ICCJ. Decizia nr. 2146/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2146/2006
Dosar nr. 5994/1/2006
Şedinţa publică din 13 iunie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 14 septembrie 2004 reclamanta SC B.T.T. SA Bucureşti a chemat în judecată pe pârâta SC F. SRL Bucureşti pentru ca prin hotărâre judecătorească să se dispună rezoluţiunea contractului de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 62 din 11 octombrie 1996 la biroul notarului public L.G.
In cauză s-a invocat de către pârâtă excepţiile prescripţiei dreptului material la acţiune şi a inadmisibilităţii acţiunii în raport de prevederile art. 42 din Legea nr. 64/1995 republicată.
Primind cauza spre soluţionare, prin declinare de competenţă de la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Tribunalul Suceava a pronunţat sentinţa nr. 527 din 24 septembrie 2005 respingând acţiunea reclamantei ca fiind prescrisă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că reclamanta a solicitat să se dispună rezoluţiunea actului încheiat de părţi la opt ani după semnarea acestuia, iar cererea sa este prescrisă în raport de prevederile art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a fost respins prin Decizia nr. 16 din 15 februarie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, care a reţinut că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre corectă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri reclamanta a declarat recurs şi a solicitat admiterea acestuia, casarea în tot a hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel.
Critica din recurs s-a circumscris pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta motivând că hotărârea pronunţată de instanţa de apel a fost dată cu aplicarea greşită a legii, în sensul că acţiunii sale îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.
Recursul reclamantei este nefondat.
Termenul general de prescripţie extinctivă aplicabil raporturilor civile obligaţionale este instituit de Decretul nr. 167/1958 la art. 3 alin. (1) şi este de 3 ani de zile, iar prezentei cauze aşa cum corect a reţinut şi instanţa de apel îi este aplicabil acest termen.
Cum contractul de vânzare – cumpărare nr. 62 s-a încheiat în anul 1996 iar reclamanta nu şi-a valorificat dreptul de conservare a unui privilegiu în favoarea sa prin notarea privilegiului în Cartea Funciară, iar acţiunea ce face obiectul prezentei cauze a fost promovată în anul 2004, corect instanţa de apel a menţinut soluţia instanţei pe fond, de respingere ca prescrisă a acţiunii reclamantei prin depăşirea termenului de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
De altfel, părţile nu au stabilit o clauză rezolutorie în caz de neexecutare a obligaţiilor contractuale.
În acest context critica din recurs a reclamantei este nefondată şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul acesteia se va respinge cu această menţiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC B.T.T. SA împotriva deciziei nr. 16 din 15 februarie 2006 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 iunie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2774/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2167/2006. Comercial → |
|---|
