză şi nu putea solicita anularea licitaţiei la care nu a participat, în speţă nefiind invocate motive de nulitate absolută.
Faţă de cele arătate în considerarea dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC A.D. SRL Iaşi, împotriva deciziei nr. 99 din 10 octombrie 2005 a Curţii de Apel Iaşi, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1159/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1093/2006. Comercial → |
|---|
