ICCJ. Decizia nr. 1791/2011. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1791/2011
Dosar nr. 6428/121/2009
Şedinţa publică din 10 mai 2011
Asupra recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 778/R din 21 august 2009 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. 322/121/2009 a fost casată Sentinţa civilă nr. 550 din 30 martie 2009 a Tribunalului Galaţi privitor la anularea Hotărârii A.G.A. nr. 412/2007 şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Galaţi a avut în vedere că prin Sentinţa civilă nr. 550 din 30 martie 2009 Tribunalul Galaţi a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta T.F. în contradictoriu cu pârâta SC A.S. SRL Tecuci.
A admis excepţia nulităţii absolute a Deciziei nr. 13 din 13 ianuarie 2009 emisă de pârâtă.
A constatat nulitatea absolută a Deciziei de concediere nr. 13 din 13 ianuarie 2009.
A dispus repunerea reclamantei T.F. în situaţia anterioară desfacerii contractului de muncă.
A obligat pârâta să procedeze la reîncadrarea reclamantei pe locul de muncă avut anterior concedierii (acela de contabil).
A obligat pârâta către reclamantă la plata drepturilor salariale cuvenite pe perioada cuprinsă între data desfacerii contractului de muncă şi reintegrarea efectivă, actualizate la rata inflaţiei cu începere de la data pronunţării prezentei şi până la executarea efectivă.
A admis excepţia prescripţiei dreptului de a solicita anularea Hotărârii AGA nr. 660 din 28 mai 2008 şi a respins ca prescris acest capăt de cerere.
A respins ca nefondate celelalte capete de cerere.
Prin contestaţia formulată şi înregistrată sub nr. 322/121 din 26 ianuarie 2009 pe rolul Tribunalului Galaţi, contestatoarea T.F. a solicitat în contradictoriu cu intimata SC A.S. SRL Tecuci anularea Deciziei de desfacere a contractului de muncă nr. 12 din 13 ianuarie 2009, constatarea nulităţii actului de concediere, repunerea în situaţia anterioară emiterii deciziei contestate, respectiv în funcţia de administrator, conform actului constitutiv al societăţii din data de 27 decembrie 2007, obligarea pârâtei la înregistrarea la ITM Galaţi a Actului adiţional nr. 720 din 31 martie 2008 privind schimbarea funcţiei din contabil în administrator, modificarea salariului de la 2400 la 5700 RON precum şi a duratei concediului anual de odihnă (de la 21 la 24 zile), calcularea şi achitarea la zi a tuturor drepturilor salariale de care a fost lipsită, majorate şi actualizate la zi precum şi obligarea unităţii pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Motivându-şi în fapt contestaţia a arătat că a fost angajată la societatea pârâtă începând cu data de 13 noiembrie 2007 în funcţia de contabil cu un salariu de 2400 RON, ulterior fiind numită administrator al acestei societăţi.
A învederat că printr-o hotărâre AGA nr. 660 din 28 mai 2008 ilegală în care toţi asociaţii au fost reprezentaţi de F.E. în baza unei procuri speciale valabile doar pentru AGA anterioare a fost dispusă revocarea sa din funcţia de administrator.
Prin Sentinţa civilă nr. 1742/2010, Tribunalul Galaţi a respins acţiunea în anularea hotărârii AGA ca nefondată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin cererea sa, reclamanta T.F. a solicitat să se constate nulitatea absolută a Hotărârii AGA nr. 660 din 28 mai 2008 prin care aceasta a fost revocată din funcţia de administrator al SC A.S. SRL motivat de faptul că pentru această adunare, convocarea nu a cuprins ordinea de zi reală şi că această hotărâre a fost votată doar de un singur asociat dintre cei şase ai societăţii.
Reclamanta T.F. a fost numită în funcţia de administrator unic al SC A.S. SRL prin Hotărârea AGA din data de 27 decembrie 2007.
În baza atribuţiilor sale aceasta a convocat Adunarea Generală a Asociaţilor pentru data de 6 martie 2008. La această dată, asociaţii prezenţi în număr de 5 au adoptat Hotărârea nr. 550. Primul punct al ordinii de zi a fost: „modificarea actului constitutiv al societăţii” în sensul măririi numărului administratorilor de la unu la trei, fiind numiţi alături de T.F. alţi doi administratori, respectiv S.G. şi S.V. Tot la această adunare s-a mai stabilit şi mărirea capitalului social al societăţii, aprobarea bilanţului aferent anului 2007 şi distribuirea dividendelor pe anul 2007.
În conformitate cu dispoziţiile art. 204 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 pentru a produse efecte juridice, orice modificare a actului constitutiv a unei societăţi cu răspundere limitată trebuie depus de către administrator la Oficiul Registrului Comerţului care-l va înainta din oficiu, pe cheltuiala societăţii, spre a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a. Fără această procedură orice Hotărâre AGA care priveşte modificarea actului constitutiv al societăţii nu-şi poate produce efectele.
Din anumite motive asociaţii au comunicat administratorului T.F. să nu efectueze această formalitate, ci din contra să convoace o nouă Adunare AGA pentru data de 28 mai 2008.
Astfel, în data de 28 mai 2008 a avut loc o altă Adunare AGA la sediul societăţii din localitatea Tecuci, convocată de către unicul administrator al societăţii, respectiv reclamanta astfel cum arată şi prin acţiune şi cu ocazia concluziilor orale. Pe ordinea de zi era cuprinsă şi modificarea actului constitutiv al societăţii în sensul amintit mai sus, cât şi celelalte probleme discutate în Adunarea precedentă.
La această Adunare s-a prezentat asociatul F.E. personal care i-a reprezentat prin procură specială nr. 28738 din 21 decembrie 2007 pe încă 4 asociaţi. Conform acestei procuri F.E. era împuternicit expres să participe la această adunare care avea ca obiect revocarea organului administrativ şi numirea celui nou.
S-a încheiat procesul verbal pentru această adunare, constatându-se lipsa celui de al şaselea asociat care a fost convocat pentru a doua oară şi nu s-a prezentat, considerându-se legal întrunită Adunarea şi trecându-se la discutarea şi votarea ordinii de zi.
În urma discuţiilor s-a decis revocarea din funcţie a administratorului T.F., reclamanta şi numirea în funcţia de administrator a numitei S.G., administrator unic.
De asemenea, s-au discutat şi votat şi celelalte puncte de pe ordinea de zi, respectiv mărirea capitalului social al societăţii, aprobarea bilanţului aferent anului 2007 şi distribuirea dividendelor pe anul 2007.
Această Hotărâre nr. 660 a îndeplinit toate cerinţele impuse de lege pentru a-şi produce efectele juridice, respectiv a fost comunicată de către administratorul S.G. la Oficiul registrul comerţului şi a fost publicată în Monitorul Oficial, partea a IV-a, în numărul 3408 din 20 iunie 2008.
Din redactarea celor menţionate în Monitorul Oficial reiese că între modificarea Actului constitutiv din data de 27 decembrie 2007, când T.F. a fost numită administrator şi modificarea din data de 28 mai 2008, când a fost revocată din funcţie şi numită administrator S.G. nu a mai intervenit nici o altă modificare.
Mai mult, pentru a nu mai exista nici un dubiu referitor la modificarea actului constitutiv şi la acordul asociaţilor reprezentaţi prin procura specială la Adunarea din data de 28 mai 2008, fiecare dintre cei 4 asociaţi reprezentaţi de către F.E. au dat câte o declaraţie notarială, depusă la dosarul cauzei, prin care arată că sunt de acord cu deciziile luate de către acesta în Adunarea în care a fost luată Decizia privind revocarea din funcţie a administratorului T.F.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a formulat apel reclamanta, solicitând schimbarea ei în sensul constatării nulităţii Hotărârii AGA nr. 660 din 28 mai 2008, a înregistrării la ITM a Actului adiţional nr. 720/2008, calcularea şi achitarea la zi a tuturor drepturilor şi descărcarea de sarcini a contractului de mandat.
În motivarea cererii de apel a arătat aceasta că a depus la ORC Hotărârea nr. 556/2008 prin Cererea nr. 21194/2008 şi că noii administratori S.G. şi S.V. au depus specimenul de semnătură la ORC.
Că a convocat o a doua AGA potrivit art. 192 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, că declaraţiile notariale ale asociaţilor cu privire la revocarea ei din funcţie sunt date în anul 2010 şi că deoarece ea a semnat un contract de mandat şi nu a fost descărcată de sarcini, nu şi-a dat demisia şi nu a renunţat, nu poate fi revocată din funcţia de administrator decât începând cu data depunerii declaraţiilor notariale.
Prin Decizia comercială nr. 91 din 27 octombrie 2010 Curtea de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.
Pentru a decide astfel, Curtea a reţinut că potrivit dispoziţiile art. 132 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 administratorii nu pot ataca hotărârile AGA prin care s-a dispus revocarea lor din funcţie, astfel încât, apelanta nu poate cere anulare acestei măsuri.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta T.F., fără a indica motivele de nelegalitate conform art. 304 C. proc. civ.
Prin criticile formulate recurenta a susţinut că având în vedere măsurile stabilite prin Hotărârea nr. 660 din 28 mai 2008, se constată că ordinea de zi nu corespunde cu ceea ce s-a specificat în convocarea reclamantei la adunarea generală.
În continuare invocă dispoziţiile art. 195 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, potrivit cărora convocarea A.G.A. este prerogativa exclusivă a administratorilor.
Arată că un alt motiv pentru anularea hotărârii A.G.A. îl constituie nesocotirea condiţiilor de fond şi de formă impuse de lege şi modificarea Actului constitutiv încheiat la data de 28 mai 2008.
Cu privire la Procesul verbal încheiat în şedinţa din data de 28 mai 2008, susţine că în cuprinsul acestuia nu se face referire la discuţiile purtate în adunare .
Procura specială cu care asociatul F.E. a votat în hotărâre nu a fost prezentată în original.
Înalta Curte, ca o chestiune prealabilă, a luat în examinare excepţia nulităţii recursului, în raport de dispoziţiile art. 3021 lit. c) C. proc. civ.
Prima chestiune ce se impune a fi precizată este cea referitoare la obligaţia prevăzută în sarcina părţii care exercită această cale de atac de a respecta dispoziţiile art. 3021 şi 304 C. proc. civ. Exigenţele impuse prin cele două articole au în vedere faptul că recursul în concepţia actuală este cale extraordinară de atac şi în consecinţă, ca ultim nivel de jurisdicţie nu îşi propune rejudecarea fondului ci o examinare a legalităţii hotărârilor în condiţiile art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ.
Faţă de aceste considerente se constată că recurenta a nu a făcut trimitere la nici unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar din argumentele aduse pentru susţinerea criticilor deciziei pronunţată de instanţa de apel nu rezultă nicio referire la dispoziţii legale pe care instanţa le-a ignorat sau aplicat greşit.
Din expunerea argumentelor evocate de recurentă în susţinerea criticilor aduse deciziei în ceea ce priveşte fondul cauzei, rezultă cu evidenţă că s-au readus în discuţie chestiuni de fond care depăşesc sfera de analiză a motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 1 - 9C. proc. civ.
Din acest punct de vedere prezentarea istoricului cauzei şi a motivelor de nulitate ale hotărârii atacată, dezvoltate de către recurentă prin cererea de recurs, nu pot face obiect al controlului de legalitate de către instanţa de recurs.
În consecinţă, pentru motivele anterior arătate care vizează condiţiile de promovare şi susţinere a recursului cât şi în raport de susţinerile recurentei prin care se invocă netemeinicia şi nu nelegalitatea soluţiei anterioare, potrivit art. 312 C. proc. civ., se va constata nulitatea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamanta T.F. împotriva Deciziei comerciale nr. 91 din 27 octombrie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia comercială, maritimă şi fluvială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 mai 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 452/2011. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1790/2011. Comercial → |
|---|
