ICCJ. Decizia nr. 699/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.699/2006
Dosar nou nr. 7688/1/2005
Dosar vechi nr. 1824/2005
Şedinţa publică din 17 februarie 2006
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 1189 din data de 7 octombrie 2004 Tribunalul Dolj, secţia comercială şi de contencios administrativ, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC M.G. SRL în contradictoriu cu pârâtă SC D. SRL, a dispus rezoluţiunea contractului de închiriere din 3 noiembrie 2003 încheiat de cele două părţi cu consecinţa repunerii părţilor în situaţia anterioară, pârâta fiind obligată să restituie reclamantei douăzeci şi patru bilete la ordin necompletate.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut din examinarea probelor administrate că potrivit contractului încheiat la data de 3 noiembrie 2003 reclamanta a închiriat de la pârâtă 2 semiremorci basculabile pe o perioadă de 24 de luni, plata chiriei de 1392 euro fără T.V.A. lunar, fiind garantate de 24 bilete la ordin necompletate emise de reclamantă în favoarea pârâtei. A mai reţinut instanţa că pârâta a livrat remorcile reclamantei cu vicii ascunse, astfel că au fost returnate acesteia în vederea remedierii, operaţie pe care pârâta nu a înţeles să o realizeze, conduită care în raport de dispoziţiile art. 1020 C. civ. impune rezoluţiunea contractului şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul obligării pârâtei să restituie reclamantei cele 24 bilete la ordin primite de la aceasta.
Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentinţe a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, prin Decizia nr. 75 pronunţată la data de 14 martie 2005.
Confirmând sentinţa fondului ca legală şi temeinică, instanţa de control constată că restituirea ca necorespunzătoare a celor două utilaje către pârâtă semnifică neexecutarea obligaţiei asumate prin contract, acţiunea rezolutorie fiind pe deplin îndreptăţită în raport de dispoziţiile art. 1020, art. 1352 şi art. 1355 – 1356 C. civ.
În contra acestei decizii, pârâta SC D. SRL a formulat, în termen legal, recurs, invocând motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 şi 10 C. proc. civ. şi solicitând modificarea în tot a deciziei în sensul respingerii acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În dezvoltarea criticilor formulate recurenta susţine că în mod nelegal s-a dispus rezoluţiunea contractului, în cauză operând rezilierea de drept urmare neexercitării de către reclamantă a obligaţiei de plată a chiriei convenite;
- în mod nelegal şi netemeinic, instanţa nu a examinat procesul verbal de predare a celor două utilaje către reclamanta intimată, ocazie cu care nu s-au formulat obiecţiuni;
- în mod nelegal instanţa nu a dat eficienţă notificării de reziliere care a operat conform clauzei 8.2. din contract.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
1. În raport de situaţia de fapt reţinută de examinarea corectă şi obiectivă a probelor cu înscrisuri administrate; în sensul că utilajele ce au făcut obiectul închirierii au fost restituite imediat pârâtei-recurente, locator, fiind necorespunzătoare scopului pentru care au fost închiriate datorită defecţiunilor pe care le prezentau, sancţiunea rezoluţiunii contractului a fost în mod just aplicată.
2. Contractul de locaţiune convenit de părţi nu s-a executat din culpa locatorului care nu a predat locatarului bunurile ce au făcut obiectul locaţiunii în stare de întrebuinţare, astfel că potrivit art. 1020 C. civ. contractul este desfiinţat ex tunc, considerându-se că nici nu s-a încheiat şi pe ale de consecinţă părţile care nu au fost legate juridic prin contractul iniţial trebuie să-şi restituie prestaţiile reciproce.
În cauză nu a operat rezilierea de drept a contractului, astfel cum susţine recurenta, deoarece această presupunea o executare a prestaţiilor reciproce a prestaţiilor reciproce până la un anume moment când contractul încetează, ori, în speţă, locatorul nu şi-a îndeplinit obligaţia esenţială de a preda lucrul locatarului, situaţie în care contractul se consideră că nu s-a încheiat.
Aşa fiind, Înalta Curte în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC D. SRL Podari, împotriva deciziei nr. 75 din 14 martie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 17 februarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 700/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 695/2006. Comercial → |
|---|
