ICCJ. Decizia nr. 149/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.149/2006
Dosar nou nr. 11666/1/2005
Dosar vechi nr. 2821/2005
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2006
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestaţia în anulare înregistrată la 14 iulie 2005 contestatoarea SC B.S.F. SRL Bucureşti a solicitat anularea deciziei nr. 3729 din 17 iunie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, în dosar nr. 826/2005.
În motivarea contestaţiei în anulare, întemeiată în drept pe prevederile art. 318 C. proc. civ., contestatoarea susţine că instanţa supremă a săvârşit „o greşeală materială în analiza lucrărilor dosarului" şi, drept urmare, a respins ca tardiv recursul promovat de societatea contestatoare.
În dezvoltarea acestui motiv contestatoarea susţine că a înregistrat declaraţia de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti imediat după pronunţarea acesteia, iar nemotivarea în termen a recursului s-a datorat faptului că nu s-a făcut comunicarea deciziei la noul său sediu, deşi a notificat acest fapt înainte de comunicarea deciziei, aspect ce rezultă din actele de la dosar. Ca atare respingerea recursului ca tardiv motivat este „rezultatul unei grave erori materiale datorită omisiunilor în verificarea actelor procedurale".
Intimatul I.N.M.L. M.M. Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca vădit neîntemeiată.
Examinând contestaţia în anulare prin prisma motivului invocat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.
Motivul invocat de către contestatoare nu se încadrează în cazul de „greşeală materială" prevăzut de art. 318 C. proc. civ., care are în vedere greşelile materiale cu caracter procedural, erori materiale evidente în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului şi nu eventuale greşeli de judecată.
Din examinarea deciziei atacate rezultă cu evidenţă că respingerea cererii de repunere în termen şi ca tardiv a recursului formulat de contestatoarea-recurentă nu este rezultatul unei greşeli materiale, în sensul art. 318 C. proc. civ., ci al unei examinări detaliate a situaţiei şi unei argumentări ample din partea instanţei de recurs. Mai mult, instanţa de recurs examinează actele invocate de recurentă şi în contestaţia în anulare, pronunţându-se, motivat, asupra relevanţei lor în soluţionarea cauzei.
Împrejurarea invocată de contestatoare că instanţa de recurs nu a verificat corespunzător actele procedurale de la dosar ar putea constitui o critică ce nu vizează o greşeală materială, în sensul art. 318 C. proc. civ., ci o greşeală de judecată ce nu ar putea fi însă invocată pe calea contestaţiei în anulare.
Pentru motivele mai sus arătate Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 320 C. proc. civ., să respingă ca nefondată contestaţia în anulare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge contestaţia în anularea deciziei nr. 3729 din 17 iunie 2005, pronunţată de secţia comercială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulată de SC B.S.F. SRL.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1364/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 143/2006. Comercial → |
|---|
