ICCJ. Decizia nr. 96/2006. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.96/2006
Dosar nr. 8069/2004
Şedinţa publică din 17 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Vâlcea, secţia comercială, prin sentinţa nr. 364 din 18 iunie 1999 a admis în parte acţiunea reclamantei SC M. SRL Vâlcea, a dispus rezilierea contractului de executare de lucrări şi a obligat pârâta SC F. SRL Vâlcea la plata sumei de 21.909.971 lei (contravaloare lucrări de remediere executate necorespunzător).
A fost admisă şi cererea reconvenţională formulată de pârâtă şi obligată reclamanta la plata sumei de 79.453.833 lei, contravaloare lucrări executate.
Împotriva sentinţei menţionate au declarat apel ambele părţi.
Prin Decizia Curţii de Apel Piteşti nr. 67 din 11 februarie 2000, apelul reclamantei a fost admis, sentinţa atacată fiind casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar apelul pârâtei a fost anulat ca netimbrat.
În rejudecare, Tribunalul Vâlcea, secţia comercială, prin sentinţa nr. 1999 din 18 decembrie 2003 a admis în parte acţiunea principală, a dispus rezilierea contractului de executare de lucrări din 6 februarie 1996 şi a obligat pârâta la plata sumei de 21.909.892 lei, contravaloarea lucrărilor de remediere executate necorespunzător, cu dobânzi legale de la 1 mai 1999 până în ziua plăţii, la plata sumei de 74.616.400 lei, penalităţi de întârziere, cu 8.080.384 lei cheltuieli de judecată.
A fost admisă cererea reconvenţională în sensul obligării reclamantei la plata sumei de 222.414.113 lei contravaloare lucrări executate şi nedecontate, cu 9.849.000 lei cheltuieli de judecată.
În pronunţarea acestei hotărâri s-a reţinut că reclamanta este îndreptăţită la contravaloarea lucrărilor de remediere pentru viciile calitative, evaluate de expertizele tehnice la suma de 21.909.892 lei, la nivelul datei de 1 mai 1999, despăgubirile urmând să fie reactualizate la executarea hotărârii.
În ce privesc penalităţile de întârziere în executare, la care s-a obligat constructorul prin minuta din 14 iulie 1996, instanţa a reţinut că acestea se datorează până la 13 august 1996, data executării lucrărilor.
În ce priveşte cererea reconvenţională, instanţa a reţinut că reclamanta datorează preţul lucrărilor aşa cum rezultă din situaţiile de lucrări confirmate de aceasta.
Împotriva hotărârii instanţei de fond reclamanta a declarat apel, admis de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială şi contencios administrativ, prin Decizia nr. 108 din 25 martie 2004, sentinţa atacată fiind schimbată în parte în sensul obligării pârâtei SC F. SRL să plătească reclamantei suma de 21.909.892 lei contravaloare remedieri, ce vor fi actualizate la data plăţii, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Instanţa de apel a reţinut că valoarea remedierilor de 21.909.971 lei a fost stabilită la 1 mai 1999, astfel că reactualizarea se va face la data plăţii de executorul judecătoresc, în temeiul art. 371 alin. (3) C. proc. civ.
Împotriva acestei ultime hotărâri reclamanta a declarat recurs în temeiul art. 6-9 C. proc. civ., formulând următoarele critici:
- actualizarea cu indicele de inflaţie acordată în apel, trebuia să fie acceptată şi pentru actualizarea penalităţilor de întârziere;
- greşit s-a menţinut soluţia de admitere a cererii reconvenţionale, întrucât lucrarea nu este terminată şi ca urmare, s-a dispus rezilierea contractului din culpa pârâtei.
Recursul este nefondat.
Cu privire la penalităţile de întârziere în executarea lucrărilor, se reţine că acestea au fost acordate de instanţa de fond până la data executării lucrărilor, 13 august 1996 şi, faţă de faptul stabilirii acestora în cursul soluţionării, nu era cazul reactualizării acestora.
Nu sunt întemeiate nici criticile recurentei privind greşita admitere a cererii reconvenţionale şi obligării la plata sumei de 222.414.113 lei, contravaloarea lucrărilor executate.
Din probele dosarului, rezultă că pârâta a executat lucrări în valoare de 222.414.113 lei, conform situaţiilor de lucrări, reţinute şi de proba cu expertiza tehnică. Este adevărat că lucrările nu au fost finalizate, că parte au fost de calitate necorespunzătoare, ceea ce a determinat şi rezilierea contractului, dar refuzul plăţii de către beneficiară a lucrărilor executate, este neîntemeiat, astfel că soluţia de admitere a cererii reconvenţionale este legală.
Astfel fiind, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică, recursul urmează să fie respins cu obligarea recurentei la plata sumei de 800 RON, cheltuieli de judecată către intimata-pârâtă, reprezentând onorariu de avocat, cheltuieli de transport, conform dovezilor depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta SC M. SRL Vâlcea, împotriva deciziei nr. 108/A/COM din 25 martie 2004 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ, ca nefondat.
Obligă recurenta la 800 RON cheltuieli de judecată intimatei pârâte.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 17 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1094/2006. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 956/2006. Comercial → |
|---|
