ICCJ. Decizia nr. 672/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.672/2006
Dosar nr. 8620/1/2005
(nr. vechi 2058/2005)
Şedinţa publică din 16 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 8 octombrie 2004 reclamantul C.L.M.C.N. a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate încetarea de drept a contractului de închiriere din 20 iulie 1995, să fie obligată la plata sumei de 204.633.345 lei chirie restantă şi la evacuarea din spaţiu.
Judecătoria Cluj Napoca prin sentinţa civilă nr. 649 din 19 ianuarie 2005 a respins ca nefondată acţiunea reclamantei ca urmare a admiterii excepţiei prematurităţii acţiunii.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că deşi se află în prezenţa unei cereri în materie comercială evaluabilă în bani reclamantul nu a respectat dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ., în sensul că procedura concilierii prealabile nu a fost efectuată.
Apelul declarat de reclamantul C.L.M.C.N. împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de Apel Cluj Napoca, secţia comercială şi de contencios administrativ, care, prin Decizia nr. 139 din 18 aprilie 2005, a anulat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Comercial Cluj.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat pârâta SC A. SA Cluj Napoca criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă că, împotriva hotărârii primei instanţe calea de atac era recursul şi nu apelul, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ. şi că soluţia corectă era de declinare a competenţei materiale în favoarea Tribunalului Comercial Cluj, nu de anulare a sentinţei, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 3 şi 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat, casarea deciziei atacate şi trimiterea spre rejudecare instanţei competente.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa de apel în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând o hotărâre temeinică şi legală care nu poate fi reformată prin recursul declarat de pârâtă.
Potrivit art. 297 alin. (2) C. proc. civ. „dacă prima instanţă s-a declarat competentă şi instanţa de apel stabileşte că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanţei competente", în speţă Tribunalului Comercial Cluj, căruia îi revine competenţa materială în soluţionarea prezentei cauze şi nu judecătoriei.
Criticile formulate de recurentă fiind, astfel, neîntemeiate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A. SA Cluj Napoca, împotriva deciziei nr. 139 din 18 aprilie 2005 a Curţii de Apel Cluj.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 16 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 610/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 673/2006. Comercial → |
|---|
