ICCJ. Decizia nr. 4016/2006. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 4016/2006
Dosar nr. 7306/1/2006
Şedinţa publică din 7 decembrie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.I.F. T. SA, a chemat în judecată pe pârâta SC H. SA, solicitând anularea hotărârii A.G.E.A. din 12 iulie 2005 prin care s-a aprobat majorarea capitalului social fără prima de emisiune şi s-a modificat şi completat statutul societăţii.
Tribunalul Braşov, prin sentinţa civilă nr. 48/ C/Cons din 21 noiembrie 2005, a admis cererea, a anulat art. 1 şi 3 din hotărârea A.G.E.A. din 12 iulie 2005 şi a obligat pe pârâtă la 369 lei cheltuieli de judecată.
Instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că printr-o hotărâre a A.G.E.A. din 30 mai 2005, pârâta a aprobat majorarea capitalului social, fără însă ca această operaţiune să fie finalizată până la data de 12 iulie 2005, când s-a aprobat o nouă majorare prin voturile structurii modificate a acţionarilor deşi înregistrarea acesteia s-a realizat la 20 iulie 2005. S-au încălcat astfel dispoziţiile art. 92 alin. (3) şi art. 101 din Legea nr. 31/1990.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia 26/ C/Ap, a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă, considerând încălcate dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 31/1990 în sensul că votul exprimat la 12 iulie 2005 nu reflecta structura acţionariatului înscrisă la O.R.C. întrucât acţionarii au votat potrivit numărului de acţiuni determinat de A.G.E.A. din 30 martie 2005 care nu şi-a produs efectele.
Împotriva deciziei astfel pronunţate, pârâta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 2 C. proc. civ.
Recurenta susţine că instanţele de fond au încălcat condiţia de admisibilitate a acţiunii în anularea hotărârii A.G.A., prevăzută de art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 care prevede că numai acţionarii care nu au votat sau au votat împotrivă pot ataca în justiţie hotărârile adunării generale, S.I.F. T. nu a votat împotrivă ci a solicitat ca majorarea să se efectueze cu prima de emisiune.
Mai susţine recurenta că instanţele în mod greşit au apreciat încălcarea dispoziţiilor art. 92 alin. (2) şi art. 101 din Legea nr. 31/1990 întrucât la data de 14 iulie 2005 suspendarea capitalului stabilită în A.G.A. din 30 iunie 2005 s-a realizat, lipsa menţiunilor din registrul consolidat nefiind de natură a conduce la concluzia că majorarea capitalului social nu s-a realizat.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 31/1990 stabilesc dreptul acţionarilor de a ataca în instanţă hotărârile adunării generale dacă aceştia nu au participat la vot sau au votat împotrivă.
În procesul verbal al A.G.E.A. din 12 iulie 2005 se consemnează acordul de principiu al reclamantei privind majorarea capitalului social cu obiecţiunea primei de emisiune, însă în acelaşi proces verbal se consemnează votul negativ al acesteia privind majorarea.
Recurenta confundă astfel exprimarea unui punct de vedere al acţionarului relativă la unul din subiectele ordinii de zi cu votul acestuia referitor la acel subiect.
Instanţele de fond au apreciat judicios şi asupra încălcării dispoziţiilor art. 92 din Legea nr. 31/1990 potrivit cărora, capitalul social nu va pute fi majorat şi nu se vor putea emite noi acţiuni până nu se vor fi completat cele din emisiunea precedentă.
Majorarea de capital social stabilită prin hotărârea A.G.E.A. din 30 martie 2005 s-a realizat abia, la data de 30 august 2005, o dată cu certificarea de către C.N.V.M. a finalizării majorării. Plata acţiunilor emise pentru majorarea capitalului social, consemnate de judecătorul delegat la registrul comerţului nu este suficientă în condiţiile unei societăţi admisă la tranzacţionare, în care C.N.V.M. are rolul de certificare a majorării, cu efecte constitutive.
Evocarea în motivele de recurs a aplicării Legii nr. 297/2006 este neconcludentă şi nepertinentă întrucât dispoziţiile actelor normative speciale referitoare la accelerarea privatizării societăţilor comerciale nu derogă de la normele generale privind majorarea capitalului social.
Aşa fiind, constatând nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A. din 12 iulie 2005 a SC H. SA Braşov instanţele de fond au pronunţat hotărâri legale şi temeinice, care în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., vor fi menţinute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin respingerea recursului declarat împotriva deciziei nr. 26/ C/Ap din 7 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Braşov.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC H. SA BRAŞOV, împotriva deciziei nr. 26/ C/Ap din 7 martie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 7 decembrie 2006.
← ICCJ. Decizia nr. 4017/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2908/2006. Comercial → |
---|