ICCJ. Decizia nr. 914/2007. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 914/2007
Dosar nr. 10695/1/2006
Şedinţa publică din 28 februarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 15 martie 2004, reclamanta SC G.R. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC A. SA, sucursala Timişoara, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată la plata sumei de 1.425.721.725 lei/Rol cu titlu de despăgubiri pentru daune, urmând a fi reactualizată cu indicele de inflaţie.
Tribunalul Timiş, prin sentinţa civilă nr. 1461 din 25 mai 2004, a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantei pe motiv că nu s-au respectat dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ., privind concilierea directă.
Apelul formulat de reclamantă a fost respins prin Decizia nr. 289/4 octombrie 2004 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială.
Recursul formulat de reclamantă a fost admis prin Decizia nr. 2944 din 18 mai 2005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a casat Decizia atacată şi sentinţa nr. 1461/2004 şi s-a trimis cauza Tribunalului Timiş pentru soluţionarea pe fond a cauzei.
Prin sentinţa civilă nr. 1020 din 7 noiembrie 2005 a tribunalului Timiş a admis, în parte, acţiunea reclamantei, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei suma de 312.507.600 Rol, actualizată cu indicele de inflaţie, reprezentând contravaloarea petitelor de asigurare nr. 804110 şi 804112.
Apelul declarat de pârâta SC A. SA, sucursala Timişoara, împotriva acestei hotărâri a fost admis de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin Decizia nr. 129/ A din 25 mai 2006, în sensul că schimbă, în parte, sentinţa nr. 1020/2005 şi obligă pe pârâtă să plătească reclamantei suma de 195.267.600 Rol, cu titlu de prime de asigurare şi suma de 47.120.352 Rol, cheltuieli de judecată. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei atacate.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat reclamanta SC G.R. SRL criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând, în esenţă că, nu reflectă realitatea de fapt şi obiectul dedus judecăţii, instanţa apreciind că beneficiara tuturor primelor de asigurare plătite este SC O.I. SRL, care este titularul unei alte poliţe.
O altă critică pe care o aduce deciziei se referă la diminuarea cheltuielilor de judecată, avansate pentru despăgubirile solicitate de 1.425.721.725 lei /Rol.
În consecinţă, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, aşa cum a fost formulat şi motivat casarea deciziei atacate, modificarea deciziei, respingerea apelului şi schimbarea în tot a sentinţei civile nr. 1020 din 7 noiembrie 2005 a Tribunalului Timiş în sensul admiterii acţiunii introductive cu cheltuieli de judecată.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei rezultă că instanţa de apel în mod corect a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând o hotărâre temeinică şi legală care nu poate fi reformată prin recursul declarat de reclamantă.
Potrivit art. 304 pct. 9 modificarea sau casarea unei hotărâri se poate face când este lipsită de temei legal şi a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, iar, în speţă, instanţa de apel nu a făcut decât să corecteze eroarea în care s-a aflat instanţa de fond referitor la suma de restituit recurentei-reclamante, prin scăderea sumei de 120.240.000 Rol din suma de 312.507.600 Rol la care a fost obligată pârâta SC A. SA, astfel că suma ce trebuie restituită reclamantei, conform procesului verbal de conciliere nr. 343 din 29 ianuarie 2004 este de 195.267.600 Rol.
Aşa fiind, potrivit principiului „non amissio medio" recurenta nu poate solicita instanţei de recurs modificarea sentinţei civile nr. 1020 din 7 noiembrie 2005, prin care s-a soluţionat pe fond litigiul dintre părţi fără a fi uzitat de calea de atac a apelului.
Neîntemeiată este şi critica referitoare la diminuarea cheltuielilor de judecată, întrucât, aşa cum corect a reţinut şi motivat instanţa de apel, reclamanta a fost în culpă procesuală la introducerea acţiunii, solicitând o sumă mult mai mare decât cea din procesul verbal de conciliere 343 din 29 ianuarie 2004.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul reclamantei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta SC G.R. SRL împotriva deciziei nr. 129 din 25 mai 2006 a Curţii de Apel Timişoara, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 28 februarie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1371/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 913/2007. Comercial → |
|---|
